Rolul informaticii medicale, ecografia si tomografia computerizata

Rolul informaticii medicale

Informatica medicala a intrat in domeniul medicinei prin incercarea de a rezolva unele probleme de diagnostic unde volumul imens de date a cerut apelul catre calculator.

Cand spunem diagnostic ne referim la un nr mare de alternative, sau mai simplu, boli. Una din aceste alternative este si "starea normala".

Pacientii fac parte dintr-un lot si, in scopul diagnosticarii, acestia sin supusi unor teste, teste insemnand intrebari, evidentierea unor semne fizice, determinari de laborator, sau alte proceduri de masurare. Multimea de teste are ca rezultat o anumita configuratie de simptome care descrie pacientul. Pt fiecare dintre bolile implicate exista un pacient de referinta, care da informatii despre variabilitatea vectorilor de observare a fiecarei boli.

Fiecare pacient este comparat cu pacientii de referinta, rezultatul fiind stocarea noului pacient la una din boli sau elaborarea pt pacientul supus testului a probabilitatilor diverselor boli.

Pentru aceasta metoda a fost construita metoda analizarii discriminante.

S-au realizat numeroase sisteme export care permit lucrul individual al medicului, fac posibil dialogul lui cu calculatorul, transferul dintre om si masina a cunostintelor.

Exista numeroase sisteme export in domeniul toxicologiei in Londra, utile in cazurile de otravire, sistemul TROPICAID, INSERM, sistemul PHARMID operational pt 500 de medicamente.

Domeniile asistate de sistemele export sunt: boli infectioase, cancer, medicina interna, chirurgie, ginecologie, stomatologie, urgenta, terapie intensiva, etc.

O alta directie importanta este instrumentatia on-line ce cuprinde multitudinea aparatelor de investigatie care incorporeaza microcalculatoare.

Organizarea si functionarea unui calc numeric. Principiul Von Neumann

Calculatorul este o masina capabila sa numeroteze si sa prelucreze informatii. Prin urmare, 2 lucruri sunt esentiale: datele, adica informatia de prelucrat si actiunea de a modifica (prelucra) informatia. Amandoua sunt preprezentate intern in cod binar, cu 0 si 1.

Pentru a functiona, calculatorul trebuie sa dispuna in orice moment de semnificatia informatiei, sa stie cand informatia este o data si cand ea semnifica actiune. Acesta este secretul de functionare a calculatorului numeric, ceea ce face necesare 3 unitati functionale care constituie unitatea sa centrala: Unitatea de comanda si control UCC, Unitatea aritmetica si logica UAL, Memoria interna M. Tot ceea ce face un calculator numeric se face prin comunicarea permanenta intre unitati.

Principiul Von Neumann

Atat programul (care ii spune masinarii ce sa faca pas cu pas), cat si datele, stau in aceeasi memorie. Pentru prelucrarea informatiilor este necesara o memorie auxiliara, externa, care constructiv poate fi organizata pe disc magnetic, optic, compact sau pe banda magnetica.

Pentru a se putea memora si regasi informatia, memoria interna are un sistem de adresare la care are acces unitatea de comanda, care are un sistem de gestionare a memoriei si a adresei curente. Calculatorul face o singura actiune la un moment, executand o singura instructiune.

Unitatea de comanda asigura dupa decodificarea fiecarei instructiuni, fluxul de informatie care concura la executarea ei.

Unitatea aritmetica si  logica executa: adunare, scadere, SI logic, SAU logic, SAU exclusiv, comparare, deplasari ale informatiei, incrementare, decrementare, ajustare si testare a bitilor.

Memoria interna asigura inscrierea unei informatii si posibilitatea citirii ei ulterioare precum si inlocuirea ei cu o alta informatie - stergerea ei.

Sisteme de operare Dos, Windows

Pt a putea folosi optim un calculator si resursele lui Hardware si Software, fiecare calculator dispune de un grup de programe numite sisteme de operare. Sistemele de operare coordoneaza felul in care calculatorul foloseste alte programe, ii spune cum sa foloseasca sau sa citeasca informatia pe care o transmite utilizatorului, precum si cum sa transmita operatorului informatia necesara, asigura comunicarea om-calculator.

Sistemele de operare asigura:

- salvarea informatiei pe disc, citirea de pe disc a programului sau a datelor;

- editarea pe ecran, comunicarea cu perifericele de intrare/iesire, lansarea in executie si oprirea programului

- un set de comenzi la dispozitia utilizatorului pentru a gestiona optim resursele calculatorului.

Niciun calculator nu poate fi folosit eficient fara un sistem de operare corespunzator.

Incarcarea sistemului de opreare DOS

COMMAND.COM urmareste ceea ce se tasteaza si incearca sa execute comenzile si actiunile conform cu ceea ce s-a tastat - se numeste procesor de comenzi.

Sistemeul de intrare/iesire consta in 2 fisiere-sistem care se gasesc pe discul DOS si un program intr-o memorie ROM electronica ce contin instructiuni.

