Vin si cafea - ingredient magic, ce protejeaza organismul - o viata mai lunga

Vin si cafea pentru o viata mai lunga

Potrivit unui studiu prezentat la Intilnirea Anuala a Academiei Americane de Neurologie din Statele Unite, consumul moderat de vin si cafea ne poate prelungi viata. Studiul, efectuat pe aproximativ 14.000 de participanti in virsta, a aratat o asociere intre consumul de vin si reducerea tuturor cauzelor mortalitatii. In plus, s-a demonstrat si faptul ca cea care mareste puterea aspirinei si a altor calmante este cafeina.

In vin se petrec in permanenta transformari

Putini consumatori stiu ca in vin se regasesc aproape 500 de componente, aflate in diferite stari - moleculara, ionica, macromolecule sau particule de marime coloidala - si combinate intr-o maniera complexa, unele fiind preluate asa cum se regasesc in struguri (acizii tartric, malic, citric, glucidele, substantele minerale). Unele rezulta in urma procesului de fermentatie alcoolica sau a altor procese fermentative, altele iau nastere pe parcursul maturarii vinului, ca urmare a diferitelor reactii care au loc in vin in aceasta faza. Aceasta compozitie complexa, alaturi de faptul ca in vin se petrec in permanenta transformari datorate proceselor de oxido-reducere, i-a facut pe specialisti sa asemene vinul cu un organism viu. 

Cercetatorii Maria M. Corrada, Annlia Paganini-Hill si Claudia H. Kawas au studiat posibila legatura dintre cantitatea acumulata de vitamine antioxidante, calciu si anumite bauturi sau alte cauze ale mortalitatii.

Vinul pare a fi tipul de alcool cel mai responsabil pentru aceasta reducere, au declarat cercetatorii, mentionind faptul ca vitaminele antioxidante, calciul sau ceaiul nu au fost considerate elemente nocive. Conform unui alt studiu realizat de o alta echipa de cercetatori americani, contrar tuturor asteptarilor, consumul de vin reduce si nu mareste riscul de slabire a vederii care se produce o data cu virsta. Colectivul condus de dr. Thomas Obisean, de la Universitatea Howard din Washington, a detectat relatia intre consumul de vin si slabirea vederii, studiind un esantion format din 3.072 de adulti, intre 45 si 47 de ani, cu tulburari de vedere.

Iubitorii de vin vad mai bine decit ceilalti

Tinind cont de efectele daunatoare ale alcoolului asupra hipertensiunii si retinopatiei, ei se asteptau la o agravare a bolii la amatorii de vin, dar, dimpotriva, au constatat ca, dupa mai multe controale statistice, iubitorii de vin vad mai bine decit ceilalti.

Vederea si efectele antioxidante ale vinului

Cercetatorii au apreciat ca aceasta reducere a riscurilor de slabire a vederii la cei ce beau vin ar putea fi datorata efectelor antioxidante ale vinului si consecintelor consumului sau asupra plachetelor sangvine. Insignifianta aproape inainte de 55 de ani, degenerescenta oculara creste o data cu virsta si atinge aproape 30 la suta din persoanele care au 75 de ani.

Cercetatorii americani sint completati de specialistii brazilieni, care au declarat recent ca au descoperit noi dovezi ce confirma efectul curativ al vinului rosu.

Testele efectuate de specialistii brazilieni pe iepuri au aratat ca atit vinul rosu, cit si vinul rosu nealcoolizat opresc depunerile grasimilor din singe pe vasele sangvine. Carlos Vincente Serrano si colegii sai de la Instituto De Coracao do Hospital das Clinicas din Sao Paolo au luat 30 de iepuri si le-au administrat o dieta speciala, bogata in grasimi. Unui grup i-a fost administrat vin rosu, zece iepuri au baut vin rosu nealcoolizat si zece nu au primit nici un fel de alta ratie suplimentara. Dupa 12 saptamini, iepurii au fost sacrificati si vasele lor sangvine inspectate.

Un ingredient magic, ce protejeaza organismul

Cercetatorii brazilieni au afirmat la Congresul European de Cardiologie din Birmingham  ca rezultatele au aratat existenta unui soi de ingredient magic in vinul rosu, care protejeaza organismul impotriva bolilor de inima. Rezultatele au aratat ca animalele supuse exclusiv dietei aveau 60 la suta din suprafata aortei (artera principala care pleaca de la inima) acoperita cu placi aterosclerotice, in vreme ce la animalele tratate cu vin numai 38 la suta din aorta era acoperita cu placi, au declarat cercetatorii brazilieni.