Tabele Access

Crearea unui tabel

Dupa ce am deschis o baza de date , eveniment confirmat prin aparitia ferestrei cu cele 7 clase de obiecte (fig.4) , putem crea diferite obiecte in oricare din clasele nominalizate. Dar deoarece fiecare din clasele Queries, Forms, Reports, Pages, Macros si Modules se definesc in baza tabelelor, acestea (tabelele) trebuie create in primul rind. Cu alte cuvinte, daca o BD nu contine cel putin un tabel, crearea altor clase de obiecte devine lipsita de sens.

Pentru a crea un tabel nou ,de exemplu, Comenzi, selectam clasa de obiecte Tables, apoi actionam butonul . Caseta de dialog New Table care apare (fig.5) ne ofera 5 moduri de definire a structurii tabelului.

Figura.5 Moduri de definire a structurii unui tabel

Daca selectam optiunea Design View si actionam butonul OK, obtinem o fereastra

(fig.6) in care definim cimpurile tabelului si caracteristicile lor.

fig.6.Definirea campurilor tabelului Comenzi
Caracteristicile cimpurilor

Pentru fiecare cimp al tabelului se specifica 3 caracteristici, si anume:

Field Name (denumirea cimpului, obligatoriu);

Data Type (tipul cimpului, obligatoriu);

Description (descrierea cimpului, optional).

Pentru comoditate, denumirile cimpurilor se introduc pe verticala, urmind ca in regimul de introducere a datelor Datasheet View denumirile cimpurilor sa-si ocupe pozitiile obisnuite (pe orizontala). Regimul Design View nu permite introducerea inregistrarilor in tabel, ci doar descrierea cimpurilor care alcatuiesc tabelul.

Denumirea cimpului poate contine diferite caractere, inclusiv spatii, cu exceptia unor semne speciale ( '.', '!' s.a.). In caz de necesitate, denumirea poate contine semnul '_' (subliniere). Lungimea denumirii cimpului (impreuna cu spatiile) nu poate depasi 64 de caractere.

Exemple: autorul;Id_ tarii; locul de_ munca; LoculDeMunca; Locul de Munca.

Tipul cimpului poate fi unul din urmatoarele:

Text - pentru texte sau numere care nu vor fi folosite in calcule;

Memo - pentru texte lungi (biografia autorului, rezumatul cartii etc.).

Number - pentru numere care vor fi folosite in calcule;

Date/Time - pentru date calendaristice;

Currency - pentru valori banesti;

AutoNumber - pentru numere intregi care isi maresc in mod automat valorile (numarul de ordine, de exemplu);

Yes/No - pentru valori logice care pot lua numai doua valori: Yes (adevar), No (fals);

OLE Object - pentru imagini (fotografia autorului), sunete (imnul tarii).

Hyperlink - pentru adrese Hyperlink. Valorile acestui cimp pot fi adrese Internet (de exemplu, www.google.com) sau locatii (calea spre un fisier
sau dosar din calculator)

Lookup Wizard - reprezinta, de fapt, nu un tip de date, ci o proprietate a cimpului prin care valorile lui pot fi selectate din alt tabel. Acest mod de abordare simplifica procedura introducerii valorilor cimpului si, in plus reduce riscul comiterii unor erori.

Pentru a schimba tipul cimpului (implicit tipul este Text), trecem in coloana Data Type (fig.6) si din lista derulanta alegem tipul dorit. Apoi trecem (daca e cazul) in coloana Description, pentru a introduce note explicative, sau in rindul urmator, pentru descrierea altui cimp.