Partea elementara a sistemelor de operare - BIOS - sistem de intrare/iesire de baza si consta in programul din memoria ROM si unul din cele 2 fisiere IBMBIO.COM, celalalt fisier IBMDOS.COM este un sistem de manipulare a fisierelor. Cele doua sunt necesare pentru ca perifericele vehiculeaza date cu siruri de caractere pe cand fisierele opereaza cu datele in blocuri.

COMMAND.COM rezolva erorile citite si problemele posibile. La pornirea calculatorului acesta intra intr-un proces numit "booting". In prima faza se face testarea memoriei operative RAM si a acelor componente. Dupa aceasta, masina cauta discul specificat in ROM si citeste informatia de pe pista 0, sectorul 0.

IBMBIO.COM initiaza structura Hardware si lanseaza CONFIG.SYS dupa care muta IBMDOS.COM in zona din RAM unde trebuie sa stea in timpul functionarii calculatorului. Apoi IBMDOS.COM incarca COMMAND.COM si ii preda controlul. COMMAND.COM ruleaza AUTOEXEC.BAT, iar in final controlul este predat tastaturii si utilizatorului.

Avantajele WINDOWS:

- este puternic oroentat grafic;

- lucreaza in pseudomultitasking, adica poate gestiona mai multe aplicatii simultan aproape in timp real;

- asigura portabilitatea informatiei intre aplicatii diferite.

Notiunea de fisier. Director

Fisier = colectie de date omogene dpdv al semnificatiei si al prelucrarii lor. Discurile magnetice contin informatia in fisiere, care constituie inregistrari logice.

Fiecare fisier este caracterizat printr-o eticheta de fisiere care contin numele si extensia fisierului.

Fisierele pot fi:

- de intrare (pot fi numai citite)

- de iesire (pot fi numai scrise)

- si de intrare si de iesire

Director = modalitate de grupare de fisiere pe un disc. Modalitatea de organizare a directoarelor e cea arborescenta, punctul de plecare - radacina discului, notata cu numele discului. Din radacina se ramifica directoare. Fiecare director poate avea subdirectoare. In radacina sau in directoare putem sa aveam sau nu fisiere. Directorul nu face decat sa grupeze fisiere, el nu contine informatii.

Putem selecta oricand pentru copiere, mutare sau stergere un fisier sau mai multe, fie in secventacontinua, fie discontinua.

Copierea fisierelor = selectarea fisierului: click pe butonul din dreapta al soarecelui, se activeaza comanda COPY din meniul nou aparut, se selecteaza directorul destinatiei, click pe butonul din dreapta al soarecelui si comanda PASTE.

Mutarea = singura diferenta fata de copiere este ca in loc de COPY, dupa specificarea fisierelor de mutat, vom selecta CUT, urmat de PASTE.

Stergerea = se selecteaza fisierul, se da comanda DELETE din meniu sau de la tastatura.

Schimbarea unui nume = selectarea numelor, se lanseaza comanda RENAME, se sterge vechiul nume, se tasteaza noul nume si ENTER.

Toaste aceste comenzi se aplica si la directoare.

Internet. Conceptul de protocol

Internetul a aparut sub numele de ARPANET ca proiect militar dezvoltat in 1969 de catre Departamentul Apararii al SUA.

Cheia functionarii unei astfel de retele este posibilitatea comunicarii fizice de fate intre calculatoarele din retea, folosind un canal de comunicatie care poate fi linie telefonica, canal radio, etc. si desigur un set de regului care sa guverneze comunicatia numit protocol.

O retea inseamna o multime de calculatoare conectate intre ele si cu un server care le guverneaza si in acelasi timp le pune la dispozitie resursele necesare.

Internet = retea heterogena de retele, ceea ce inseamna ca nu exista o ordine preferentiala si nici o cale de comunicatie nu este favorizata.

Principiile fundamentale care stau la baza Internetului:

- suporta orice fel de documente : grafice, text, imagini, video, audio, totul in format numeric;

- orice document are o adresa si poate contine adresa altui document;

- informatia poate circula oriunde

- informatia este croita in pachete.

Internet = un grup de 2 sau mai multe retele interconectate fizic, capabile de a comunica si utiliza datele in comun una cu alta si de a actiona impreuna ca o singura retea globala, fundamentala pe TCP/IP.

Internetul asigura o varietate de servicii:

- remote login - asigura conectarea la distanta;

- file transfer - transfer de fisiere

- electornic mail - posta electronica

- news - stiri in retea

- sistemul hipertext - www

Calculatoarele sunt identice in internet prin adrese IP: Adresa IP - nr unic ce consta in 4 nr separate prin punct, fiecare numar este cuprins intre 0 si 225 pentru a putea fi reprezentat cu un byte.

Aparitia internetului a creat cadrul unui sistem hipermedia universal prin World Wide Web (www) - o baza de date globala continand informatii diferite si in diferite forme legate prin hipertext.

