Produsul gastronomic romanesc - O bucatarie cu traditie

Produsul gastronomic romanesc este in cea mai mare parte legat de mediul rural, unde infrastructura de transport este slab dezvoltata.

Gastronomia rurala ramane putin explorata, desi cu ingredientele naturale are un potential de dezvoltare deosebit. Maramures si Moldova sunt cele mai renumite pentru varietatea felurilor de mancare preparate aici.

Lipsa clasificarilor face ca turistul sa rateze experienta deosebita a gastronomiei romanesti, in absenta unei calatorii organizate printr-un tour operator specializat.

O bucatarie cu traditie

In Romania, arta culinara are o adevarata traditie . Cand vor sa petreaca, sa se simta in largul lor, romanii intra intr-o carciuma cu lautari, unde mananca bine, beau vin romanesc din oale noi si canta romante de iubire. Mancarea buna ocupa un loc special in viata romanilor. Si, cu mandrie, este considerata de acestia drept un miracol al savorii.

Mancarea face parte din traditiile romanesti , iar uneori marcheaza, prin preparate specifice, momente cruciale precum nasterea, nunta si inmormantarea. La sate, painea este considerata o mancare sacra pregatita in diverse forme si moduri. O alta "vedeta" a gastronomiei romanesti este mamaliga. Facuta din malai fiert in apa cu sare, ea insoteste numeroase feluri de mancare. Numarul combinatiilor si al savorilor bucatariei romanesti este infinit. Nelipsiti din meniurile fiecarei regiuni sunt "mititeii", facuti dintr-o pasta speciala de carne tocata si fripti pe gratar

Moldova Gospodinele din Moldova au pastrat pana azi secretele bucatariei traditionale. Doua dintre preparatele specifice acestei zone sunt placinta poale-n-brau - facuta din aluat cu branza si coapta la cuptor - si sarmalele - un preparat din carne tocata invelit in foaie de varza. Carnea de porc in gelatina - piftia - preparata iarna, drobul - facut din maruntaie de miel - sau puiul la tigaie cu mamaliga - un fel de polenta - sunt doar cateva dintre delicatesele moldovenesti.

Prajiturile, fac si ele parte din mandria acestei zone. Cozonacii si pasca de Pasti - un fel de briosa cu branza proaspata de vaca si stafide - sunt cele mai renumite.

Vinuri. O podgorie moldoveneasca renumita este la Cotnari. Grasa de Cotnari - unul dintre cele mai apreciate vinuri romanesti - are un gust dulce si este recomandat la desert. La sud de Cotnari, aproape de Iasi, se gasesc podgoriile Buciumului si Copoului faimoase pentru varietati de vinuri albe precum Riesling, Feteasca Alba si Muscat Ottonel. Busuioaca de Bohotin - un vin rose cu aroma unica recomandat la desert - si Zghihara de Husi, un vin fara pretentii, care se bea cat este inca tanar, au adus faima viilor de la Husi.

Oltenia. Vechiul obicei taranesc de a gati in vase de lut a fost pastrat in Oltenia pana in prezent, oferind si acum mancarurilor o savoare unica. In zilele de post, gospodina gateste cu macris, urzici, leustean, cartofi si rosii. De sarbatori, ea isi rasfata insa oaspetii cu supa de pui, ostropel, costita afumata, cu ciulama de pui si tochitura. Friptura haiduceasca de miel si painea coapta la test - sub un fel de capac pus pe vatra - sunt adevarate embleme gastronomice ale Olteniei. In ceea ce priveste dulciurile, placinta cu branza si strudelul cu dovleac sunt specialitatile cele mai apreciate.

Vinuri. Oltenia este faimoasa pentru "artileria grea", cum sunt supranumite vinurile rosii de aici. Samburesti, Vanju Mare si Segarcea sunt cateva dintre cele mai apreciate. Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon si Pinot Noir sunt vinuri pentru barbati. Ele sunt recomandate alaturi de friptura de porc, de miel, vanat sau carnaciori oltenesti.

Transilvania. Aceasta regiune este renumita datorita imaginatiei si talentului pe care gospodinele de aici le pun in slujba artei culinare. Fripturile din carne grasa de porc condimentata cu piper, cimbru, paprika, tarhon sunt principala lor specialitate. La loc de cinste stau insa si mancaruri precum varza a la Cluj - facuta din mai multe straturi de varza acra coapta si carne tocata si supa crema cu foarte multe legume, cu oua intregi fierte in ea si cu un pic de faina. Langosii, un fel de gogosi cu branza, papanasii - un tip de gogosi cu smantana si dulceata - si crema de zahar ars sunt deserturi caracteristice acestei zone.

Vinuri. Feteasca Alba, Feteasca Regala, Riesling si Sauvignon sunt vinuri albe care pot face un tandem de exceptie cu fripturile transilvane. Alcoolul dublu rafinat, numit palinca, este o alta specialitate a zonei. Palinca merge de minune alaturi de costita afumata, carnaciori sau alte feluri din carne de porc.

Delta Dunarii. Inca din vechime, Delta a fost faimoasa pentru varietatile sale de sturioni si pentru cantitatile uriase de caviar obtinute de la acestia. Specialitatile culinare ale satelor de pescari de aici sunt saramura de peste, borsul pescaresc, peste la gratar cu muraturi, friptura de biban, salata de fructe de mare. In gospodariile localnicilor carnea de peste este folosita si sub forma de tocatura (chiftele, ardei umpluti, sarmale in foi de varza)

Vinuri. De-a lungul dealurilor, la 18 km de Constanta, se afla celebra podgorie Murfatlar. In crama de aici turistii descopera cateva dintre cele mai delicioase vinuri albe sau rosii -Chardonnay, Muscat Ottonel, si Pinot Noir. Dulci si cu arome unice, acestea pot fi savurate la deserturi.

Plamadit parca de insusi Bachus, pamantul Moldovei a fost, dintotdeauna, un fericit leagan pentru vita de vie

Cotnari

Eseu: Anason - bobitele sunt foarte bune pt. a stimula secretia de bila Eseu: Caractere generale si clasificarea tesuturilor

Dintotdeauna, Cotnariul a fost faima Moldovei, si nu numai. Nu exista o alta podgorie romaneasca despre care sa se fi scris atat de mult. Cronicari si poeti, domnitori si istorici, romancieri si pictori s-au intrecut, prin veacuri, in a-i lauda vinurile. Podgoria dateaza de mai bine de sase secole, apogeul atingandu-l pe vremea lui Stefan cel Mare (1457-1504). Celebrul domnitor a purtat o grija speciala viilor de aici, vinurile de Cotnari ajungand prin multe parti ale Europei. La inceputul veacului al XVIII-lea, in "Descriptio Moldaviae", Dimitrie Cantemir, domnitorul enciclopedist, ne lasa veste ca "Vinul cel mai ales se face la Cotnari, un targ din partile Harlaului indraznesc a-l socoti a fi mai ales si mai bun decat alte vinuri europene si chiar decat vinul de Tokay" Pe cine sa mai mire faptul ca la Expozitia Universala de la Paris, din anul 1889, vinul de Cotnari a obtinut marele premiu? In Cotnariul de astazi - lucru mai putin obisnuit pentru podgoriile romanesti - se produc vinuri provenind dinsoiuri exclusiv autohtone. Grasa de Cotnari - regele vinurilor romanesti - este onctuos si cu rasfrangeri de aur vechi, are gust de fagure de miere si migdala amara, el fiind destinat deserturilor. Tamaioasa romaneasca este tot un soi dulce, plin de arome, potrivit pentru discutii in doi, dupa incheierea mesei. Inaintea acestor doua sortimente, la multe feluri de mancare - o friptura suculenta, peste, sarmale - sunt tovarasi excelenti Feteasca alba si Francusa - vinuri albe, ce pastreaza gustul si prospetimea strugurelui.

Iasi

Mai toate cele sapte coline, pe care se intinde Iasi-ul, sunt acoperite cu nesfarsite randuri cu vita de vie. Podgoria Bucium se gaseste, in buna masura, pe dealul ce strajuieste intrarea in Iasi, dinspre Vaslui. Soiurile reprezentative ale Buciumului poarta numele de Riesling, Feteasca alba, Aligoté, Muscat Ottonel. Feteasca alba, un vechi soi romanesc, este oarecum zburdalnica in pahar, etaleaza, aproape de tanara, o neobisnuita catifelare. Aici, la Bucium - unde exista, ca si la Cotnari, un muzeu viti-viticol foarte interesant si o sala de degustari, din care nu lipseste si o fresca alegorica spumoasa - se realizeaza si o apreciata sampanie, obtinuta din ravac de Muscat Ottonel, suava si fina, cu o perlare pe masura marilor sarbatori de la care nu poate lipsi.