Stabilirea cheilor primare

Daca valorile unui cimp sunt unice (nu se repeta), putem semnala acest lucru, pentru a evita introducerea accidentala a doua valori identice. Aceasta procedura poarta denumirea de stabilire a cheii primare, in cazul tabelului CITITORI, cheia primara poate fi stabilita pe cimpul IdCarte, pentru a exclude eventualitatea repetarii identificatorului cartii (in biblioteca nu pot exista doua carti cu acelasi identificator). Cheia primara poate fi stabilita si pe citeva cimpuri. Pentru a stabili cheia primara, selectam cimpul respectiv, apoi executam un clic pe butonul din bara cu instrumente. Ca rezultat, in partea din stinga a cimpului respectiv apare semnul cheii (vezi fig. 6).

Dupa incheierea procedurii de descriere a cimpurilor si de stabilire a cheii primare, salvam tabelul (descrierea lui), selectind comanda Save din meniul File si indicind numele tabelului. Daca nu am stabilit o cheie primara (acest lucru nu este obligatoriu), sistemul ne va avertiza, sugerindu-ne stabilirea cheii pe un cimp de tip AutoNumber. Pentru a confirma, actionam butonul Yes. In acest caz sistemul stabileste automat cheia primara pe un cimp AutoNumber (daca el exista) sau creeaza suplimentar un asemenea cimp (daca el nu exista), stabilind pe el cheia primara. Pentru a renunta la stabilirea cheii primare, actionam butonul No.

Proprietatile cimpurilor

In afara de tipul cimpului, putem stabili si unele proprietati ale sale, cum ar fi marimea (lungimea), numarul cifrelor zecimale, formatul datei calendaristice etc. Fiecare tip de date are proprietati prestabilite, dar ele pot fi modificate, executind un clic pe cimpul respectiv (fig. 6, partea de sus) si modificind valorile prestabilite care apar in partea de jos.

Cimpurile de tip Text pot avea lungimi cuprinse intre l si 255 de caractere. Implicit, marimea cimpului este de 50, dar ea poate fi modificata in limitele amintite, in functie de lungimea maxima preconizata a valorilor cimpului respectiv. Astfel, pentru IdCarte (identificatorul cartii), modificam marimea cimpului din 50 (valoarea prestabilita) in 8 (valoarea necesara). La fel procedam si cu caracteristicile altor cimpuri.

Mentionam si cu aceasta ocazie, ca pentru cimpurile ce contin numai valori numerice (identificatori numerici), care nu vor fi folosite in calcule, vom prefera tipul Text in locul tipului Number. Acest mod de abordare va facilita ulterior cautarea informatiei in baza de date.

Cimpurile de tip Number au lungimi diferite in functie de optiunea specificata pentru proprietatea Field Size.

Optiunea implicita pentru cimpurile de tip Number este, de regula, Single, dar ea poate fi modificata, utilizind comanda Options din meniul Tools. Pentru cimpurile de tip Number poate fi stabilita si proprietatea Format, in care specificam modul de afisare a valorilor (numarul cifrelor zecimale etc.).

Cimpurile de tip Date/Time au lungimi variabile in functie de formatul datei/orei specificat pentru proprietatea Format a cimpului. De altfel, formatul de reprezentare a datelor calendaristice, la fel ca si delimitatorii dintre data, luna si an, pot sa difere de cele utilizate in aceasta lucrare. Reprezentarea datelor tine de modul in care a fost personalizat sistemul Windows. Pentru a schimba formatul de reprezentare a datelor calendaristice (dar si a orei, a numerelor si a valutei), este necesar de a efectua setarile respective, utilizind aplicatia Regional Options din meniul Control Panel al meniului de baza Start.

Analiza: Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie Analiza: Contabilitatea decontarilor cu personalul, asigurarile sociale, protectia sociala si conturi asimilate

Remarca: Daca anul este indicat cu 2 cifre, Access ilinterpreteaza astfel:

pentru valorile din intervalul 00-29 se subintelege anii 2000-2029; pentru valorile din intervalul 30-99 se subintelege anii 1930-1999.