Internet. Biblioteca virtuala

Pentru o documentare eficienta, instrumentul salvator este Internetul.

Internetul nu rezolva complet problema documentarii. Internetul poate contine atat informatie buna cat si nociva. Este responsabilitatea noastra sa cautam si sa filtram informatia, sa folosim informatia buna si sa rejectam informatia nefolositoare si chiar nociva.

Motoare de cautare eficienta: Google, Alta Vista.

Este important sa facem cautarea eficienta, adica sa exprimam interesul nostru in mai multe cuvinte cheie, potrivit alese. Daca ne intereseaza articole stiintifice publicate pe un anumit subiect, e mai bine sa adaugam la setul de cuvinte si .pdf.

Cartea institutionala cea mai eficienta este prin biblioteca virtuala a universitatii.

Biblioteca virtuala este la indemana oricarei universitati care este conectata la internet, site-ul web al unei universitati este nucleul bibliotecii virtuale a acelei universitati. Biblioteca este pivotul unei universitati. Biblioteca electronica, virtuala este motorul.

Analiza: Documente specifice operatiilor cu numerar Eseu: Forma de contabilitate utilizata la o societate comerciala

Biblioteca total informata ofera instrumentul de informare rapida, totala, necesara in educatie si in cercetarea siintifica actuala. Este cea mai ieftina si eficienta solutie. In cadrul bibliotecii virtuale, accesul la carti si reviste in format electronic este un instrument in site, deoarece ele se pot citi de oriunde si de mai multi utilizatori in acelasi timp.

Orice universitate trebuie sa isi construiasca cu grija si sa pretuiasca resursele in beneficiul studentilor si profesorilor ei.

7, 13, 14. Redactarea si prezentarea unei lucrari stiintifice

Lucrarea stiintifica reprezinta raportarea muncii si rezultatelor cautarii adevarului stiintific.

Lucrarea siintifica: trebuie sa aiba continut; transmite idei, rezultate, conexiuni; trebuie sa fie clara pentru oricine, desigur avizat; trebuie sa aiba concluzii; trebuie sa dea de gandit.

Structura unei lucrari siintifice: titlul; autori; introducere; material, metode; rezultate; concluzii; bibliografie.

Titlul - este important; trebuie sa orienteze clar pe cititor asupra esentei muncii raportate in putine cuvinte.

Autorii - cei care au participat la realizarea cercetarii stiintifice; lista de autori se situeaza imediat sub titlu si numai ei stabilesc ordinea, autorul principal isi asuma cea mai mare responsabilitate.

Introducerea - are rol de a familiariza pe cititor cu domeniul, de a-l orienta asupra subiectului cercetarii; nu scriem la sfarsitul introducerii nici rezultate si nici concluzii.

Metode - dam suficient de multe detalii; descriem metode de prelucrare a datelor experimentale; formulele se scriu folosind un editor de ecuatii.

Rezultatele - aici prezentam adevarul pe care l-am extras in urma experimentelor si sa aratam cum distilam acest adevar din datele obtinute experimental.

Concluzii - dupa prezentarea rezultatelor ele trebuiesc discutate in detaliu. Terminam lucrarea cu o concluzie finala care plaseaza importanta studiului intr-un context cinstit, nici nu minimizam dar nici nu exageram importanta lui.

Referinte bibliografice - cinstesc pe cei a caror munca ne-a ajutat sa punem intrebarea la care raspunde studiul nostru si ii ajuta pe cititori, comunitatea stiintifica, sa inteleaga corect munca noastra.

Virusurile informatice

Virus = program care se poate multiplica singur, ca virusurile biologice, care se copiaza singure si se ataseaza la unele din zonele din calculator.

Fisierele executabile infectate pot fi fisiere ale sistemului de operare, programe asociate dispozitivelor diverse, fisiere .com, .exe, sau orice alt fisier care poate fi incarcat in memorie si executat. Unele virusuri pot incerca sa afecteze chiar elementele Hardware.

Elementul esential despre virus este faptul ca se poate multiplica, producand singur copii ale sale, care se pot raspandi in felul acesta pe mai multe calculatoare, intre care se vehiculeaza programul; scopul virusurilor - incercarea de a distruge date sau programe. Virusul poate sa "doarma" saptamani, luni sau chiar ani de zile, infectarea producandu-se atunci cand programul infectat este rulat.

Programe de tip "cal troian" - se pot multiplica, car nu obligatoriu. Troienii se transmit prin descarcarea de programe aparent cu utilitate, la dorinta utilizatorului.

"bombele logice" - stau ascunse intr-un alt program util, fiind declansate de un anumit eveniment;

"viermele" - se poate multiplica si raspandi si cand lucreaza isi creaza copii pe care si le lanseaza in executie. Se raspandesc prin email, prin programe de mesagerie.

