Mediul inconjurator inteligent

Mediul inconjurator inteligent[1]

Cu cat este mai variata o civilizatie - cu cat mai diferentiate sunt tehnica, formele de energie si oamenii - cu atat mai multe informatii trebuie sa circule intre partile ei componente pentru ca e a sa ramana un tot unitar, indeosebi sub tensiunea unei schimbari puternice. O intreprindere, de exemplu, trebuie sa poata prevedea (mai mult sau mai putin exact) cum vor reactiona la schimbare alte intreprinderi, pentru a-si putea planifica in mod rational propriile actiuni.

Indivizii si institutiile doresc mai multe informatii, iar intregul sistem incepe sa pulseze cu fluxuri, din ce in ce mai mari, de date.

Marind cantitatea de informatii necesare pentru ca sistemul social sa constituie un intreg coerent si vitezele cu care sa circule informatiile, "Al Treilea Val" distruge cadrul infosferei supraincarcate si invechite a celui "de-Al Doilea Val" si constuieste unul nou in locul lui.

In toata lumea, multi oameni credeau - si unii dintre ei continua sa creada - ca in spatele realitatii materiale imediate a lucrurilor se afla spirite, ca pana si obiectele aparent moarte, pietrele sau pamantul, poseda o forta vie: mana. Indienii din tribul Siroux ii spuneau waken, algonquinii, manitou, iar irochezii, oreda. Pentru oameni ca ei, mediul inconjurator poseda viata.

Acum, cand cladim o noua infosfera pentru civilizatia celui "de-Al Treilea Val", atribuim mediului inconjurator "mort" inteligenta, nu viata.

Cheia acestui progres revolutionar este, evident, calculatorul electronic. O combinatie de memorie electronica cu programe care le spun cum sa prelucreze datele inmagazinate, calculatoarele nu erau decat o curiozitate stiintifica la inceputul anilor '50. Dar intre 1955 si 1965, decada in care Al Treilea Val, a inceput sa se inalte in Statele Unite, calculatoarele au inceput sa se infiltreze incet in lumea afacerilor. Mai intai erau unitati separate cu o capacitate modesta, folosite mai cu seama in scopuri financiare. Curand insa au inceput sa patrunda in sediile corporatiilor aparate de mare capacitate care erau instalate pentru o gama intreaga de operatii.

Folosindu-l ca un simbol al viitorului, cineasti, caricaturisti si autori de literatura stiintifico-fantastica prezentau calculatorul electronic drept un creier atotputernic - o concentratie masiva de inteligenta supraomeneasca.

Dar in anii '70 realitatea a depasit inchipuirea, lasand in urma imaginile invechite. Pe masura ce miniaturizarea a progresat cu viteza fulgerului, pe masura ce capacitatea calculatoarelor a crescut, iar pretul pe functie a scazut vertiginos, s-au extins minicalculatoarele puternice. Fiecare fabricuta, laborator, serviciu comercial sau tehnic avea unul. Au aparut atat de multe calculatoare, incat uneori firmele nici nu mai stiau cate poseda. "Inteligenta" calculatorului nu mai era concentrata intr­-un singur punct, ci era "distribuita".

Aceasta dispersie a inteligentei calculatorului progreseaza acum rapid. Aparate mici si ieftine, care nu mai au nevoie de specialisti, vor fi in curand tot atat de omniprezente ca si masinile de scris. Ne "rafinam" mediul de munca.

Aceste masini inteligente sunt deja folosite la orice, caci pot sa calculeze impozitele familiei, sa controleze consumul de energie in gospodarie, sa joace unele jocuri, sa intocmeasca un catalog de retete, sa aminteasca posesorilor lor ce intalniri au si sa serveasca drept "masini de scris inteligente". Si toate acestea nu dau decat o idee vaga despre capacitatile lor.

Telecomping Corporation din America ofera serviciile unui sistem numit "Sursa", care, pentru un tarif minim, ii asigura utilizatorului sau accesul instantaneu la stirile transmise de United Press Internationl; o gama larga de date de la bursa de valori si marfuri; programe instructive cu ajutorul carora copii pot invata aritmetica, ortografia, franceza, germana sau italiana; afilierea la un club computerizat al cumparatorilor de articole cu rabat; rezervari instantanee de camere la hotel sau bilete de calatorie, si multe altele.