Cimpurile de tip logic (Yes/No) ocupa in memoria calculatorului un octet si pot fi reprezentate in 4 moduri, in functie de optiunea specificata pentru proprietatea Format a acestui cimp, si anume: Yes/No, True/False, On/Off, -1/0. In ultimul caz valoarea - l corespunde starii True (adevar), iar valoarea 0 - starii False (fals).

Specificarea valorilor prestabilite

Daca o buna parte din valorile unui cimp se repeta frecvent (de exemplu, in cazul cind majoritatea cititorilor au studii superioare), putem specifica o valoare prestabilita (implicita) a cimpului respectiv. Valoarea prestabilita (in cazul nostru 'super') se specifica pentru proprietatea Default Value a cimpului. In procesul introducerii datelor sistemul atribuie cimpului valoarea prestabilita in mod automat, utilizatorul urmind sa modifice doar valorile care difera de cea prestabilita.

Stabilirea unor conditii de validare

Pentru a diminua riscul introducerii unor valori gresite, putem stabili conditii (reguli) de validare pentru valorile cimpurilor respective. Regulile de validare se stabilesc pentru proprietatea Validation Rule a cimpului. Totodata, pentru proprietatea Validation Text se specifica mesajul care trebuie sa fie afisat in cazul nerespectarii regulii. Astfel, daca se stie ca pretul cartilor nu depaseste valoarea 200, specificam pentru proprietatea Validation Rule a cimpului Pret conditia <=200, iar pentru proprietatea Validation Text -mesajul 'Pretul cartii nu poate fi mai mare de 200 de lei. Reintroduceti pretul cartii. La fel, data imprumutului/restituirii cartii nu poate depasi data curenta, astfel ca pentru cimpurile DataImpr si DataRestit putem stabili conditia <=Date() pentru proprietatea Validation Rule. Mesajul specificat pentru proprietatea Validation Text va fi si el adecvat. In fiecare din situatiile descrise vor fi afisate mesajele respective in cazul introducerii unor valori care nu corespund conditiilor de validare stabilite in procesul definirii cimpurilor.

Modificarea descrierii unui tabel

In cazul cind apare necesitatea modificarii descrierii initiale a unui tabel (adaugarea sau excluderea unuia sau mai multor campuri, schimbarea ordinii, modificarea unor caracteristici etc), deschidem tabelul respectiv in regimul Design View si efectuam modificarile necesare dupa cum urmeaza (in orice consecutivitate):

a)        Modificarea denumirii cimpului. Executam un clic pe denumirea cimpului si efectuam schimbarile necesare.

b)        Adaugarea unui cimp. Marcam cimpul, inaintea caruia trebuie inserat noul cimp. Pentru aceasta executam un clic in partea stinga a rindului respectiv, acesta schimbindu-si culoarea. Apoi executam comanda Insert Row din meniul Edit.

c)        Excluderea unui cimp. Marcam cimpul ca in cazul precedent, apoi apasam tasta Delete. Confirmam actiunea prin OK.

d)        Schimbarea ordinii (deplasarea) cimpurilor. Marcam cimpul care urmeaza a fi deplasat, apoi, tinind apasat butonul sting al mouse-ului, deplasam cimpul dat peste cimpul, inaintea caruia dorim sa fie situat.

e)        Schimbarea caracteristicilor. Executam un clic pe rindul in care este definit cimpul, apoi stabilim caracteristicile cimpului in modul descris in paragrafele precedente. In cazul in care in tabel au fost introduse date,modificarea caracteristicilor cimpurilor tabelului poate implica denaturarea informatiei. Astfel, daca micsoram lungimea unui cimp de tip Text, este posibila trunchierea (din dreapta) a datelor. Modificarea tipului cimpului poate avea, de asemenea, consecinte nedorite. Din aceasta cauza ne vom stradui sa definitivam proprietatile cimpurilor inainte de a introduce valori in tabel.

f)         Adaugarea sau anularea unei chei primare. In caz de necesitate, putem adauga sau anula una sau mai multe chei primare. Pentru a schimba cheia primara de pe un cimp pe altul, selectam cimpul nou, apoi actionam butonul din bara cu instrumente. Pentru a stabili cheia primara pe citeva cimpuri , le selectam, apoi actionam acelasi buton. Pentru a anula una sau mai multe chei primare, executam comanda Indexes din meniul View, apoi in caseta care se deschide selectam cimpurile respective si apasam tasta Delete.