Husi

De pe culmea Dobrina, Husi-ul se arata calatorului in toata splendoarea sa: patru dealuri incarcate cu podgorii. Husi-ul a fost, candva, curte domneasca - exista un punct ce dainuie cu numele de "Cerdacul lui Voda" -, numerosi voievozi detinand vii in aceasta podgorie. Dimitrie Cantemir, nascut prin partea locului, ne-a lasat veste si despre ce fel de licori se faceau aici: indata dupa Cotnari, "vinul de la Husi, in partile Falciului, e socotit cel mai bun." Faima din zilele noastre a podgoriei este data, mai cu seama, de doua soiuri autohtone: Busuioaca de Bohotin si Zghihara de Husi. Daca neastamparata Zghihara, alba si cu trup straveziu, care se "zbate" in pahar ca o leoaica in cusca, poate fi un partener pentru toate zilele saptamanii, Busuioacei de Bohotin i se cuvine rezervata ziua de duminica. Are o culoare rose si este inegalabila in privinta aromei si a finetei, intrarea ei pe scena producandu-se la finalul mesei, in compania desertului.

Panciu

Cu cateva decenii in urma, un vanator, urmarind o vulpe ranita, a dat de vizuina ei. Si ce vizuina: peste 2.000 m de hrube. Existenta lor isi are inceputul, se pare, de pe vremea lui Stefan cel Mare. Amenajate, impresionantele galerii medievale din Valea Cerbului - carora li s-a adaugat altele noi si mai intinse - sunt, de mai multa vreme, "vizuina" stivelor cu sticle de sampanie, Panciul fiind un nume cu buna reputatie in domeniu. Materia prima provine din Feteasca alba, Feteasca regala si Riesling-ul italian. Personalitatea unei sampanii - vioiciunea, supletea, nobletea, gustul - depinde de calitatea vinului folosit. Cine ajunge in podgoria Panciu va cunoaste, fara indoiala, si Babeasca negra, un soi indigen, cu o corpolenta si catifelare cu totul aparte, ce-ti dau senzatia de vin plin si calduros. De este tanara, Babeasca neagra pastreaza prospetimea si aroma strugurilor. Daca a "inaintat in varsta", isi rotunjeste finetea, iar buchetul caracteristic soiului capata un rafinament inconfundabil.

Odobesti-Cotesti

Aici, in Vrancea, domnitorii si boierii au avut, dintotdeauna, suprafete intinse cu podgorii, meleagul fiind deosebit de prielnic pentru cultura vitei de vie si la Odobesti - faimoasa prin soiul "Galbena de Odobesti" - si la Cotesti, cu remarcabile vinuri rosii, intre care Feteasca Neagra si Merlot-ul. Tot in aceasta parte a Moldovei se gaseste si Nicoresti-ul, aceasta podgorie bucurandu-se si ea de o buna pretuire, gratie, mai ales, vinului de Babeasca Neagra.

Daca podgoriile voievodale din Moldova exceleaza, in primul rand, prin vechi soiuri romanesti, unele de neintalnit prin alte tari ale lumii. Tara Romaneasca detine "artileria grea", cum li se mai spune vinurilor rosii de mare clasa. De la Pietroasele, cu o Tamaioasa romaneasca de exceptie, si pana la Segarcea Olteniei ori Vanju Mare si podgoria Dealul Viilor, din preajma Dunarii si a Drobetei-Turnu Severin, Bachus si-a intins un fermecator regat cu peste 100.000 de hectare Asta nu inseamna ca vinurile rosii, cu o personalitate tot atat de puternica, nu se obtin si in partea de vest a Tarii Romanesti, adica in Oltenia, cum i se spune acestei provincii. La Vanju Mare, Corcova ori Samburesti, vinurile, indiferent de soi, au cu adevarat "puterea ursului". Sa nu omitem, insa, nici vinurile albe de la Pietroasele, Stefanesti - Arges, Dragasani ori Segarcea, podgorii cu o excelenta reputatie in privinta Riesling-ului, Sauvignon-ului si a soiului Feteasca Regala. Excelente vinuri albe seci, care se impaca foarte bine cu mancarurile mai grase, indiferent ca sunt din carne sau din peste.

Dealu Mare

Dealu Mare, care se intinde pe o fasie de peste 60 km, cu latimi intre 3 si 12 km, este masivul viticol cel mai compact al Romaniei. La Urlati, Valea Calugareasca si Tohani se obtin unele dintre cele mai bune vinuri rosii, si nu numai din Romania. Vedeta podgoriei se numeste Feteasca Neagra.

Tohani

Vinul bun este un fascinant prieten al iubirii. Si invers! Noua ascensiune a Tohani-ului se reazama pe o frumoasa poveste de dragoste dintre Principele Nicolae, care isi avea aici o mosie, si frumoasa Doletti, care nu apartinea unei familii nobiliare. Intre privilegiile ce-i decurgeau din titlu si aleasa inimii sale, principele Nicolae pune in prim-plan iubirea, casatoria morganatica petrecandu-se, in perioada interbelica, chiar la biserica din Tohani. Astazi, vinurile de pe Domeniile Tohani - Mosia Principelui Nicolae - poarta insemnele acestei legendare intamplari: coroana, titlul si numele. "Princiar" - primul vin care te innobileaza - este corpolent, gros, cu extract ridicat si provine din soiurile Busuioaca de Tohani, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon si, se putea altfel, Feteasca Neagra. Brandul Doletti - misterios ca o femeie ce pretuieste farmecul iubirii - este intretinut de Feteasca Neagra, Merlot, Negru de Tohani, Riesling italian, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel. Peste tot si peste toate, virtutile cu totul speciale ale acestor licori raman indatorate, si nu in ultimul rand, tehnologiei de vinificatie: obtinerea vinurilor din struguri stafiditi. Non multa, sed multum.

Urlati

Pentru orice preparat din vanat, Feteasca Neagra de Dealu Mare - Urlati este un vin neintrecut. Gustul lui aminteste de mure, iar cand ajunge la vechimea de 5-6 ani, specialistii il compara cu un cal salbatic! Judet bogat in vii si traditii, Prahova deruleaza interesante "Drumuri ale vinului", intre repere nelipsind Crama Seciu, din apropierea orasului Ploiesti, si Crama Urlateanu, de la Urlati.

Romania Tara vinurilor

Nimic mai fascinant, poate, decat o calatorie, la ceasurile toamnei, prin imparatia lui Bacchus. Indiferent ca esti turist obisnuit ori specialist, Romania iti ofera privelisti, licori si clipe de neuitat pe drumurile vinului. Invelind dealuri domoale, ca niste imense hrisoave domnesti coapte de vreme, podgoriile alcatuiesc o adevarata potcoava de aur pe trupul Romaniei. Doar partea de nord, cu Maramuresul si Bucovina, ca si zonele mai inalte din inima tarii, sunt tinuturile unde strugurii nu ating performantele din viile de pe celelalte meleaguri. Exceptii nesemnificative, fiindca, in realitate, aproape orice drum pe care-l bati in Romania se intersecteaza cu amfiteatrele pline cu randurile cumintii, din cauza conditiilor pedoclimatice, nu reusesc sa atinga per i ale plantatiilor cu vita de vie, cu vechi crame si vinoteci, in care mult rasfatata "fiinta lichida", care este vinul, isi desavarseste, in liniste, culoarea, aromele, celelalte virtuti care ii dau o incantatoare personalitate. O irezistibila Tara a vinului

