Reteaua Internet

0.1 Introducere

Cei mai multi dintre noi au o experienta Internet prin intermediul :

World Wide Web

Serviciilor de E-mail

Programelor de File-Sharing.

Aceste aplicatii, si multe altele, ofera interfata “Om - Reteaua de Baza”, permitandu-ne sa trimitem si sa primim informatii cu relativa usurinta. In mod obisnuit aplicatiile pe care le folosim sunt intuitive, adica le putem accesa si folosi, fara sa fie necesar sa cunoatem modul in care acestea functioneaza.

Cu toate acestea, in calitate de Profesionisti in domeniul Retelelor, este important sa stiti modul in care o cerere este in masura sa formateze, sa transmita si sa interpreteze mesajele care sunt Trimise si Primite in intreaga Retea.

Vizualizarea mecanismelor care permit comunicarea in intreaga Retea se face mai usor daca vom folosi Cadre si Niveluri de Interconectare cuprinse in Modelul Standardizat OSI (Open Systems Interconection). In acest capitol, ne vom concentra pe rolul unui anumit Nivel al acestui Model, si anume, Nivelul de Aplicatie precum si aupra componentelor sale:

Aplicatii

Servicii

Protocoale.

Vom explora modul in care aceste trei elemente fac posibila comunicarea fiabila in intreaga Retea.

In acest capitol, veti invata :

Descrierea modului in care functioneaza cele trei Niveluri superioare ale Modelului OSI.

Cum se face Furnizarea Serviciilor de Retea utilizatorilor finali ai aplicatiilor.

Descrierea modului in care Nivelul TCP / IP ofera serviciile specificate de Nivelurile Superioare ale modelului OSI.

Cum sa definiti modul in care oamenii utilizeaza Nivelul de Aplicatie pentru a comunica in intreaga retea informatica.

Sa descrieti bine functiile cunoscute ale Nivelului de Aplicatie TCP / IP , cum ar fi : World Wide Web si E-mail, precum si serviciile aferente acestora (HTTP, DNS, SMB, DHCP, SMTP / POP, si Telnet).

Descrierea proceselor de File-Sharing care utilizeaza aplicatii Peer-to-Peer si protocolul “Gnutella”.

Sa explicati modul in care Protocoalele asigura servicii care ruleaza pe un anumit tip de dispozitiv, cum pot trimite si primi date de la mai multe dispozitive de Retea diferite.

Sa folositi instrumentele pentru analiza Retelei cu scopul de a examina cererile aplicatiilor si sa explicati modul in care lucreaza aplicatiile folosite de utilizatorii obisnuiti.

Modelul de functionare OSI cuprinde urmatoarele sapte Niveluri :

1. Nivelul Fizic
2. Nivelul Legaturilor de date
3. Nivelul de Retea
4. Nivelul de Transport
5. Nivelul de Sesiune
6. Nivelul de Prezentare
7. Nivelul de Aplicatie

Modelul de functionare TCP/IP cuprinde urmatoarele patru Niveluri :

1. Nivelul de acces la retea
2. Nivelul Internet
3. Nivelul de Transport
4. Nivelul de Aplicatie

Modelul de Referinta pentru Interconectarea Sistemelor Deschise (OSI) este o reprezentare abstracta pe nivele stratificate si este creeat ca un ghid de lucru pentru proiectarea protocoalelor pentru retelede calculatoare.

Modelul OSI imparte Procesele de Retea in sapte nivele logice, fiecare dintre

ele avand o functionalitate unica si caruia ii sunt asignate servicii si protocoale

specifice.

In acest model (OSI), informatia este trecuta in jos de la un Nivel la Altul, incepand de la Nivelul de Aplicatie al Calculatorului Gazda (care transmite), continuand in jos pana la Nivelul Fizic, apoi trece prin canalul de comunicatie catre Calculatorul

Gazda Destinatar, unde procesul informational continua sa urce, pornind de la Nivelul Fizic pana la Nivelul de Aplicatie.