"spionii" - program care se instaleaza fara stirea noastra in timp ce suntem conectati la internet, sub forma de cookies. Informatiile financiare sunt un tip de informatii foarte vanate de spioni.

Conduita care poate oferi o anumita protectie:

- realizati periodic copii ale informatiilor importante pe discuri flexibile sau compacte;

- protejati la scriere discurile care contin programe;

- limitati schimburile de discuri cu alte persoane;

- evitati jocurile pe calculator;

- nu folositi Software copiat;

- folositi programe de testare a prezentei virusurilor;

- folositi programul de "vaccinare" ce monitorizeaza continuu sistemul pentru a depista transferuri de date necontorizate;

- nu instalati niciodata un calculator cu un disc sistem altul decat cel original;

- fiti atenti la marimea fisierelor;

- stergeti din mail, fara a le deschide, mesajele pe care nu le asteptati.

Structura unui sistem de achizitie a biosistemelor

Esantionarea semnalelor si asocierea fiecarui esantion a valorii sale numerice constituie conversia analog/numerica, iar elementul care face acest lucru este convertorul analog/numeric.

Convertoarele analog/numerice sunt componente indispensabile sistemelor de achizitie de date. Semnalul (S) este amplificat de un amplificator A, apoi transmis unui bloc de esantionare si memorare S and H (sample and hold), cu rol de a pastra constant semnalul la intrarea convertorului analog/numeric CAN in timpul conversiei: S and H este de fapt o memorie analogica.

La intrarea amplificatorului este necesar un filtru anti-alias pt eliminarea componentelor alias.

Amplificatoarele introduc peste semnalul util semnale parazite, zgomote, care "murdaresc" semnalul, caracterizate prin variatii aleatoare, dezordonate ale semnalului. Din acest motiv, la aplicarea electrozilor pe piele se folosesc paste conductoare de electricitate care au rolul de a reduce impedanta interna a "generatorului de tensiune". Este important ca amplificatorul insusi sa aiba o contributie mica la acest zgomot, adica sa aiba zgomot propriu cat mai mic.

Operatia de conversie este comandata convertorului de catre o interfata de achizitie si in momentul in care este gata o noua conversie siteste rezultatul de la convertor prin intermediul interfatei, convertorul fiind pregatit pentru o noua conversie.

Un alt parametru important in achizitia semnalelor, care este comandat de sistemului de catre calculator, este perioada de esantionare, deci de achizitie, marcand timpul intre esantioane succesive. Acesta include timpul necesar conversiei in sine, ceea ce inseamna ca perioada de esantionare poate fi cel putin egala cu suma dintre timpul de conversie si timpul necesar citirii datelor de la convertor in memoria calculatorului.

Prelucrarea semnalelor biologice in domeniul timp

Semnalele biologice sunt continue si pot si prelucrate prin intermediul unor traductoare (dispozitive care transforma o marime fizica in alta cu scopul de a obtine in final un semnal electric care poate fi achizitionat si prelucrat)- direct, deoarece ele exista intr-o forma continua la sursa.

Stationaritatea semnalelor - un proces este stationar cand parametri statistici care il descriu nu se modifica in timp. Media si deviatia standard eunt aceleasi pentru un proces calculate cu o zi mai devreme sau peste o saptamana.

Corelatia - metoda a analizei in domeniul timpului pentru detectarea semnalelor periodice innecate in zgomot.

In domeniul timp ne ocupam de: corelarea semnalelor, medierea coerenta, medierea cu deplasare de faza.

Corelarea semnalelor - functia de intercorelatie este constituita din valorile succesive ale coeficientului de corelatie calculat pentru toate deplasarile in timp ale celor 2 semnale.

Medierea coerenta - una din metodele de a imbunatati raportul semnal/zgomot, extragand astfel semnale de interes din zgomotul in care sunt inecate, fie pt ca zgomotul este prea mare, fie pt ca ele sunt prea mici comparate cu zgomotul.

Medierea cu deplasare de faza - consta in calcularea mediei coerente pe N segmente de semnal, urmata de intercorelarea fiecarui segment de semnal cu media astfel obtinuta, deplasand fiecare segment la stanga sau la dreapta cu un anumit decalaj indicat de varful functiei de intercorelatie fata de decalajul zero K=0; aceasta aliniere segment cu segment este urmata de recalcularea mediei coerente.

Prelucrarea semnalelor biologice in domeniul frecventa

Semnalele biologice sunt continue si pot fi prelucrate prin intermediul unor traducatoare (dispozitive care transforma o marime fizica in alta cu scopul de a obtine in final un semnal electric care poate fi achizitionat si prelucrat), - direct, deoarece ele exista intr-o forma continua la sursa.

Descriera in domeniul timp, respectiv in domeniul frecventa sunt unul si acelasi lucru, reprezinta acelasi rezultat, sunt 2 descrieri echivalente.