Vin neamestecat cu apa

Romania se gaseste intre primele zece tari viticole ale lumii. Cat se poate de normal. Cultura vitei de vie - sustin specialistii, invocand argumente dintre cele mai diverse - a scris, prin milenii, pe actualul teritoriu al Romaniei, o incitanta cronica. Mai multe izvoare antice ne lasa veste ca vita de vie si, desigur, vinul s-au bucurat de o mare atentie in randul dacilor, strabunii romanilor. Poate chiar de prea mare atentie, devreme ce Burebista (82-44 i.H.) a fost nevoit, se pare, sa dea ordin ca planta lui Bacchus sa fie scoasa din radacini de pe intinse suprafete de pamant. In "Geografia" sa, Strabon, contemporan cu regele dac, scrie ca "in semn de supunere, getii s-au lasat induplecati sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin". Este, totusi, greu de crezut ca dacii - care "beau vin neamestecat deloc cu apa" si il mai si "imprastiau pe hainele lor, socotind ca este o deprindere frumoasa si aducatoare de fericire" - au dat curs atat de rapid drasticei masuri dictate de Burebista. Indiferent de cat zel ar fi depus, in acelasi timp, si Deceneu, marele sau preot, care stia "anumite semne prevestitoare prin care deslusea vrerile divinitatii". Exista destule argumente care dovedesc ca hotararea lui Burebista n-a avut prea multi sorti de izbanda. Desigur, contemporanul lui Cezar - imparatul roman, tocmai pregatea un plan de atac asupra Daciei - dorea ca ostenii sai sa ramana in permanenta cu vigilenta intreaga. Isi dadea seama, desigur, si de sporul de curaj si vitejie pe care il putea provoca, pe campul de lupta, o cupa cu vin Sfarsitul neprevazut al lui Burebista - ca si al lui Cezar, de altfel - sunt indicii ca totul a cam ramas la faza de intentie. Apoi, vita de vie inseamna nu numai vin, ci si struguri, un aliment de mare valoare nutritiva si chiar curativa. Pe de alta parte, cativa dintre termenii de specialitate din limba romana - strugure, butuc, curpen - sunt cuvinte de origine daca, ca si faimoasele cosoare folosite in lucrarile viticole, ceea ce denota existenta unei realitati care nu putea trai din amintiri Intre impresionantele trofee pe care le-a luat imparatul Traian, dupa victoria sa asupra dacilor, s-a aflat si cornul de zimbru impodobit cu aur, care a apartinut regelui Decebal, cel care se sinucidea in 106 d. H., spre a nu cadea viu in mainile cuceritorilor romani. De altfel, insasi moneda "Dacia Felix", emisa de acelasi imparat, in 112, spre a-si proslavi izbanda asupra dacilor, contine, alaturi de spicele de grau, si un strugure, simbol al principalelor bogatii ale noii provicii incluse in hotarele Imperiului Roman. Referindu-se la aceasta perioada, savantul Vasile Parvan nota: "In tot acest timp, viticultura a devenit principala ocupatie, constituind fundamentul insusi al existentei daco-romanilor in regiunile subcarpatice."

De origine latina, cum este si normal, sunt majoritatea termenilor care se folosesc in domeniu, precum vie, vita, must, vin, calcator. Popor crestin, vinul - "sangele lui Hristos"-, a facut parte dintotdeauna dintre "personajele" nelipsite de la importantele momente ale vietii, incepand cu botezul si terminand cu inmormantarea.

Chiote de bucurie

A distrus Burebista, fie si partial, viile dacilor? Este o enigma ce nu se va deslusi, poate, niciodata. Cert este ca, in mileniul al II-lea, voievozii care au stat pe tronurile celor trei Tari Romane au facut din vie si vin un adevarat blazon al domniei lor. Veacuri la rand, in Moldova si in Tara Romaneasca, paharnicul - cel ce se ocupa cu umplerea cu vin a cupei domnitorului la ospete, ca si la alte ceremonii - era una dintre cele mai importante dregatorii la nivel de stat. La Curtea domneasca, ca si in casele boieresti - unele pot fi vizitate si astazi - se beau vinuri vechi si proaspete, de cea mai buna calitate, marea lor majoritate fiind soiuri autohtone. Multi dintre oaspetii voievozilor, ca si cronicarii acelor vremi, au lasat savurose insemnari despre belsugul meselor si consumul neobisnuit de vinuri, despre pitorescul unor ritualuri care au dainuit chiar pana in zilele noastre.

Culesul viilor a fost totdeauna o mare sarbatoare la romani. Se amanau lupte si se pasuiau treburi grabnice la Curte, voievozii isi asezau tabara in mijlocul podgoriilor, iar tarafurile cantau de dimineata pana seara. Chiotele de bucurie anuntau nasterea mustului, in cazi de stejar, prin calcarea cu picioarele, de catre barbati, a strugurilor. Un ritual arhaic, plin de poezie, care mai poate fi vazut pe la unele crame, organizat anume pentru amuzamentul turistilor. Fara exceptie, toti domnitorii au avut intinse podgorii, vinul - un apreciat produs pentru export - ajungand in Rusia si Polonia, in Ungaria si Austria, si nu numai. In acelasi timp, viile, in ansamblu, reprezentau o importanta sursa de venituri pentru visteria tarii, ele bucurandu-se, si din acest motiv, de o atentie speciala. Unii dintre cei mai insemnati voievozi - de la Radu I, Petru Musat, Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare ori Petru Rares la Mihai Viteazul, Matei Basarab sau Constantin Brancoveanu - si-au legat pentru totdeauna numele de podgoriile la care au tinut ca la pretioase ctitorii ale domniei lor. Nu se poate vorbi, bunaoara, de Cotnari fara sa te gandesti imediat la cel mai faimos voievod al Moldovei, Stefan cel Mare, de la moartea caruia sta sa se implineasca jumatate de mileniu. De altfel, unele dintre cele mai importante informatii despre viile si vinurile din aceasta provincie le datoram printului-carturar Dimitrie Cantemir, autorul binecunoscutei lucrari "Descriptio Moldaviae", scrisa, la inceputul veacului al XVIII-lea, la cererea Academiei din Berlin. Sa retinem, aici, un detaliu edificator pentru ceea ce reprezenta viticultura nu doar in acea perioada, ci pentru intregul Ev mediu romanesc: "Toate celelalte bogatii ale pamantului sunt intrecute de viile alese, insiruite pe o lunga fasie intre Cotnari si Dunare." Vestigii ale curtilor voievodale, case domnesti, poduri si beciuri adanci - multe dintre ele gasindu-se pe la vechi manastiri si biserici, ctitorii ale acelorasi capete incoronate - sunt astazi atractii dintre cele mai incitante pe drumul viilor si vinului romanesc.

Laude iti canta cu cupele in maini

In veacurile mileniului II, calatorii straini, strabatand Tarile Romane, au lasat numeroase si interesante insemnari despre intinderea viilor si calitatea vinurilor pe care le-au cunoscut. Intr-o lucrare aparuta la Viena, prin 1541, Georgius Reichersdorffer, de pilda, nu-si putea infrana admiratia fata de Moldova, ale carei pamanturi "dau vin si bucate din abundenta". La randul sau, Charles de Joppecourt consemna, prin 1620, ca "Se mai vad in aceasta tara coline prea frumoase si atat de abundente in vinuri, incat nu numai Moldova se indestuleaza, ci se transporta si in Polonia, si in alte tari vecine". Nici consulul austriac Raicevich nu se putea arata, pe la 1788, zgarcit cu laudele: "Dealul vestit in Moldova este cel al Odobestilor, care da un vin asemanator sampaniei si este transportat in Rusia. Via, asa de folositoare pentru produsul sau, merita sa ocupe aici primul loc, atat prin cantitatile mari pe care le produce, cat si pentru excelenta calitate a acestor vinuri."

"Vinurile din Piatra, Sakoeni si Ramnic - nota S. Béllanger, intr-o scriere aparuta la Paris, in 1846 - au o calitate care le apropie de de cele de Vouvray. Galbene ca topazul" Dar nu numai vinurile din viile ce alcatuiesc podgoria Dealu Mare, din Tara Romaneasca, au provocat entuziasmul oaspetilor straini, ci si cele de Stefanesti, Dragasani, Samburesti, Segarcea ori Corcova. Ce sa mai spunem ca, prin 1173, vinurile din Transilvania se bucurau de atata pretuire in Ducatul Venetiei, incat beneficiau de privilegiul de a fi exceptate de anumite taxe, spre a folosi o sintagma din zilele noastre. Un ravac de Furmint, obtinut intr-o vie de langa Alba Iulia, primea, in 1883, cele mai multe aprecieri la Concursul international de vinuri de la Viena.

Nu vom incheia aceste randuri fara a-l invoca pe poetul iubirilor gingase, Publius Ovidius Naso, exilat in Tomisul dobrogean, unde avea sa-si incheie si calatoria pe pamant, in jurul anului 17 d.H. Contemporanul lui Hristos avea sa fie si el fermecat de serbarile inchinate lui Bacchus - poate si zeitatii locale Sabazios: Aceasta este ziua, de nu ma insel, in care/ O, Bacchus, si pe tine poetii te cinstesc!/ Cununi imbalsamate ei pun pe a ta frunte/ Si laude iti canta cu cupele in maini.