Al saptelea nivel al Modelului OSI, Nivelul de Aplicatie este cel mai de sus atat pentru Modelul OSI cat si pentru Modelul TCP/IP. Este nivelul care ofera interfata intre aplicatiile pe care le folosim pentru a comunica in Retea.

Nivelul de Aplicatie

Protocoalele Nivelului de Aplicatie sunt folosite pentru a schimba date intre programele care ruleaza pe Calculatorul Sursa si Gazdele de la Destinatie.

Exista multe protocoale pentru Nivelul de Aplicatie si acestea sunt in continua dezvoltare.

Desi suita de protocoale TCP / IP a fost elaborata inainte de definirea modelului OSI, functionalitatea protocoalelor la Nivelul TCP / IP se potriveste aproximativ in cadrul primelor trei straturi ale modelului OSI:

Nivel de Aplicatie

Nivel de Prezentare Lucreaza la NIVELUL TCP-IP

Nivel de Sesiune

Cele mai multe protocoale de Nivel de Aplicatie TCP / IP au fost elaborate inainte de aparitia calculatoarelor personale, a interfetelor grafice si a obiectelor multimedia. Ca rezultat, aceste protocoale pun in aplicare foarte putin din functionalitatea care este specificata in prezentarea modelului OSI la Nivelul de Sesiune.

Nivelul de Prezentare

Nivelul de Prezentare indeplineste urmatoarele trei functii primare :

• Codeaza si converteste datele Nivelului de Aplicatie (aflat deasupra in stiva OSI) pentru a se asigura ca datele de pe Calculatorul Sursa pot fi interpretate correct de aplicatiile corespunzatoare de pe Calculatorul Destinatie.

• Comprima datele in maniera in care pot fi decomprimate pe calculatorul destinatie.

• Codifica datele pentru transmisie si le decodifica atunci cand acestea ajung pe Calcultorul Destinatie.

Implementarile protocoalelor la Nivelul de Prezentare nu sunt asociate cu o Stiva Anume de Protocoale. Standardele pentru Video si Grafica sunt exemple in acest sens. Unele din bine cunoscutele standarde video includ QuickTime si Motion Picture Experts Group (MPEG). Quick Time este o specificatie pentru Apple Computer, iar MPEG este un standard pentru compresie video si codare.

Nivelul de Sesiune

Nivelul de Sesiune implica crearea mentinerea si inchiderea dialogurilor dintre aplicatiile care ruleaza pe calculatoarele Sursa si Destinatie.

Nivelul de Sesiune ghideaza schimbul de informatii cu scopul de a initia dialogul, il tine activ si reporneste sesiunile care au fost perturbate sau au fost inactive pentru o perioada mai lunga de timp.

Majoritatea aplicatiilor Internet cum sunt browserele WEB sau Clientii de E-mail, integreaza functionalitati ale Nivelurilor 5, 6 si 7 OSI.

1.1 Modelele OSI si TCP/IP

Cele mai cunoscute , protocoalele ale Nivelului de Aplicatie, TCP / IP sunt cele care asigura schimbul de informatii intre utilizatori. Aceste protocoale specifica formatul si controleaza informatiile necesare pentru multe din functiile comune de comunicare prin Internet.

Printre aceste protocoale TCP/IP se afla :

• Domain Name Service Protocol (DNS) este folosit pentru a face conversia numelor din Internet in adrese IP astfel incat o gazda sa se poata conecta la acesta.

• Hypertext Transfer Protocol (HTTP) care este folosit pentru transferul fisierelor tip pagina WEB pe Internet.

• Simple Mail Transfer Protocol (SMTP) este folosit pentru transferul mesajelor de E-mail si a atasamentelor acestora.

Document online: Marcaje html de baza - imagini si cadre Eseu: Tehnologia aplicatiilor WEB

• TELNET este un protocol Emulator de Terminal care este folosit pentru a oferi Administratorilor de Retele, acces si control de la distanta la Serverele si la dispozitivele de Retea in acelasi mod ca si cand ar fi logati local pe acestea.

