Defectele si tehnologia de reconditionare a ambreiajului

DEFECTELE SI TEHNOLOGIA DE RECONDITIONARE A AMBREIAJULUI

Discul condus . La discul condus al ambreiajului GFX 310 KZ utilizat la automobilele ROMAN pot aparea urmatoarele defecte : uzura garniturilor de frecare , deformarea discului , uzura gaurilor pentru niturile garniturilor de frecare si uzura gaurilor pentru bolturile distantiere .

Locurile unde pot aparea defectele la discul de presiune al ambreiajului
GFX 310 KZ de pe automobilele ROMAN

Uzura garniturilor de frecare se stabileste prin masurarea cu sublerul;garniturile uzate se inlocuieasc .
Deformarea discului se stabileste prin masurarea bataii frontale cu comparatorul: daca discul e deformat , se strunjeste garnitura de frecare pe adancimea de maximum 1 mm .
Uzura gaurilor pentru niturile garniturilor de frecare se stabileste cu ajutorul unui calibru-tampon iar inlaturarea defectului se face prin introducerea unor nituri noi , care se refuleaza pana la umplerea gaurilor .
In cazul uzurii gaurilor pentru bolturilor distantiere , se alezeaza cu un alezor si se introduc bolturi distantiere majorate .
Discul condus se rebuteaza daca prezinta : fisuri , rupturi ,ruperea a mai mult de doua arcuri de presiune sau a mai mult de trei arcuri ale butucului .
Discul de presiune . Pot aparea urmatoarele defecte : rizuri pe suprafata de lucru , deformarea discului , uzura sau deteriorarea locasului parghie , uzura gaurilor pentru boltul suportului , uzura suparfetelor laterale de ghidare in carcasa , sparturi ale urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor .
Rizurile pe suprafata de lucru sau deformarea discului se pot stabili vizual , iar uzura prin masurarea cu sublerul sau ,in caz de uzura neuniforma , cu comparatorul . Abaterea maxima admisa de la plancitate este de 0,1 mm .Aceste defecte se elimina prin strunjirea suprafetei de lucru a discului respectand cota minima admisa .
Deteriorarea locasului parghiei se constata vizual , iar uzura prin masurarea cu sublerul. Reconditionarea consta in frezarea locasului la cota maxima admisa si folosirea a doua saibe compensatoare cu grosimea de 0,700-0,775mm .
Uzura gaurilor pentru boltul suportului se masoara cu un calibru-tampon . Aceste defecte se elimina prin alezarea locasului si folosirea de bolt majorat.
Uzura suprafetelor laterale de ghidare in carcasa se masoara cu sublerul ; suprafetele uzate se incarca cu sudura oxiacetilenica , apoi se ajusteaza prin frezare la cota nominala .
Sparturile si rupturile urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor se stabilesc vizual , iar reconditionarea consta din sudura oxiacetilenica , urmata de ajustare la nivelul materialului de baza.
Discul de presiune se retuseaza: cand rizurile sau crapaturile suprafetelor de lucru nu dispar prin strunjire pana la cota minima ; in cazul sparturilor sau rupturii ce afecteaza corpul discului .
Parghiile de declupare. Pot aparea urmatoarele defecte : uzura suprafetei de actionare , uzura locasurilor pentru bolturile de ghidare , uzura suprafetelor laterale in zona de contact .
Suprafata de actionarea uzata se reconditioneaza prin incarcare cu sudura electrica si se rectifica la cota nominala .