Moldova

Plamadit parca de insusi Bacchus, pamantul Moldovei a fost, dintotdeauna, un fericit leagan pentru vita de vie. Provincia, cu multe nuante patriarhale, este vestita pentru ospitalitatea oamenilor sai, excelenti podgoreni si neintrecuti povestitori. O calatorie prin viile si cramele moldovene - o treime din suprafata viticola a Romaniei se gaseste in aceasta parte de tara - iti prilejuieste nu numai descoperirea unor vinuri remarcabile, ci si o apetisanta intalnire cu renumite mancaruri traditionale.

Cotnari

Dintotdeauna, Cotnariul a fost faima Moldovei, si nu numai. Nu exista o alta podgorie romaneasca despre care sa se fi scris atat de mult. Cronicari si poeti, domnitori si istorici, romancieri si pictori s-au intrecut, prin veacuri, in a-i lauda vinurile. Podgoria dateaza de peste sapte secole, apogeul atingandu-l pe vremea lui Stefan cel Mare (1457-1504). Celebrul domnitor a purtat o grija speciala viilor de aici, vinurile de Cotnari ajungand prin multe parti ale Europei, inclusiv in Venetia medicului sau curant. La inceputul veacului al XVIII, in Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir nu ezita nici o clipa sa scrie "Vinul cel mai ales se face la Cotnari, un targ din partile Harlaului indraznesc a-l socoti a fi mai ales si mai bun decat alte vinuri europene si chiar decat vinul de Tokay" Prin 1886, intr-o lucrare publicata la Leipzig, vestitul oenolog german W. Hamm, care degustase o vinul "Fleur de Cotnari", recolta anului 1845, scria: "In anul 1868, vinul acesta se afla inca cu desavarsire sanatos, extraordinar de focos, tare si aromatic, asemanator cu vinurile seci spaniole, gen Malaga." Pe cine sa mai mire faptul ca la Expozitia Universala de la Paris, din anul 1889, vinul de Cotnari a obtinut marele premiu?

In Cotnariul de astazi - lucru mai rar pentru podgoriile romanesti - se produc vinuri provenind din soiuri exclusiv autohtone. Grasa de Cotnari - regele vinurilor romanesti - este onctuos si cu rasfrangeri de aur vechi, are gust de fagure de miere si migdala amara, el fiind destinat deserturilor, acompaniind cu multa delicatete prajiturile si torturile. Tamaioasa romaneasca este tot un soi dulce, plin de arome, potrivit pentru discutii in doi, dupa incheierea mesei. Inaintea acestor doua sortimente, la multe feluri de mancare - o friptura suculenta, peste, sarmale - sunt tovarasi excelenti Feteasca alba si Francusa - vinuri albe, ce pastreaza gustul si prospetimea strugurelui.

Bucium

Iasiul, cea din urma capitala a Moldovei, iti da senzatia, oriunde ti-ai indrepta pasii, ca te afli intr-un imens muzeu in aer liber. Calci cu sfiala, sa nu starnesti ecourile si amintirile strazilor batute prin veacuri de ilustre personalitati ale culturii si politicii romanesti: Stefan cel Mare, Dimitrie Cantemir si Ion Neculce, Al. I. Cuza si Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu si A.D. Xenopol, Mihai Eminescu si Ion Creanga, Nicolae Iorga ori Mihail Sadoveanu. Vestigiile Curtii domnesti, Palatul Culturii, care adaposteste mai multe muzee, bisericile Sfantul Nicolae Domnesc ori Trei Ierarhi, cu o extraordinara ornamentatie in piatra, sunt cateva dintre repele cautate de toti turistii care ajung in orasul celor sapte coline. Mai toate dintre acestea sunt acoperite cu nesfarsite randuri cu vita de vie. Podgoria Bucium se gaseste, in buna masura, pe dealul ce strajuieste intrarea in Iasi, dinspre Vaslui. Soiurile reprezentative ale Buciumului poarta numele de Riesling, Feteasca alba, Aligoté, Muscat Ottonel. Feteasca alba, un vechi soi romanesc, este oarecum zburdalnica in pahar, etaleaza, aproape de tanara, o neobisnuita catifelare. Aici, la Bucium - unde exista, ca si la Cotnari, un muzeu viti-viticol foarte interesant si o sala de degustari, din care nu lipseste si o fresca alegorica spumoasa - se realizeaza si o apreciata sampanie, obtinuta din ravac de Muscat Ottonel, suava si fina, cu o perlare pe masura marilor sarbatori de la care nu poate lipsi.

Husi

De pe culmea Dobrina, Husiul se arata calatorului in toata splendoarea sa: patru dealuri incarcate cu podgorii. La ceasurile neobisnuit de colorate ale toamnei, privelistea este frumusete tulburatoare. Via are radacini adanci pe acest meleag din apropierea Prutului. Husiul a fost, candva, curte domneasca - exista un punct ce dainuie cu numele de "Cerdacul lui Voda" -, numerosi voievozi detinand vii in aceasta podgorie. Dimitrie Cantemir, nascut prin partea locului, ne-a lasat veste si despre ce fel de licori se faceau aici: indata dupa Cotnari, "vinul de la Husi, in partile Falciului, e socotit cel mai bun." Faima din zilele noastre a podgoriei este data, mai cu seama, de doua soiuri autohtone, despre virtutile carora s-au scris multe randuri: Busuioaca de Bohotin si Zghihara de Husi. Daca neastamparata Zghihara, alba si cu trup straveziu, care se "zbate" in pahar ca o leoaica in cusca, poate fi un partener pentru toate zilele saptamanii, Busuioacei de Bohotin i se cuvine rezervata ziua de duminica. Are o culoare rose si este inegalabila in privinta aromei si a finetei, intrarea ei pe scena producandu-se la finalul mesei, in compania desertului.

Panciu

Cu cateva decenii in urma, un vanator, urmarind o vulpe ranita, a dat de vizuina ei. Si ce vizuina: peste 2.000 m de hrube. Ele isi au inceputul, se pare, de pe vremea lui Stefan cel Mare. Amenajate, impresionantelor galerii medievale din Valea Cerbului - carora li s-a adaugat altele noi si mai intinse - sunt, de mai multa vreme, "vizuina" stivelor cu sticle de sampanie, Panciul fiindca un nume cu buna reputatie in domeniu. Nu-i de mirare. Materia prima provine din Feteasca alba, Feteasca regala si Riesling italian. Personalitatea unei sampanii - vioiciunea, supletea, nobletea, gustul - depinde de calitatea vinului folosit. Cine ajunge in podgoria Panciu va cunoaste, fara indoiala, si Babeasca neagra, un soi indigen, cu o corpolenta si catifelare cu totul aparte, ce-ti dau senzatia de vin plin si calduros. De este tanara, Babeasca neagra pastreaza prospetimea si aroma strugurilor. Daca a "inaintat in varsta", isi rotunjeste finetea, iar buchetul caracteristic soiului capata un rafinament inconfundabil.

Aici, in Vrancea, domnitorii si boierii au avut, dintotdeauna, suprafete intinse cu podgorii, meleagul fiind deosebit de prielnic pentru cultura vitei de vie si la Odobesti - faimoasa prin soiul "Galbena de Odobesti" -, si la Cotesti, cu remarcabile vinuri rosii, intre care Feteasca neagra si Merlot-ul. Sa mai adaugam ca tot in sudul Moldovei se gaseste si Nicorestiul, si el cu excelent renume, ca orice podgorie domneasca

Tara Romaneasca

Daca podgoriile voievodale din Moldova exceleaza, in primul rand, prin vechi soiuri romanesti, unele de neintalnit prin alte tari ale lumii, Tara Romaneasca detine "artileria grea", cum li se mai spune vinurilor rosii de mare clasa. Asta nu inseamna ca soiurile albe ori aromate nu ating, in podgoriile din aceasta provincie, performante organoleptice care i-au determinat pe specialisti sa le declare adevarate capodopere ale domeniului. De la Pietroasele, cu o Tamaioasa romaneasca de exceptie, si pana la Segarcea Olteniei, Vanju Mare si podgoria Dealul Viilor, din preajma Dunarii si a Drobetei-Turnu Severin, Bacchus si-a intins un fermecator regat, cu peste 100.000 de hectare

Dealu Mare, care se intinde pe o fasie de peste 60 km, cu latimi intre 3 si 12 km, este masivul viticol cel mai compact al Romaniei. La Urlati, Valea Valugareasca si Tohani se obtin unele dintre cele mai bune vinuri rosii. Si nu numai din Romania. Vedeta podgoriei se numeste Feteasca neagra. Judetul Prahova, pe teritoriul careia se intinde podgoria Dealu Mare, deruleaza, in parteneriat cu Ministerul Turismului, programul turistic "Drumul vinului".