Dupa efectuarea modificarilor, salvam tabelul cu Save As sau Save din meniul File.

Introducerea datelor in tabel

Dupa ce am efectuat procedurile de descriere a tabelului , putem introduce date in cimpurile lui. Pentru a initia procesul de introducere a datelor , deschidem BD (daca nu este deschisa) , apoi in fereastra Database (fig.4) selectam tabelul necesar (de exemplu Cititori) si executam un clic pe Open. Ca rezultat, se afiseaza cimpurile tabelului respectiv fig.7(initial tabelul contine doar un rind liber).

fig.7 Introducerea si modificarea datelor in tabel

Nu este absolut obligatoriu sa completam toate cimpurile; astfel daca anumite date nu sint deocamdata cunoscute, introducerea lor poate fi aminata.

Exceptie fac cimpurile pentru care au fost stabilite chei primare. Aceste cimpuri nu pot avea valori nule, de aceea valorile lor trebuie introduse in mod obligatoriu. Ordinea introducerii datelor poate fi si ea oricare. Daca a fost stabilita o cheie primara , la o noua deschidere a tabelului inregistrarile vor fi afisate in ordinea crescatoare a valorilor cimpului respectiv. Datorita acestui fapt, orice inregistrare noua se adauga la sfirsitul tabelului, avind certitudinea ca ulterior ea va fi plasata in locul corespunzator. Dupa terminarea introducerii datelor inchidem tabelul, actionind butonul sau executind comanda Close din meniul File (modificarile efectuate se salveaza automat).

Remarca: Tipul si caracteristicile datelor introduse trebuie sa corespunda intocmai tipului si caracteristicilor cimpurilor respective definite in procesul

crearii (descrierii) tabelului.

Redactarea datelor

Daca apare necesitatea modificarii (editarii) inregistrarilor unui tabel, deschidem tabelul in regimul Datasheet View, actionind butonul Open din fereastra Database (sau executind un dublu-clic pe numele tabelului). Ca rezultat, obtinem tabelul cu continutul precedent, continut pe care-1 putem modifica la dorinta. Modificarile pot fi cele mai diverse: inlocuirea datelor existente, completarea unor cimpuri, ale caror valori nu erau cunoscute anterior, adaugarea unor inregistrari noi, stergerea unor inregistrari, copierea unor valori etc. Majoritatea acestor modificari se efectueaza prin simpla deplasare in cimpul si rindul necesar si prin inlocuirea continutului vechi prin altul nou. Mentionam, ca semnul indica rindul curent, iar atunci cind

initiem procedura se modificare a inregistrarii, acest semn este inlocuit cu ultimul fiind prezent pina la trecerea la o alta inregistrare.

In cele ce urmeaza vom descrie citeva proceduri de redactare a datelor.

a) Adaugarea unor inregistrari noi Inregistrarile noi sunt plasate la sfirsitul
tabelului .

b)  Excluderea unor inregistrari Pentru a sterge una sau mai multe
inregistrari consecutive, marcam aceste inregistrari prin glisarea ('tragerea')
mouse-ului pe verticala din stinga tabelului, apoi apasam tasta Delete sau
alegem comanda Delete din meniul Edit. Ni se va cere confirmarea actiunii,
la care vom raspunde prin OK sau vom renunta prin Cancel.

c)   Copierea unor blocuri de date Pentru a copia un bloc de date, marcam
blocul, apoi actionam butonul Copy din bara cu instrumente. Ca rezultat,
continutul blocului se copie in memoria Clipboard. Din acest moment, continutul

memoriei Clipboard poate fi 'lipit' oriunde. In acest scop marcam locul inserarii (blocul-destinatie) si actionam butonul Paste din bara cu instrumente.