Daca descompunem orice semnal in componente sinusoidale, problema analizei in domeniul frecventa este rezolvata. Ideea de baza este aproximarea semnalelor prin sumarea unor functii,sinusoide sau cosinusoide.

In estimarea densitatii spectrale a unui semnal pe un interval finit, tocmai faptul ca frecventa in studiu e finita constituie limitarea majora asupra estimarii. Cand semnalele sunt stationare statistic, cu cat este mai lunga inregistrarea, cu atat estimarea este mai buna. Scopul practic este de a selecta cea mai scurta frecventa care sa permita evidentierea caracteristicilor spectrale ale componentelor continue in semnal.

Daca semnalele de energie finita au corespondent in domeniul spectral un spectru al densitatii de energie, procesele stationare aleatoare nu au energie finita, dar au o putere medie finala si pot fi caracterizate prin spectrul densitatii de putere.

Domeniul spectral - domeniul de frecventa este o masura a densitatii de putere a semnalului la diferite frecvente. La un nivel de concentratie mai mare spectrul sufera fluctuatii, avand insa in mare aceeasi forma cu acela al descarcarilor individuale. Durata determinata intr-o proportie destul de mare, distributia puterii pe intervalul de frecvente cu impulsuri de scurta durata, contin mai multa energie de inalta frecventa decat cele lungi.

Pentru valori constante ale duratei cresterea numarului de faze ale potentialului de actiune impinge spectrul spre secvente mari, pe cand pentru durate crescand proportional cu cresterea numarului de faze, apare un varf mai pronuntat in spectrul de putere. Astfel densitatea de putere creste la frecvente mici. Viteza de propagare a semnalelor este un parametru important legat de frecventa, orice modificare a vitezei de propagare reflectandu-se intr-o deplasare a curbei spectrale pe axa frecventelor.

Filtrarea semnalelor. Principii. Tipuri

Operatia de favorizare a semnalelor dorite si de atenuare a semnalelor parazite o numim filtrare.

Semnalele achizitionate sunt amestecate, infestate cu semnale inutile, numite zgomot, provenite din alte surse decat cea care este de interes pentru noi.

Zgomotul limiteaza detectia semnalelor mici. La trecerea semnalului prin fiecare etaj al sistemului de achizitie, zgomotul se adauga, asa incat raportul semnal/zgomot scade.

Zgomotul este neaparat legat de largimea de banda. La secvente foarte mici zgomotul creste, ceea ce inseamna ca o parte insemnata din zgomot este concentrata la secvente mici.

Impamantarea - la frecvente mari, impedantele firelor de legatura cresc si produc cuplaje inductive; capacitatile parazite asigura si ele cuplarea intre implementari.

Tipuri de filtre:

- filtrul trece jos FTJ - caracterizat printr-o frecventa de taiere, nu afecteaza componentele de frecventa joasa ale semnalului de intrare.

- filtrul trece sus FTS - caracterizat printr-o frecventa de taiere; nu afecteaza componentele de frecventa inalta ale semnalului de intrare.

- filtrul trece banda FTB - caracterizat prin 2 secvente numite frecvente de taiere; nu afecteaza componentele de frecventa cuprinse intre 2 limite: inferioara si superioara.

- filtrul opreste banda FOB - caracterizat prin 2 secvente numite frecvente de taiere; nu afecteaza componentele de frecvente mai joase si respectiv mai mari decat 2 limite ale semnalului de intrare.

15. HTML

HTML (hyper text markup language) - este un limbaj de programare, cu vocabular si regului, ca orice limbaj. Acest limbaj este inteles de orice program browser ex. Internet Explorer si permite acestuia sa afiseze siteul nostru, precum si navigatia in site.

Elementele de baza ale realizarii unui site:

1) Planificarea unui site - primul criteriu important in planificarea unui site este publicul caruia i se adreseaza acesta, deoarece influenteaza mult organizarea site-ului. Pt o audienta larga si heterogena este bine ca site-ul sa nu contina prea multe detalii. In felul acesta el este usor accesibil, incarcarea sa dureaza putin si oamenii nu se plictisesc. Pt o audienta de specialitate, site-ul trebuie sa ofere detaliile necesare si asteptate de audienta.

Pt a crea un site web este necesar:

- sa proiectam si sa cream continutul site-ului

- sa organizam continutul site-ului

- sa cream paginile site-ului

- sa gasim o gazda pt site

- sa gasim un nume de domeniu

- sa intretinem site-ul

- sa promovom site-ul

2) Proiectarea si crearea continutului site-ului - continutul unui site web trebuie gandit si asamblat inaintea crearii site-ului propriu-zis. Trebuie pregatit intregul text, inclusiv cuprinsul, intr-un limbaj clar si cu un minim de cuvinte, pregatirea graficelor si fotografiilor celor mai potrivite.

3) Organizarea continutului site-ului - este imp definirea categoriilor de informatie care trebuie prezentate si asezarea lor  in pagini diferite, dar si proiectarea legaturilor intre pagini.