Tohani

Vinul bun este un fascinant prieten al iubirii. Si invers! Noua ascensiune a Tohaniului se reazama pe o frumoasa poveste de dragoste dintre Princepele Nicolae, care isi avea aici o mosie, si frumoasa Dolette, care nu apartinea unei familii nobiliare. Intre privilegiile ce-i decurgeau din titlu si aleasa inimii sale, principele Nicolae pune in prim-plan iubirea, casatoria morganatica petrecandu-se, in perioada interbelica, chiar la biserica din Tohani.

Astazi, vinurile de pe Domeniile Tohani - Mosia Princepelui Nicolae poarta insemnele acestei legendare intamplari: coroana, titlul si numele. Princiar - primul vin care te innobileaza - este corpolent, gros, cu extract ridicat si provine din soiurile Busuioaca de Tohani, Pinot noir, Cabernet Sauvignon si, se putea altfel?, Feteasca neagra. Brandul Dolette - misterios ca o femeie ce pretuieste farmecul iubirii - este intretinut de Feteasca neagra, Merlot, Negru de Tohani, Riesling italian, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel. Peste tot si peste toate, virtutile cu totul speciale ale acestor licori, datorate, nu in ultimul rand, tehnologiei de vinificatie: obtinerea vinurilor din struguri stafiditi. Non multa, sed multum

Urlati

Vestitul print al aurului, cum i s-a mai spus lui Constantin Brancoveanu, a avut si aici vie, casa domneasca, pe care a zidit-o, cu putin timp inainte de tragicu-i sfarsit, existand si astazi. Printesa viilor de aici poarta numele de Feteasca neagra. Degustarea va cuprinde si alte surate de aceeasi culoare - Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir -, la fel cum nu pot lipsi nici soiurile albe, cu calitati la fel de respectabile. Fie ca este vorba de Feteasca alba si regala, de Riesling ori Muscat Ottonel. Coroana apartine, asadar, reginei acestei podgorii, Feteasca neagra. Gustul ei aminteste de mure, de care nu-i este straina nici culoarea, are o putere de circa 12-12,5 grade, o anumita lascivitate o tine cuminte in pahar, iar farmecele si virtutile ii sporesc pe masura ce inainteaza in varsta. Pe la 5-6 ani, mai toti traiti in butoi de stejar, castiga o personalitate fara cusur, o armonie ce-o face sa fie asemuita cu un cal salbatec, aproape de netinut in frau. Ii poate veni de hac, de pilda, un fazan fript ori alte preparate din carne de vanat.

Valea Calugareasca

Podgoria Dealu Mare se arata, in buna masura, ca o succesiune de vaii. Un schit - poate si priceperea speciala a calugarilor in pregatirea vinului - avea sa dea numele unei asezari ce avea sa devina un simbol al viticulturii romanesti: Valea Calugareasca. Port-drapelul podgoriei este Cabernet-ul Sauvignon. Cei deprinsi cu personalitatea lui il numesc artileria grea a vinurilor. Si asta in comparatie cu vinurile albe, un fel de infanterie, care duce greul intalnirilor dintre prieteni. In partea a doua a mesei, cand isi face intrarea, Cabernet-ul decide - cu maiestrie, dezinvoltura si, nu in ultimul rand, cu solemnitate - soarta oricarei batalii. Este un vin corpolent, cu o culoare intensa, iar gustul pastreaza cu fidelitate - si dupa o normala invechire - prospetimea strugurilor din care a fost zamislit. Un prieten adevarat, care iti sare in ajutor si la necaz, si la bucurie

Stefanesti

De la Mircea cel Batran, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si pana la Bratieni - una dintre cele mai importante familii de politicieni ai Romaniei moderne - podgoria Stefanesti-Arges a scris, prin veacuri, o glorioasa cronica viticola. S-a spus, adesea, ca Valea Argesului, cu dealurile pline de vii ale Stefanestilor, Floricai si Izvoranilor, nu este cu nimic mai putin incantatoare decat Valea Moselei. Mai dainuie si legenda ca fabuloasele bogatii ale lui Brancoveanu prin dealurile de aici au fost ingropate In aceste veritabile pridvoare cromatice, invaluite, la ceas de toamna, de suave adieri de busuioc, se naste si celebra Tamaioasa romaneasca. Este un vin dulce, cu buchet de caisa si balsam, iar prin maturare culoarea de galben-pai devine galben-portocaliu, incat te incearca rara senzatie ca ai in pahar strafulgerari de aur batran. Intr-un fel, adevarul nici nu este prea departe

Dragasani

Intre atatea daruri care impodobesc din belsug manoasele pamanturi ale Olteniei, vita de vie l-a determinat pe marele enciclopedist B.P. Hasdeu, un bun cunoscator al domeniului, sa afirme ca "romanii au fost de-a pururea, fara nici o intrerupere, in urma colonizarii romane, o natiune eminamente vinicola." Samburestiul, Corcova, Vanju Mare sunt podgorii care dau redutabile vinuri rosii. Viile de Dragasani au stirpe domneasca, faima licorilor de aici fiind confirmata si la numeroase concursuri si expozitii internationale, unde au fost intotdeauna medaliate. Asa s-a intamplat, bunaoara, la Paris - in 1867 si 1900, la Bordeaux - in 1898, la Milano - in 1908, la Gand - in 1912, ca sa nu mai vorbim de premiile interbelice ori postbelice. Traditional, vinurile de Dragasani se obtineau, pana la filoxera de la sfarsitul veacului al XIX-lea, din vechi varietati autohtone - Gordan, Cramposie, Braghina, Tamaioasa romaneasca. De un renume aparte s-a bucurat, prin vremi, "Tulburelul de Dragasani", un cupaj din aceste soiuri, ingenios proportionat. In structura de astazi a podgoriei regasim, mai cu seama, soiuri bine cotate in viticultura europeana, atat albe, cat si rosii, locurile fiind la fel de prielnice si pentru unele, si pentru altele. Un Sauvignon de Dragasani - vin demisec, cu potential alcoolic ponderat si aroma precoce, in efluviile careia se regaseste polenul florii vitei de vie - "te invata singur cum sa-l sorbi, fara graba, obligandu-te sa-l privesti si sa-l astepti sa te cheme iar."

Banat

La inceputul veacului al XIX-lea, vinurile din podgoriile Banatului se bucurau de o buna faima, de pilda, la Curtea imperiala de la Viena. Acest tinut prezinta o caracteristica oarecum aparte, determinata, in primul rand, de diversitatea reliefului. Intalnim vii cocotate pe dealuri respectabile ca inaltime, precum Recas ori Tirol, dar si plantatii in plina campie, pe terenuri nisipoase, cum sunt cele de la Teremia Mare si Tomnatic. In sfarsit, podgoria Silagiu-Buzias (unde se afla si cunoscuta statiune balneo-climaterica Buzias), se intinde la interferenta dintre campie si dealurile premergatoare muntilor Banatului.

Recas

La o aruncatura de bat de Timisoara, se intind viile Recasului, toponim ce inseamna "satul dintre ape". Raurile adevarate sunt insa cele care curg, toamna, de pe dealuri, ele numindu-se Cabernet Sauvignon, Burgund Mare, Merlot, Cadarca sau Riesling italian, Feteasca regala, Creata. Mai mult ca sigur, nu prea ati auzit de Creata galbena, un soi autohton, cu struguri mari, crocanti, ce dau un vin cu buchet agreabil, imbietor, sec spre demisec, vesel in pahar si de cursa lunga. Asa, ca o fata cu care pleci in lume de la prima intretaiere a privirilor

Transilvania

Este provincia romaneasca in care se desavarsesc vinurile cele mai "buchetoase, placute si usoare". Ardelenii - intre care sasii isi au contributia lor aparte - sunt nu numai neintrecuti artizani in nasterea si educarea unor astfel de licori, ci si rafinati producatori de distilate dublu-rafinate, denumite vinars, palinca, horinca, rachie. Acestea se obtin din fructe, in special din prune, mere, pere, se invechesc in butoiase de dud, capatand o culoare aurie, o tarie cu care trebuie sa-ti potrivesti bine puterile si un gust care rivalizeaza, adesea, cu whisky-ul.