Remarca: Dimensiunile si caracteristicile blocului-destinatie trebuie sa corespunda intocmai dimensiunilor si caracteristicilor blocului-sursa.

Modificarile efectuate in orice inregistrare a tabelului se salveaza in mod automat de fiecare data cind trecem la o alta inregistrare, sau la inchiderea tabelului. Aceasta inseamna ca dupa terminarea lucrului cu un tabel nu este neaparat nevoie sa-1 salvam, - sistemul o va face singur. Utilizatorul trebuie doar sa aiba grija sa inchida tabelul in caz ca nu-1 va mai utiliza. Daca, insa, am efectuat modificari ce tin de aspectul tabelului (latimea coloanelor, ordinea lor etc.) si dorim ca aceste modificari sa fie prezente la o noua deschidere, inainte de a inchide tabelul, il salvam cu comanda Save din meniul File.

MS Access pastreaza informatia despre modificarile efectuate, ceea ce permite, in cazul cind am gresit, anularea modificarilor si revenirea la starea precedenta. Pentru a anula modificarile din cimpul curent, apasam tasta Esc, iar pentru a anula modificarile din inregistrarea curenta -apasam tasta Esc de doua ori. Pentru a anula modificarile din inregistrare dupa ce s-a trecut la o noua inregistrare, executam comanda Undo Saved Record din meniul Edit. Prin aceasta se revine la situatia anterioara actiunii gresite (nedorite).

Modificari ce nu afecteaza structura fundamentala

Pe langa modificarile care vizeaza structura unui tabel si continutul lui, sunt posibile si modificari care schimba doar modul de prezentare a tabelului, fara a afecta structura lui fundamentala. Aceste modificari tin de ordinea afisarii cimpurilor (coloanelor), latimea cimpurilor, inaltimea rindurilor etc.

a) Schimbarea ordinii afisarii cimpurilor in unele cazuri, este necesar de a schimba ordinea afisarii cimpurilor, diferita de cea din descrierea fundamentala, stabilita in regimul Design View. Pentru a reamplasa un cimp, il marcam, apoi, tinind apasat butonul sting al mouse-ului, il deplasam in pozitia dorita si eliberam butonul. Ca rezultat, cimpul deplasat inlocuieste cimpul peste care a fost suprapus, acesta din urma deplasindu-se la dreapta. In mod analog putem deplasa si alte cimpuri, astfel incit ordinea cimpurilor sa devina cea dorita. Dar oricare ar fi modificarile efectuate in regimul Datasheet View (Foaie de date), ele nu afecteaza ordinea si caracteristicile cimpurilor stabilite in regimul Design View (Proiectare).

b) Sortarea inregistrarilor Pentru a obtine o consecutivitate a inregistrarilor, diferita de cea existenta, putem efectua o sortare (in ordine crescatoare sau descrescatoare) dupa valorile unui cimp al tabelului. Pentru aceasta plasam cursorul pe cimpul respectiv si actionam unul din butoanele sau . Daca la inchiderea tabelului aceasta modificare nu se salveaza, la o noua deschidere a tabelului inregistrarile se vor afisa in ordinea obisnuita. Modul de sortare descris aici nu prevede sortari complexe, acestea putind fi obtinute in baza interogarilor .

