Organizarea retelei internet

Organizarea retelei internet

Arhitectura retelei Internet are 4 nivele:

		GIX
	EuropaNet

			PUB ANALIZA: HTML - structura unui document html - heading-uri, paragrafe, formatul textului ANALIZA: Elementele limbajului HTML - marcaje de baza, marcaje pentru structurarea documentului, marcaje pentru formatarea textului si crearea listelor
	Dl. Popescu

A. Furnizorii de acces

Utilizatorii retelei Internet se gasesc la baza piramidei. Ei capata acces la retea prin mijlocirea unui furnizor de acces Internet (ISP, Internet Service Provider). In exemplul nostru, dl.Popescu este conectat la PUB, unul dintre furnizorii de acces Internet din Romania.

Majoritatea utilizatorilor individuali sunt racordati prin modem si o linie telefonica. Ei se conecteaza la punctul de acces (PoP, Point of Presence) cel mai apropiat. Ideal este ca acest punct sa se gaseasca in apropiere pentru a reduce factura telefonica in timpul conexiunii.

Viteza de transmisie prin modem se situeaza intre 9,6 si 28,8Kb/s. Unii furnizori propun (in Franta) accese numerice prin RNIS cu un debit de 64 KB/s sau mai mult. Liniile RNIS inchiriate sunt avantajoase pentru intreprinderile care doresc o conexiune permanenta la Internet, de ex. pentru a pune informatii la dispozitia clientilor.

B. Organisme continentale

Furnizorii regionali sau nationali de servicii Internet sunt interconectati. Conexiunea poate fi directa sau prin intermediul unui organism supranational (nivelul 3 al piramidei).

La nivel european exista doua organisme principale: Ebone si EuropaNet. Ebone este o asociatie care gestioneaza numeroase retele europene. EuropaNet este gestionat de DANTE (Delivery of Advanced Network Technology to Europe) asociatie fara scop lucrativ, creata in 1993 de catre mai multe retele nationale pentru sprijinirea cercetarii stiintifice.

C. Organisme internationale

Diferitele retele supranationale sunt interconectate intre ele fie direct, fie prin intermediul unui GIX (Global Internet eXchange). Un GIX exista de exemplu la Washington.

Retelele ce intra in Internet semneaza acorduri bilaterale privind schimbul de trafic. Cand un utilizator al Universitatii din Lausanne trimite un mesaj electronic unui utilizator al universitatii din Toulouse, informatiile ce compun mesajul tranziteaza prin diferite retele. In acest exemplu, ar putea trece prin legaturile definite in cadrul acordurilor reciproce de servicii. GIX-ul fiind situat la Washington, in absenta unor asemenea acorduri, ele ar trebui sa traverseze Atlanticul de doua ori, ceea ce ar constitui risipa a capacitatii de transfer. In exemplul nostru, exista un acord bilateral intre SWITCH (unul dintre furnizorii de acces elvetieni) si Ebone. Informatiile vor trece deci direct intre cele doua retele. SWITCH efectueaza rutarea datelor astfel incat sa trimita spre Ebone numai pe cele care se raporteaza la aceasta retea sau la o subretea care ii este racordata printr-un acord de servicii.