4) crearea paginilor site-ului - pt a crea paginile unui site, si prin urmare site-ul intreg, fie  se poate apela la o firma specializata, la prieteni care stiu, la generatoare de site-uri gratis sau ieftin sau putem construi chiar noi insine.

5) alegerea unui nume de domeniu - numele domeniului este important, deoarece el trebuie sa fie suficient de sugestiv incat sa sugereze scopul site-ului. In acelasi timp trebuie sa fie si scurt pt a putea fi usor de memorat, lungimea limita fiind de 67 caractere. Exista 5 extensii obisnuite pe care le pot lua numele: .org, .com, .edu, .gov, .net, .ro (pt. Romania).

6) gasirea unei gazde pt site - pt ca site-ul sa fie vizibil si accesat de alti utilizatori, el trebuie memorat intr-un server al gazdei. In general gazdele care ofera gratis servicii e-mail, ofera gratis si spatiu limitat pt site-uri, sau contra cost pt mai mult spatiu.

7) instalarea si intretinerea site-ului - site-ul trebuie actualizat periodic, ceea ce inseamna verificarea ca toate legaturile functioneaza, precum si modificarea continutului paginilor, sau chiar adaugarea unor pagini noi.

8) promovarea site-ului - cea mai importanta cale de promovare este prin motoare de cautare sau directoare. Alta cale este prin reclama platita, reclama prin schimb de legaturi, publicitate (ziare, reviste, radio, televiziune etc.).

16. Obiectivele si functionarea unui sistem informatic de spital

Obiective si functiuni - asigura evidenta si prelucrarea automata s datelor din unitatea spitaliceasca si a datelor medicale privind starea de sanatate a populatiei din teritoriul arondat.

Obiective

- cresterea calitatii ingrijirii medicale si reducerea riscurilor pentru pacient;

- cresterea productivitatii activitatii medico-sanitare;

- reducerea costurilor, imbunatatirea utilizarii resurselor;

- imbunatatirea activitatii de cercetare medicala;

- cresterea eficacitatii instruirii medicale.

Conditii prin care isi pot atinge obiectivele:

- amplitudinea datelor privind bolnavul si boala;

- reducerea timpului de a rezolva interferente asupra datelor;

- automatizarea activitatii de terapie intensiva, laborator, investigare;

- prelucrarea statistica a fondului de date - cele mai bune metode de determinare a diagnosticului;

- cunoasterea exacta a situatiei resurselor;

- fundamentarea deciziilor conducerii pe baza cunoasterii pe ansamblu si timp util.

baze de date. generalitati. baze de date relationale. legaturi . exemplificare cu microsoft access

O colectie de date continand reprezentarea informatiei necesara unui sistem informational constituie o baza de date.

Datele dintr-o baza de date sunt structurate in relatie cu un scop predefinit, de exemplu, grija pentru pacient, iar seminficatia este implicita.

Schema unei baze de date inseamna descrierea structurii conform careia se memoreaza datele. O instanta este data de continutul unei baze de date la un moment dat.

Bazele de date relationale sunt cele mai raspandinte in prezent. Modelul relational, pe care se bazeaza, este simplu conceptual si are un serios fundament matematic, fiind baza pe teoria multimilor.

Modelul de date relationale se bazeaza pe conceptul de relatie(tabel).

O baza de date consta dintr-o multime de tabele legate printr-o relatie.

Fiecare tabel este compus din linii si coloane. Fiecare rand contine informatie despre o anumita entitate. Fiecare coloana contine acelasi tip de informatie, dar despre entitati diferite. Campurile(atribute) au valori apartinand unui domeniu specific, valori care nu sunt decompozabile. O relatie nu poate avea doua randuri cu aceleasi valori. Toate inregistrarile trebuie sa fie distincte. Cu datele dintr-o relatie se fac anumite operatii, folosind in acest scob algebra relationala, adica o colectie de operatii. Rezultatul unei operatii legata de exemplu de extragerea unor inregistrari din baza de date este o noua relatie care la randul ei poate fi manipulata prin algebra relationala. Operatiile se pot divide in doua grupuri:

-operatii bazate pe teoria multimilor: reuniune, intersectie, diferenta si produs cartezian:

-operatii specifice bazelor relationale: selectare, proiectie, cuplare.

Legaturi: reuniune, intersectie, diferenta, produs cartezian, cuplare, proiectie, selectare.

18. Achizitia imaginilor

Functia primara a unui departament de radiologie este achizitia si analiza imaginilor medicale. Prin imagistica, medicii obtin informatii care-i ajuta in actul diagnostic, in planificarea terapiei si in monitorizarea starii bolnavului.

Generarea imaginilor medicale - este procesul producerii imaginilor pe care le folosesc specialistii pt a putea vizualiza structura interna si functiile corpului indirect.