c) Modificarea latimii coloanei unui cimp In cazul cind latimea unui cimp nu corespunde lungimii datelor pe care le contine, putem schimba (mari, micsora) latimea lui. Pentru aceasta pozitionam indicatorul mouse-ului pe linia din partea dreapta a denumirii cimpului (forma indicatorului se schimba in sageata dubla orizontala), apasam butonul sting al mouse-ului si, deplasindu-1 la stinga-la dreapta, micsoram-marim latimea cimpului. Daca in pozitia in care indicatorul mouse-ului ia forma mentionata mai sus executam un dublu-clic, latimea cimpului devine egala cu lungimea celei mai mari inscrieri a acestui cimp din partea vizibila a tabelului. Subliniem si cu aceasta ocazie ca aceste modificari nu schimba latimea initiala a cimpului, stabilita in procesul descrierii lui in regimul Design View.

d) Modificarea inaltimii rindurilor. Pentru a modifica inaltimea rindurilor, pozitionam indicatorul pe linia ce desparte oricare doua rinduri (forma indicatorului se modifica in sageata dubla verticala), apasam butonul sting al mouse-ului si, deplasindu-1 in sus-in jos, micsoram-marim inaltimea rindurilor (se modifica simultan inaltimea tuturor rindurilor, si nu doar a celui curent).

Daca nu salvam tabelul cu Save din meniul File, modificarile descrise in a)-d) isi pierd actualitatea, astfel incit, la o noua deschidere a tabelului, ordinea cimpurilor si a inregistrarilor, dimensiunile coloanelor si rindurilor vor ramine aceleasi de pina la modificarea tabelului. Daca insa dupa efectuarea modificarilor salvam tabelul, aceste modificari vor fi actuale la o noua deschidere a tabelului, dar si in acest caz ele nu afecteaza caracteristicile din descrierea lui initiala. Dupa terminarea lucrului cu un tabel, il putem minimiza (in cazul cind intentionam sa-1 mai utilizam) sau inchide (in cazul cind nu-1 vom mai utiliza). Deschizind consecutiv citeva tabele si redimensionind ferestrele respective, putem afisa pe ecran mai multe tabele ale BD. Inchiderea tabelului se face, dupa cum am mai mentionat, prin executarea comenzii Close din meniul File. Pentru a relua lucrul cu un tabel, il deschidem, actionind butonul Open din fereastra Database (fig. 4).

Relatii dintre tabele. Integritatea datelor

Relatiile dintre doua tabele se stabilesc, de regula, prin intermediul unor cimpuri identice (cu aceeasi denumire, de aceeasi lungime, cu aceleasi proprietati) prezente in ambele tabele.

In cazul relatiei de tipul unu la multi in tabelul primar (din partea caruia se realizeaza relatia 'unu') trebuie sa existe un cimp, numit cheie primara, in care nu se admit valori care se repeta, iar in tabelul secundar (din partea caruia se realizeaza relatia 'multi') trebuie sa existe un cimp analogic cu cel din tabelul primar, numit cheie straina, care poate admite valori care se repeta.

Relatia multi la multi poate fi transformata in doua relatii de tipul unu la multi prin definirea unui tabel intermediar, in care se introduc, in calitate de chei straine, cheile primare ale primelor douг tabele. Astfel, pentru a evita relatia multi la multi dintre tabelele CARTI si CITITORI, a fost definit tabelul COMENZI in care au fost incluse cimpurile IdCarte si IDCit din tabelele respective.

Relatia de tipul unu la unu presupune existenta in ambele tabele a unei chei primare cu aceleasi caracteristici, in fond, doua tabele intre care exista o relatie de tipul unu la unu pot fi oricind unite intr-un singur tabel; la fel, orice tabel poate fi divizat in doua sau mai multe tabele intre care se stabileste o relatie de tipul unu la unu. Divizarea unui tabel in modul mentionat mai sus poate fi utila in cazul unui tabel cu un numar foarte mare de cimpuri (un tabel Access, de exemplu, nu poate contine mai mult de 255 de cimpuri), dar si in situatia cind o parte din informatia care se refera la o entitate are un caracter confidential, sau se utilizeaza foarte rar.In concluzie, desi relatiile de tipul unu la unu nu sunt caracteristice unei baze de date de tip relational, totusi in unele situatii acest tip de relatii este preferabil sau chiar necesar.