Uzura locasurilor pentru bolturile de ghidare se stabileste vizual si se masoara cu un calibru-tampon .Reconditionarea consta in alezarea si folosirea de bolturi majorate .
Uzura suprafetelor laterale in zona de contact se masoara cu sublerul ; reconditionarea consta in frezarea ambelor suprafete , respectand cota minima de 12,900 mm si folosirea a doua saibe compensatoare cu grosimea de 0,500-0,525 mm.Parghiile de decuplare se rebuteaza daca prezinta : fisuri , sparturi ale corpului tijei, indiferent de marime si pozitie.
Furca de decuplare . La furca de decuplare pot aparea urmatoarele defecte : uzura locasului sferic pentru boltul cu cap sferic , uzura locasului sferic pentru tija de comanda , uzura suprafetei de fixare a mansonului de decuplare , deteriorarea gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de declupare .
Uzura locasului pentru bolturi cu cap sferic se constata vizual si se masoara cu un calibru vergia . Reconditionarea consta dintr-o rectificare sferica a locasului la cota de reparatie , folosindu-se bolt sferic la cota majorata .
Uzura locasului sferic pentru tija de comanda se constata vizual si se determina cu un calibru vergia . Reconditionarea consta in rectificarea sferica a locasului la cota de reparatii folosindu-se tija de comanda reconditionata la cota majorata .
Uzura suprafetei de fixare a mansonului de declupare se masoara cu un calibru-tampon ; reconditionarea consta in rectificarea plana a ambelor suprafete si folosirea a doua saibe compensatoare .
Deteriorarea filetului gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de declupare se controleaza cu un sablon . Reconditionarea consta in largirea si gaurirea la cota 6,500 si filetarea la cota majorata M 8 x 1,25 .
Furca de decuplare se rebuteaza cand prezinta rupturi ale bratelor parghiei si fisuri sau rupturi ale corpului parghie .
Carcasa ambreiajului. Pot aparea urmatoarele defecte : fisuri , crapaturi , rupturi , uzura gauri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafetei de asezare .
Carcasa cu fisuri ,crapaturi sau rituri se reconditioneaza limitandu-se fisurile sau crapaturile , prin executarea unor gauri cu diametru de 3 mm , la distanta de 10-15 mm de capetele fisurilor , pe o adancime de 4-5 mm ; urmeaza apoi o sudare oxiacetilenica si ajustare prin pilire si frezare pana la nivelul materialului de baza .
Uzura gaurii de centrare se constata prin verificare cu un calibru-tampon ; reconditionarea consta in majorarea prin gaurire la 19 mm si alezarea la cota 19,000-19,018 mm si folosirea unui stift de centrare la cota corespunzatoare .
Abaterea de la planeitate a suprafetei de asezare mai mare de 0,08 mm se reconditioneaza prin strunjirea suprafetei de asezare , pe adancimea de maxim 0,500 mm fara a depasi insa cota de 179,5 mm .
Carcasa ambreiajului se rebuteaza daca prezinta rupturi sau sparturi cu o lungime pe contur mai mare de 100 mm si care cuprind mai mult de doua gauri de prindere ,fisuri si crapaturi care traverseaza doua sau mai multe gauri .

Verificarea ambreiajului sau a partilor componente ale acestuia se face la demontarea completa sau in cazul in care se repara sau se inlocuieste un organ defect .
La montarea ambreiajului se verifica :
-bataia frontala a discului condus la o anumita raza prin introducerea unui dorn in canelurile butucului si fixarea dornului intre doua varfuri de centrare; bataia frontala se citeste pe comparatorul cu cadran . Daca bataia frontala depaseste limitele admise , discul se indreapta cu cheia ;
- echilibarea statica a discului condus cu ajutorul unui dispozitiv. Echilibrarea se realizeaza cu ajutorul unor placute , reducand la minim tendinta de rostogolire a discului , in orice pozitie pe barele dispozitivului ;
- jocul radial si jocul lateral intre flancurile canelurilor a butucului ambreiajului si a arborelui ambreiajului cu ajutorul unei lamele calibrate .
-arcurile de presiune care trebuie sa fie din aceiasi grupa de sortare masurandu-se lungimea in stare libera si lungimea sub sarcina ;

Verificarea discului condus :

-dimensiunile caracteristice pentru reglare si uzuri la ambreiajele cu arc central tip diafragma , dimensiunile caracteristice se verifica atat cu ambreiajul in stare libera cat si sub actiunea unei forte .
Inlocuirea subansamblurilor ambreiajului este conditionata de echilibrarea lor atat individual cat si in stare asamblata .In felul acesta , pozitiile reciproce de asamblare devin strict determinate , fiind evidentiate prin coincidenta unor marcaje de referinta .

Studiul comparativ al autovehiculelor asemanatoare cu cel din tema de proiect