Sunt disponibile diverse tehnici:

- radiografia pe filtru - modalitatea primara. O imagine in raze X este produsa prin proiectarea unui fascicul de raze X dintr-o sursa prin corpul pacientului pe un filtru sensibil la aceasta radiatie.

- radiografia numerica;

- tomografia computerizata - foloseste raze X pt a genera imagini; ofera o imagine a structurilor interne ale corpului in spatiul tridimensional, cu un contrast mult imbunatatit, chiar si in 3 dimensiuni;

- imagistica in ultrasunete - foloseste impulsuri sonore de inalta frecventa pt a produce imagini ale structurilor corpului.

Calitatea imaginilor este reprezentata prin mai multi parametrii: rezolutia spatiala, de contrast, temporala.

O imagine este reprezentata numeric printr-un tablou bidimensional cu numere. Fiecare element reprezinta intensitatea unei mici zone patrate din imagine, numita pixel. Imaginile sunt folosite pt a vizualiza structuri sau functii, pt a determina astfel daca sunt prezente sau nu caracteristicile bolii suspecte. Pot fi aplicate tehnici de filtrare numerica a imaginilor pt inlaturarea zgomotului din imagine: prelucrarea globala, segmentarea, extragerea de caracteristici.

Administrarea imaginilor - memorarea si regasirea imaginilor se pastreaza pe filtru, dupa ce prealabil au fost optimizate prin prelucrare. Sistemul PACN se ocupa cu memorarea imaginilor, dezvoltarea schemelor de administrare a memorarii lor, proiectarea unor console conform solicitarii radiologilor.

Dispozitive folosite in digitizarea imaginilor: scannerul, camera video dotata cu convertor analog/numeric, camera video digitala, aparat de fotografiat digital.

Prelucrarea imaginilor: achizitia, preprocesarea, segmentarea, procesarea in vederea masurarii.

19. Prelucrarea imaginilor digitale

Digitizarea = transformarea imaginii intr-un set de nr. Acest set de numere poate fi introdus in memoria calculatorului.

Prin imagistica, medicii obtin informatii care-i ajuta la diagnostic, cu planificarea terapiei si in monitorizarea starii bolnavului.

Ca fiinte, analizam curent orice imagine vedem, pana la a recunoaste obiecte sau fiinte chiar daca imaginea este incompleta. Mintea omului este insa incapabila sa faca masurari pe o imagine, lucru posibil pentru masina, daca imaginea este corect achizitionata si memorata. Inainte de a masura ceva pe o imagine, lucru foarte necesar in medicina, sunt uneori motive serioase de a imbunatati (prelucra) imaginea, deoarece in mod obisnuit imaginile sunt zgomotoase (in ceata, cu pct albe), au contrast slab, au prea multe detalii neimportante.

Pt a imbunatatii imaginea sunt in general necesare secvente de operatii de 3 tipuri: operatii punctuale, de grup si in cadru.

Medicii fac adesea apel la imagistica pt a confirma sau pt a obtine ipoteze specifice. imaginile sunt folosite pentru a vizualiza structuri sau functii, pt a determina astfel daca sunt prezente sau nu caracteristicile bolii suspecte. Curentul actual de folosire a calculatorului pt manipularea imaginilor ofera acces la posibilitati din ce in ce mai mari de a prelucra aceste imagini pt a obtine o mai buna vizualizare.

Prelucrarea imaginilor:

- prelucrarea imaginilor - prelucrarea unei imagini intregi cu scopul imbunatatirii ei pt vizualizarea umana si pentru analiza automata interioara;

- segmentarea - extragerea din imaginea globala a unor zone de interes, structurile putand fi evidentiate prin contururile lor;

- extragerea de caracteristici - extragerea unor parametri din regiuni segmentate, care sa ofere informatii suplimentare.

Calitatea imaginii:

- rezolutia spatiala - cat de bine se pot distinge in imaginea numerica puncte adiacente ale obiectului (pixeli/suprafete)

- rezolutia temporala - timpul necesar pt a crea o imagine (nr imagini/ sec)

20. Ecografia si tomografia computerizata

Ecografia

Principiu - un fascicul de ultrasunet patrunde in corpul pacientului, o parte din fascicul este absorbit de celule, cealalta parte trece prin reflexie, se intoarce spre receptor - capteaza un semnal (rep pe ecran).

Emitator / receptor - in sonda ecografului se emite si se recepteaza pe mai multe canale simultan. Cu cat frecventa semnalului emis este mai mare, cu atat gradul de absortie este mai mare. Frecventa este invers proportionala cu dimensiunile detectate. Aerul este prost conducator pentru ultrasunete. Adancimea la care se face investigarea este direct proportionala cu puterea si invers proportionala cu frecventa semnalului emis.

Tomografia computerizata (CT)

Principiu - un fascicul subtire de raze X controlat de la calculator strabate dupa directii si intensitate cunoscuta subiectul investigat. Receptorul sensibil la radiatia X sesizeaza gradul de absortie al tesuturilor strabatute.