Daca la proiectarea tabelelor tinem cont de principiile expuse mai sus , atunci Access stabileste automat relatiile dintre tabelele care contin cimpuri comune. Totusi putem stabili relatii intre tabelele bazei de date si in mod explicit, utilizind comanda Relationships din meniul Tools. In acest caz apare

fig.8 Relatiile dintre tabelele bazei de date BIBL

o fereastra (fig.8) in care indicam tabelele intre care se stabilesc relatii,apoi, cu ajutorul mouse-ului, trasam legaturile intre cimpurile respective.

Daca unul din cimpurile de legatura este de tip cheie primara (el are o

culoare mai pronuntata), trasarea se face pornind de la acest cimp. Tabelul

de la care se traseaza legatura se numeste tabel primar (principal), iar

celalalt - secundar (subordonat). Ca rezultat, apare o caseta de dialog (fig.9

fig.9 Stabilirea proprietatilor relatiilor

in care putem specifica proprietatile relatiei (legaturii).

Pentru relatia dintre doua tabele pot fi stabilite urmatoarele proprietati:

1. Tipul relatiei (Relationship Type) poate fi stabilit ca unu la unu (one
to one) sau unul la multi (one to many);

2. Impune integritatea referentiala (Enforce Referential Integrity}.
Includerea acestui parametru asigura integritatea datelor in procesul
introducerii, modificarii sau stergerii inregistrarilor din tabelele legate. Acest
lucru este posibil doar in cazul cind cimpul din tabelul principal este de tip
cheie primara, iar cimpul de legatura din tabelul subordonat are acelasi tip de
date. Atunci cind introducem date in cimpul de legatura al tabelului
subordonat, sunt acceptate doar acele valori care se contin in cimpul
respectiv al tabelului principal. De exemplu, daca nu exista un cititor cu
identificatorul 0472 in tabelul CITITORI, sistemul nu va admite aparitia
acestui cod in cimpul respectiv al tabelului COMENZI. In acest caz este
necesar sa introducem mai intii datele despre cititorul in cauza in tabelul
CITITORI, apoi sa utilizam identificatorul cititorului in tabelul COMENZI.
La fel, nu putem exclude o inregistrare din tabelul principal, daca valoarea
cimpului de legatura a acestei inregistrari se contine in una sau mai multe
inregistrari ale tabelului subordonat.

3. Modificarea in cascada a inregistrarilor (Cascade Update Related
Fields). Daca acest parametru este inclus, sistemul va modifica toate valorile
cimpului de legatura ale tabelului subordonat in cazul cind valoarea cimpului
respectiv al tabelului principal se modifica. De exemplu, daca un cititor a pierdut
carnetul de cititor cu numarul 0519 (identificatorul cititorului) si i se remite un nou
carnet cu numarul 1465, aceasta valoare trebuie sa se modifice in toate
inregistrarile tabelului COMENZI in care figureaza valoarea veche. In caz contrar,
imprumuturile de carti facute de cititorul cu identificatorul 0519 nu sunt valide,
deoarece nu se cunoaste nici o informatie despre cititorul in cauza.

4. Excluderea in cascada a inregistrarilor (Cascade Delete Related
Records). Daca acest parametru este activ, atunci excluderea unei inregistrari
din tabelul principal implica excluderea tuturor inregistrarilor din tabelul
subordonat, in care valoarea cimpului de legatura coincide cu cea a cimpului
respectiv din tabelul principal. De cele mai multe ori asemenea excluderi
sunt firesti, deoarece existenta unor inregistrari in tabelul subordonat, pentru
care valoarea cimpului de legatura nu se contine si in tabelul principal, duce
la pierderea integritatii datelor.

Toate rationamentele de mai sus tin de integritatea datelor, asigurarea careia reprezinta unul din principiile fundamentale ale proiectarii bazelor de date.