Minis

Viile Aradului pot fi socotite un prolog al prodgoriilor Transilvaniei. Ele se insiruie pe dealurile ce marginesc partea vestica a muntilor Zarandului, intre Lipova si Pancota, pe o lungime de circa 50 km. Reperele acestor plantatii se numesc Paulis si Ghioroc, Cuvin si Covasint, Siria ori Maderat. Vedeta zonei, si nu numai, este podgoria Minis. Si nu de ieri, de azi. In 1862, la concursul de vinuri de la Londra, Rosu de Minis dobandea marele premiu! Nu-i de mirare: cu mai bine de un veac mai inainte vinurile de Minis - care concurau "cu cele mai scumpe vinuri din strainatate in rang si renume" - se exportau in Anglia si Suedia, Olanda si Germania, Elvetia ori chiar America. In herbul podgoriei, din care nu lipsesc, in primul rand, Cabernet-ul Sauvignon, Merlot-ul sau Pinot noir-ul, ca sa ne referim doar la vinurile rosii -, Cadarca, un soi indigen, ocupa un loc distinct. Are culoarea rosu-rubinie, un trup subtire, ca o ispita, insa suficient de puternic, un provocator gust de iarba si cuisoare. Cadarca nu este o super-vedeta, dar nici n-o mai uiti vreodata

Alba Iulia

In zidurile Cetatii medievale din Alba Iulia se descopreau intamplator, in 1968, mai multe galerii, numai bune pentru amenajarea unor hrube destinate producerii sampaniei, depozitarii vinului pentru invechire, unei vinoteci ori unei sali de degustare. Toate acestea au aparut in scurt timp si Alba Iulia - unde vita de vie are radacini adanci - a deschis o atractie in plus pentru cei care ii strabateau drumurile. In aceasta podgorie se regasesc repere renumite, intre care Ighiu, Cricau, Sard, Galda, Bucerdea Vinoasa, Santimbru si Telna. Se spune ca la nunta regelui Matei Corvin s-a baut vin de Telna, considerat mai bun decat cel de Tokay. Se pare ca Grasa, care a facut si face atata glorie la Cotnari, aici, in inima Transilvaniei, isi are obarsia.

Soiurile care predomina in podgoria Alba poarta numele de Feteasca alba si Feteasca regala, Riesling italian si Pinot gris, Traminer si Muscat Ottonel. Fie ca sunt seci ori demidulci si dulci aromate, personalitatea lor este impecabila, o noblete dusa pana la cele mai mici detalii.

Jidvei

Tarnavele sunt singurele rauri din Romania care dau numele unei regiuni viticole de mare faima. Toamna, ceturile care se formeaza in acest perimetru sunt cat se poate de sacaitoare. Nu insa si pentru vii, intrucat persistenta cetii favorizeaza acumularea aromelor si pastrarea aciditatii in struguri. De altfel, arealul se mai numeste si "Podgoria aromelor".

Aici sunt renumitele vii ale Craciunelului de Jos si ale Blajului, ale Mediasului si Danesului, ale Sonei si Bagaciului, ale Balcaciului si Jidveiului. De mai multa vreme, Jidveiul si-a castigat o reputatie speciala, vinurile de mare marca, mai cu seama seci, intrand totdeauna in topurile concursurilor de specialitate. Sunt adevarate capodopere ale domeniului si cele demidulci, intalnirea, de pilda, cu un Traminer roz batran fiind o sarbatoare de neuitat. Dupa imperceptibilul zvacnet al dopului de pluta, care, langa radacina sticlei, da parca sa-si dezmorteasca trupul, culoarea de aur vechi, cu sclipiri sirete la leganarea trupesa a vinului in pahar, si adierile de trandafir incep sa deruleze un spectacol olfactivo-gustativ cu care nu te intalnesti oricand. Un vin magnific!

Mai este de stiut ca, pe un pinten de deal, un vechi castel dreptunghiular, construit in stilul Renasterii franceze, cu patru turnuri rotunde la colturi, gazduieste nasterea anuala a milioane de butelii de sampanie. Sarbatoarea nu poate fi decat completa!

Dobrogea

Va fi totdeauna ispititoare tentatia sa scrii despre Dobrogea, un adevarat regat al vitei de vie. Multe vestigii, de cele mai felurite expresii, ne infatiseaza o perioada deosebit de infloritoare a viticulturii. Aici, intre Dunare si Mare, cu bogate cetati intemeiate de corabierii Greciei antice, cultul lui Dionysos a scris pagini cuceritoare. Antichitatea greco-romana este prezenta in orice colt al acestui tinut, eminamente viticol, de la Oltina, Medgidia si Adamclisi la Babadag ori Niculitel, in viile caruia a fost descoperita o superba statueta intruchipandu-l pe Bacchus cu un ciorchine de strugure in mana.

Murfatlar

Vedeta podgoriilor din Dobrogea, si nu numai, este Murfatlarul. Chiar in mijlocul viilor, la "templul lui Dionysos", o intreaga armata de vinuri este gata in orice clipa sa-si arate inzestrarile. Numele lor este de Pinot gris, Chardonnay, Muscat Ottonel, Traminer, Riesling, Cabernet Sauvignon, Pinot noir. O elita de vinuri albe si negre, dulci si aromate, cu trup plin, catifelat, ce amintesc de flora suava a Dobrogei, dar si de murmurul fara odihna al valului de mare Vinurile de Murfatlar si-au schimbatat, in ultima vreme, "look-ul", capatand o tinuta moderna. Asa a aparut carre-ul de asi al seriei Premiat - Sauvignon blanc, Dry Riesling, Dry Muscat si Pinot Grigio. Sunt vinuri albe demiseci, cu leganari zvelte si aroma seducatoare, gata de parteneriat pentru lungi ceasuri de taifas. De asemenea, o plaja cu buna priza au deschis sortimentele SEC si Rai de Murfatlar. Din gama vinurilor de aici nu putea lipsi, desigur, "Lacrima lui Ovidiu", o licoare aromata si licoroasa, menita parca sa razbune, peste milenii, tristetele traite de marele liric latin Ovidius Publius Naso, exilat, pe la inceputul mileniului I, in cetatea dobrogeana Tomis.

Muzee

Unele dintre cele mai vechi marturii ale civilizatiei romanesti sunt legate de viticultura. De la cosorul dacic, folosit in lucrarile din vii, la linuri din piatra, in care se calcau, cu picioarele, strugurii pentru obtinerea mustului, ori sumedenie de vase impodobite cu elemente ale lumii lui Bacchus, ca sa nu mai vorbim de cele mai diverse unelte, mai apropiate de zilele noastre, iata un univers care te captiveaza, de pilda, la muzeele specifice din Murfatlar, Bucium-Iasi si Husi, din Dragasani ori Golesti-Arges.

Muzeul Viei si Vinului de la Murfatlar dateaza din anul 1970. Scoase la lumina gratie sapaturilor arheologice ori, pur si simplu, din intamplare, exponatele de aici, multe de o remarcabila valoare, certifica practicarea viticulturii pe meleagul dobrogean de peste doua milenii si jumatate. Amfore elenistice si vase de vin, teascuri dacice si romane, altare si stele funerare cu inscriptii, figuri, struguri si frunze de vie Peste tot si peste toate, teribilul cult al lui Dionysos. Il regasim pe o amforeta, alaturi de o bacanta, pe monumente sculturale, in cortegii mitice - din care faceau parte menade, nimfe, satiri, Silen, Pan si Priap -, pe plosca de lut.

La Dragasani, Muzeul Viei si Vinului se gaseste chiar in centrul orasului. Sunt aici marturii dintre cele mai edificatoare despre grija speciala pe care au purtat-o voievozii valahi viilor si vinului. Tehnologia vinificatiei este ilustrata printr-un larg registru de unelte si utilaje, de la lin si teascuri cu unul si doua suruburi, la butoaie cu cercuri de lemn. Exista, alaturi de-atatea altele, si un fascinant interior de crama.