Se folosesc raze X pt a genera imagini. Pot fi vizualizate orice sectiuni prin corp, ceea ce reprezinta mult mai mult decat o imagine bidiomesionala a unor structuri suprapuse. Astfel, imaginile CT ofera o imagine precisa a structurilor interne ale corpului in spatiul tridimensional cu un contrast mult imbunatatit, chiar si in 3 dimensiuni.

In metoda reconstructiei simple intensitatea masurata este distribuita uniform asupra tuturor pixelilor traversati de raza. Daca atenuarea masurata este de 30 si sunt traversati 10 pixeli, nr  CT pt fiecare pixel este marit cu 3. Aceasta metoda presupune ca mediul absorbant este uniform distribuit de-a lungul liniei. Daca sunt disponibile mai multe profile de intensitate obtinute la unghiuri diferite se poate reconstrui imaginea.

Tomografia axiala computerizata (CAT) - ofera neinvaziv sectiuni transversale, subtiri, prin corpul pacientului.

Rezonanta magnetica nucleara (NMR) - a fost dezvoltata pt analiza spectroscopica a substantelor. In NMR substanta este plasata intr-un camp magnetic puternic ce afecteaza spinul nucleilor atomici ai substantei comune. Cu o unda radio nucleii sunt neorientati, apoi la anularea undei este analizata energia eliberata. Informatia oferita reflecta structura moleculara si cu ajutorul tehnicii de calcul ea poate fi transformata in imagine.

21, 22. Monitorizarea

Are ca obiectiv detectarea perturbarilor functionale ce afecteaza starea subiectului supravegheat, spre a se putea lua masuri terapeutice eficiente.

Prin masurarea selectiva a semnalelor dorite se pot obtine informatii clinice utile despre functii particulare ale organismului.

Activitatea electrica este culeasa cu electrozi, amplificata, convertita analog/numeric si achizitionata de un calculator (EKG, EEG).

Activitatea neelectrica este transformata in activitatea electrica (cu ajutorul traductoarelor), convertita analog/numeric si achizitionata de un calculator (activitatea respiratorie, temperatura, pulsul).

Monitorizarea:

- realizeaza analiza continua a parametrilor vitali;

- realizeaza urmarirea obiectiva a efectelor tratamentului;

- solicita interventia medicului la schimbarea semnificativa a parametrilor vitali;

- este necesara in salile de opreatie;

- presupune existenta unor nivele de prealarmare si a unor nivele de alarmare;

- este bine sa poata asigura memorarea istoriei evolutiei parametrilor.

Echipamente de monitorizare includ:

- traductoare adecvate semnalului cules;

- amplificatoare electronice;

- convertoare analog/numerice.

23. Telemedicina

Telemedicina - ofera servicii si cunostinte medicale la distanta utilizand semnale electronice de telecomunicatii.

1. consta din transferul electronic la distanta al datelor medicale imagini de inalta rezolutie, sunete, imagini live, inregistrari ale pacientilor , utilizand tehnologia telecomunicatiilor (telefonul normal,retele de calculatoare, conumicatia prin satelit).

2. acopera servicii de: cardiologie, ingrijire la domiciliu, radiologie, asistenta de urgenta, chirurgie, dermatologie, psihiatrie, oncologie, patologie, oftalmologie, hematologie, nefrologie, pregatire pentru spitalizare

Cu ajutorul tehnologiilor moderne de comunicatie medicii pot consulta, trata si monitoriza pacienti aflati la distanta, fara a fi compromise standardele asistentei medicale

Comunicarea in telemedicina

. Comunicatie sincrona (dialog direct) - conversatie directa, telefon, conferinta video; necesita intreaga atentie a tuturor participantilor simultan

. Comunicatie asincrona (comunicare prin scrisori) - scrisori, email, memorare si trimitere mai departe; permite folosirea timpului expertilor in mod flexibil si eficient

Tipuri de telemedicina:. Legatura video in timp real, Sintetizare, memorare si trimitere mai departe, Ingrijire la domiciliu, de la distanta, Interventii chirurgicale la distanta

Telemedicina traditionala video: Echipament video specializat pentru conferinte, Linii multiple de comunicatie, Atasari speciale de imagine pentru oftalmologie, endoscopie etc, Atasari audio ce includ stetoscopul electronic

Sintetizare, memorare si trimitere mai departe: Sumarizarea cazului in text (de obicei e-mail),  Fotografii cu camera digitala (sau tot video), Trimiterea cazului la centrul de specialisti, de obicei prin e-mail, Specialistul examineaza cazul la un moment oportun

Ingrijire la domiciliu:

. cresterea numarului de pacienti ingrijiti la domiciliu in cazul bolilor cronice, reducandu-se costisitoarele internari in spital;

. comunicatia intre pacient si centrul de monitorizare poate fi facuta foarte ieftin utilizand Internet/Web;

. determinari automate a unor analize si transmiterea rezultatelor catre centrul de monitorizare.