In aer liber, langa podgoria Stefanesti, Muzeul viticulturii si pomiculturii din Golesti-Arges dezvaluie, pe langa vechime si pasiune, o exceptionala ingeniozitate a romanilor pentru acest domeniu. Muzeul este alcatuit din gospodarii viticole si pomicole, randuite pe provincii istorice, constructii din veacurile XVIII-XIX, in interiorul carora se gasesc pivnite, crame, butoaie, vedre, calcatoare, cate si mai cate lucruri proprii lumii lui Bacchus. Trebuie vazute neaparat teascurile, butelcile, plostile si hanul. Da, exista si un han autentic - ca tot ce se afla expus aici -, cu tot ceea ce avea el odinioara inlauntrul lui, inclusiv spatiul destinat celor ce intreceau masura paharelor. Si se mai gaseste, pe un perete, si un ceas mare, ale carui limbi au tot uitat gustul timpului

Beciuri domnesti

Pivnita adanca face vinul bun Este un adevar de care au tinut seama, deopotriva, si voievozii si vierii. Dovezi intalnim si in nepretuita "Descriptio Moldaviae", unde, referindu-se la vinul de Cotnari, Dimitrie Cantemir nota: "Cand este pastrat in pivnite adanci si boltite, cum se obisnuieste la noi in tara, si este tinut trei ani, in cel de-al patrulea capata o asemenea tarie incat arde ca vinul fierbinte". Intr-adevar, la Cotnari, Stefan cel Mare si-a zidit un impresionant beci. Un altul, printre cele mai adanci din tara, se gaseste, plin cu butoaie, tot in aceasta podgorie, dar la Carjoaia. La fel de vechi sunt si beciurile Episcopiei din Husi, avand acelasi "ctitor".

De altfel, multe biserici si manastiri - intemeiate, de regula, de voievozi - detin extraordinare spatii de acest fel, fie ca este vorba de Putna, de Golia si Barnova, de Cetatuia sau Galata.

Cele mai multe constructii de acest fel dainuie in Moldova. Dintr-un circuit al acestora, nu pot lipsi pivnita domneasca de la Piatra Neamt, hrubele de la Panciu, atribuite tot lui Stefan cel Mare, sau beciul domnitorului Mihai Sturdza, de la Odobesti. Acesta din urma, larg si bine zidit, dateaza - ne spune insasi inscriptia care se pastreaza deasupra intrarii - din anul 1839.

Sunt la fel de interesante si beciurile domnesti de la Valea Mare-Arges ori cel de sub Palatul de la Mogosoaia, construite de Constantin Brancoveanu.

Puncte turistice pentru degustari de vinuri

Murfatlar

Grupurile de turisti aflati pe Litoralul romanesc - ca si cei aflati in croaziera pe Dunare ori in circuit - nu pierd ocazia sa cunoasca, la ele acasa, licorile dobrogene. Chiar in mijlocul viilor, cu posibilitatea de a surprinde panorame admirabile, se afla punctul turistic - Templul lui Dionysos, cum i se mai spune. Alcatuit din doua nivele, restaurantul poate primi simultan grupuri ce totalizeaza 160 de turisti. Ceremonia de degustare a vinurilor din podgoria Murfatlar se poate petrece fie in incinta Punctului turistic, fie intr-una dintre cele doua sali special amenajate langa Muzeul Viei si Vinului. Din oferta gastronomica nu lipsesc preparatele culinare traditionale - ghiudemul de oaie sau rulada de batal, de pilda -, programul artistic fiind asigurat de ansamblul folcroric ce poarta numele podgoriei. Vizitatorii au posibilitatea sa achizitioneze sticle cu vinurile preferate, ca si diverse obiecte de artizanat si suveniruri.

Crama Urlateanu

La Urlati, cu vii de jur-imprejur, Crama Urlateanu - un conac datand din perioada interbelica - e o incantatoare atractie si pentru specialisti, si pentru turistii atrasi de farmecul imparatiei lui Bacchus. Renovat cu mult rafinament si inzestrat cu multe obiecte ce asigura, prin autenticitate si bun gust, un nostalgic stil retro, degustarea se poate derula si in beciuri, ca un prolog, si in camerele-restaurant, si pe terasa, si in micul parc tematic. Poate fi o simpla degustare, pentru grupuri ce ating 50 de persoane, ca si una insotita de preparate culinare si ritmurile discrete ale muzici bine asortate.

Casa Seciu

Pe un varf de deal, intre vii, la 26 km de Ploiesti, Crama Seciu detine o intreaga gama de spatii destinate cunoasterii vinului. Exista crama cu salon pentru degustare si crama de vinificatie, salon cu specific vanatoresc-pescaresc si salon clasic ori national, dar si terase acoperite ori de vara. Fiecare in parte dispune de o decorare in ton cu oferta gastronomica. Crama poate primi in restaurantele sale circa 600 de turisti. Complexul turistic detine si 30 de locuri de cazare. Vinurile oferite pentru degustare sunt produse de SC Rovit SA, proprietara Casei Seciu.

Stefanesti

Degustari de vinuri pentru grupuri de circa 50 persoane, ca si vizitarea pivnitei, unde se gasesc vinuri puse la invechire, a Combinatului de vinificatie ori a podgoriei, se poate face si la Statiunea de cercetare si vinificatie Stefanesti-Arges.

Minis

Sala de degustari, ca si posibilitatea vizitarii unui interesant muzeu viticol, aflat in aceeasi cladire, ofera Statiunea de cercetare si dezvoltare vitivinicola Minis. In ultima duminica din septembrie, se petrece, in fiecare an, si o frumoasa sarbatoare a culesului viilor.

Jidvei

Degustari de neuitat se oficiaza in Cramele de la Cetatea de Balta si Balcaciu. Atat de vinuri, cat si de sampanie, din cele mai diverse sortimente. Din structura acestui ritual nu lipsesc nici pasii celebrului dans al fetelor de la Capalna, asezare ce se gaseste in apropiere.

Bucium

Centrul de vinificatie Bucium-Iasi, care se gaseste pe celebra staduta Plopii fara sot, detine si un interesant muzeu viti-vinicol, si o sala de degustari, ca si un restaurant - Perla Viilor - cu specific rustic, ce poate gazdui mese cu program folcloric. La nici 200 metri de Centrul de vinificatie - care etaleaza si o adevarata expozitie in aer liber, cu lucrari de sculptura in lemn si piatra - se afla vestitul han "3 Sarmale", o adevarata legenda a restaurantelor romanesti.

Panciu

Degustari la fel de savuroase - si de vinuri, si de sampanii - au loc la SC Veritas Panciu SA. Vizita in aceasta podgorie are prevazuta si o plimbare prin vii, la faimoasele hrube, unde isi desavarsesc fiinta nenumaratele butelii cu sampanie.

Vinul si gastronomia romaneasca

GASTRONOMIE

Si romanii isi au vorbele lor de duh despre legatura dintre vinuri si bucate. De la "Mancarea e fudulie, bautura e temelie" la "Mancarea este mireasa, iar vinul - mirele" ori "O mancare buna cere un vin pe potriva", ironia subtire, umorul si cumpatarea inteleapta circumscriu un teritoriu in care gustul si rafinamentul nu-si vor mantui niciodata savuroasa lucrare. Vinurile si preparatele culinare romanesti parca se cauta aproape la fie ce masa, spre a se pune reciproc in valoare. Se aseamana, se inteleg perfect. In fond, sunt facute, si unele si altele, de acelasi pamant, de acelasi soare, de aceiasi oameni

Gastronomia romaneasca ilustreaza, pe de o parte, teribilul corn al abundentei, alcatuit din darnicia pamantului si a apelor, din animale si vanat, iar pe de alta - reperele pe care i le imprima statutul de tara crestina, cu marea majoritate a populatiei de religie ortodoxa. Daca vinul, desi folosit in anumite ritualuri, este lipsit de restrictii religioase, mancarurile, in schimb, se supun unui regim dictat de un calendar cu mai lungi ori mai scurte perioade de post. Desigur, astazi mai mult teoretic, si asta doar in in lumea satului. Preparatele traditionale, legate de anumite sarbatori - precum, Craciunul, Revelion, Pastele - fac parte din patrimoniu de savoare al romanilor. Sunt carnatii si piftia, toba si sangeretele, caltabosii si lebarul, sarmalele si slanina afumata, cozonacii si pasca, ouale rosii ori friptura de miel. Nu exista vin romanesc - rosu sau alb, sec sau demidulce, tanar ori invechit - care sa nu-si afle consoarta potrivita in acest meniu national.

Dincolo de preparatele specifice sarbatorilor si datinilor, turistul va cunoaste, indiferent de provincie, bucataria cea de toate zilele a romanilor. Exista unele mancaruri emblematice, care, in mod sigur, nu pot fi uitate prea curand: sarmale, parjoale si mititei, pui la ceaun, ciorba de potroace, dar si de burta, tocana si tochitura, saramura de peste si scovergi, papanasi si placinte poale in brau.

Deliciile acestor combinatii le puteti savura in restaurantele cu specific pe care le intalniti de-a lungul si de-a latul tarii. Maestrii artei culinare de azi calca pe urmele batranilor mentori, pastrand datini si savori de demult, dar si inventand, creand noi preparate Filosofia este simpla, pana la urma. Desigur, regulile potrivirii vinului cu mancarea sunt cvasi-universale. De pilda, la vanatul cu par (mistret, cerb, caprior), totdeauna se cuvine un vin rosu sec, vechi si generos, precum o Feteasca negra ori un Cabernet Sauvignon; la peste - un vin alb sec, un Aligote de Niculitel, bunaoara; la desert - un vin dulce, aromat, o Grasa de Cotnari, Busuioaca de Bohotin sau Tamaioasa romaneasca. Mai exista ceva, dincolo de caracteristicile specifice unui vin si preparat international: ineditul locului, surpriza clipei, marea placere de a descoperi trecatoarele capodopere care aduna la sine toata caldura, arta si gustul unui popor. Restaurantele cu specific va vor darui cu prisosinta din toate acestea.

Personalitati romanesti despre vie si vin

" Putin vin bun ascute mintea. Mai mult o toceste". (Mihai Eminescu)

" Muzica si vinul sunt manifestarea cea mai directa si cea mai sincera a sentimentelor. In ele se oglindesc si se reflecta, fara posibilitate de prefacatorie, insusirile psihice ale omului". (George Enescu)

" Prin podgorie, Romania sta alaturi de Franta, Italia si Spania, dar cu posibilitati enorme de dezvoltare, daca tinem seama ca nu limita sudica a vitei, spre Mediterana, ci limita nordica - Champagne, Rhin, Tokay si Cotnari - da produsele cele mai fine" (Simion Mehedinti)

" Paharul de vin se bea la intristare, la mare bucurie, la castiguri". (Constantin Brancusi)

" Aproape toata viata am consumat numai vinuri moldovenesti si am scris numai cu limba si pana de moldovean, pentru ca toate acestea te fac sa fii original si, pe undeva, nemuritor ca si istoria Moldovei". (Mihail Sadoveanu)

" Un vin bun se serveste putin, cu multa intelepciune, stand in picioare si cu capul spre cer, apoi spre pamant, in semn de inchinaciune". (V.D. Cotea)

Festivaluri si concursuri

Au fost dintotdeauna in firea lui Dionysos alaiurile interminabile, in ritm de dans, cu surle si timbale, cu bacante si cheflii, cu amfore si vase de ceramica in care era purtat vinul. Il sorbeau adoratorii zeului mereu tanar si vesel, din pocale si ulcele de lut, ca si din cornuri de bour, ghintuite cu stelute de argint. Asemenea ceremonii, mai putin zgomotoase si adaptate timpurilor moderne, se petrec si in Romania, ca in mai toate tarile viticole. In ultima decada a lunii octombrie, cand vinul nou este deja nascut, in orasul Focsani se desfasoara, de mai multi ani, un antrenant Festival international al viei si vinului. Concomitent cu concursul de vinuri, care se petrece in linistea saloanelor, strazile orasului vrancean sunt strabatute de care alegorice, mesterii populari expun sumedenie de obiecte, ansamblurile si tarafurile creeaza o atmosfera cuceritoare.

Mai mult sau mai putin, aproape in orice podgorie, de "Hristovul viilor", care se praznuieste pe 14 septembrie, au loc petreceri ce prefateaza dezlegarea, dupa datina, a culegerii strugurilor.

Expozitii si Concursuri de vinuri se desfasoara, an de an, la Bucuresti si la Timisoara.

Restaurante cu specific romanesc

Bucuresti

La Mama

Adresa: Str. Barbu Vacarescu, nr. 3, tel: +40 21 212 40 86

Burebista

Adresa: Calea Mosilor, nr. 195, tel: +40 21 210 97 04

Burebista Vanatoresc

Adresa: Str. Batistei, nr. 14, tel. +40 21 211 89 29

Casa Oamenilor de Stiinta

Adresa: Piata Lahovari, nr. 9, tel: +40 21 210 12 84

Count Dracula Club

Adresa: Splaiul Independentei, nr. 8 A, tel. +40 21 312 13 53, fax +40 21 310 04 01

Crasma Talharilor

Adresa: Str. Alexandru cel Bun, nr. 39, tel. +40 21 242 09 78

Doamnei

Adresa: Str. Doamnei, nr. 9, tel. +40 21 314 64 81

Hanul Hangitei

Adresa: Str. Gabroveni, nr. 16, tel. +40 21 314 70 46

La Botte Pub&Grill

Adresa: Str. Mihail Eminescu nr. 29, tel/fax +40 21 211 47 50

La Dud

Adresa: Str. Sperantei, nr. 7, tel: +40 21 312 41 68.

La Gogosaru

Adresa: Str. Lugoj, nr. 53, tel. +40 21 222 30 68

La Mardare

Adresa: Calea Grivitei, nr. 32, tel. +40 21 650 22 57

Livada cu Visini

Adresa: Strada Grigore Alexandrescu, nr. 77, tel: +40 21 610 41 51

Casa Jidvei

Adresa: Calea 13 Septembrie, nr. 127.

Boema

Adresa: Strada C.A. Rosetti, nr. 10, tel: +40 21 313.37.83.

Moara Mariei

Adresa: Str. Blanari, nr. 14, tel. +40 21 315 64 94, fax. 313 18 80.

Nicoresti

Adresa: Str. Maria Rosetti, nr. 40 (sau Str. Toamnei 13), tel. +40 21 211 24 80 / 211 13 34.

Vatra

Adresa: Str. Ion Brezoianu, nr. 23-25, tel. +40 21 315 83 75 / 721 200 800.

Zexe

Adresa: Str. Mihai Eminescu, nr. 93, tel. +40 21 211 06 50.

Brasov

Rotmans

Adresa: Str. 13 Decembrie, nr. 72, tel./fax: +40 268 169356

La Carul cu Bere

Adresa: Str. Republicii, nr. 19, tel.: +40 268 413248

Saloon

Adresa: B-dul Muresenilor, nr. 11-13, tel.: +40 268 477317

Panoramic

Adresa : Tampa Muntelui, tel: +40 268 419 851

Roata Norocului

Adresa : Str. Crisan, nr. 6, tel/fax : +40 268 411 491

Vanatorul

Tel :

Poiana Brasov

Capra Neagra

Tel: +40 268 262 122

Caprioara

Tel: +40 268 153 754

Sura Dacilor

Tel: +40 268 262 327

Stana Turistica

Tel: +40 268 153 755

Timisoara

Dragonul de Aur

Adresa: Calea Aradului nr. 14A, tel.: +40 256 226 725

Restaurant Club XXI

Adresa: Piata Victoriei nr. 2, tel.: +40 256 295 421

Bastion

Adresa: Str. Hector nr 1, tel: +40 256 221 199

Bere Timisoreana

Adresa: Str. Stefan cel Mare, nr. 28, tel: +40 256 224 165

Satu Mare

Aurora

Adresa: Piata Libertatii, nr. 11, tel: +40 261 714 199

Constanta

Delfinul

Adresa: Str. Flamanda, nr. 16, tel : +40 241 636 883

Histria

Adresa : Sat vacanta Mamaia, tel : +40 241 654 069

Drobeta Turnu Severin

Lebada

Adresa : Str. Aurelian, nr. 54, tel : +40 252 313 775

Cluj

Mary's

Adresa : Str. Pavlov, nr. 27, tel : +40 264 191 947

Pop

Adresa : Bd. Eroilor, nr. 12, tel: +40 264 192 666

Ploiesti

Taverna Romana

Adresa: DN 1A Km 21, Com Vitioarei pe traseul Ploiesti-Cheia, tel. +40 244 285 221

Iasi

Casa "Bolta Rece'

Adresa: Str. Rece nr. 10, tel. +40 232 212 255

Casa Universitarilor

Adresa: Bd. Carol I, nr. 9, tel: +40 232 264 053

Ciric

Adresa: Padurea Ciric, tel: +40 232 272 372

Expo

Adresa: Parcul Expozitiei, tel: +40 232 213655

Europa

Adresa: Str. Anastasie Panu, nr. 26, tel: +40 232 242 000

Onyx

Adresa: Str. Bucium, nr. 7, tel: +40 232 233 870

Traian

Adresa: Piata Unirii, nr. 1, tel: +40 232 143 330

Trei Sarmale

Adresa: Soseaua Bucium, nr. 52, tel: +40 232 132 832

Tosca

Adresa: Str. I.C. Bratianu, nr. 30, tel: +40 232 232 618

Unirea

Adresa: Piata Unirii, nr. 5, tel: +40 232 232 618