• File Transfer Protocol (FTP) este folosit pentru tranferul interactiv al fisierelor intre calculatoare.

• DHCP este un serviciu care asigneaza in mod automat adresa IP , Masca de Subretea, Adresa IP a Calculatorului Gateway, Adrersa IP a serverelor DNS 1 si DNS 2

Vom avea implicit urmatoarele tipuri de Servere :

• Server DNS
• Server TELNET
• Server de Mail
• Server DHCP
• Server de Web
• Server FTP

Protocoalele din suita TCP/IP sunt in general definite de Cererile pentru Comantarii (RFC-uri). Organizatia Internet Engineering Task Force sustine RFC in ceea ce priveste standardele pentru suita de protocoale TCP / IP.

2.1 Modelul Client Server

Atunci cand cineva incearca sa acceseze informatie pe dispozitivul lui indiferent daca acesta este PC, Laptop, PDA, telefon celular sau de pe alte dispozitive conectate la Retea, datele pot sa nu fie prezente neaparat pe acestea. Daca va situati intr-un asemenea caz o cerere de acces a informatiei trebuie sa fie facuta de dispozitivul pe care se afla aceste date.

Modelul client server

In acest model, dispozitivul care cere informatia se numeste Client si dispozitivul care raspunde cererii se numeste Server.

Procesele care au loc pe Client si pe Server se considera ca ruleaza pe Nivelul de Aplicatie al Modelului OSI. Clientul incepe schimbul de informatii prin efectuarea unei cereri de date de la Server care raspunde prin trimiterea unor fluxuri de date catre Client. Protocolele la Nivelul de Aplicatie descriu formatul cererilor si raspunsurilor intre Client si Server.

In plus fata de transferul efectiv de date, aceast schimb poate solicita, de asemenea, informatii de control, cum ar fi autentificarea utilizatorilor, precum si identificarea datelor unui fisier de date care urmeaza sa fie transferat.

Un exemplu de Retea Client-Server este un mediu corporativ in care angajatii unei companii utilizeaza un Server de E-mail pentru a trimite si a receptiona mesaje de E-mail.

Clientul de E-mail al calculatorului unui angajat emite o cerere catre Serverul de E-mail pentru orice mesaj necitit. Serverul raspunde prin trimiterea catre Client a E-mail-ului solicitat.

Cu toate ca datele sunt de obicei descrise ca o curgere de la Server la Client, unele date merg de la Client la Server. Fluxul de date trebuie sa fie egal in ambele directii, sau poate fi chiar mai mare in sensul parcurs de la Client la Server. De exemplu, un Client poate transfera un fisier la Server in scopul stocarii acestuia. Transferul de date de la un Client la un Server este mentionat ca fiind o Incarcare (Upload) iar fluxul de date de la un Server la un Client ca o Descarcare (Download).

Acum, ca am dobandit o mai buna intelegere a modului in care aplicatiile ofera acces la Retea si o interfata pentru utilizator, noi vom arunca o privire de ansamblu asupra unor protocoale uzuale.

Asa cum vom vedea mai tarziu in acest curs, Nivelul de Transport foloseste o Schema de Adresare ce se cheama cu Numar de Port. Numerele de Port identifica Aplicatiile si Serviciile specifice Nivelului de Aplicatie care sunt Sursa si Destinatia datelor.

Programele ce ruleaza pe calculatorul Server folosesc in general Numere de Porturi predefinite care sunt cunoscute bine de catre Programele Client ce ruleaza pe calculatoarele Client. Cand vom examina diferitele protocoale si aplicatii ce ruleaza la Nivelul de Aplicatie, noi ne vom referi la numerele de Porturi pentru TCP si UDP care in mod normal sunt asociate cu aceste servicii. Unele dintre aceste servicii sunt:

• Domain Name System (DNS) – TCP / UDP Port 53
• Hypertext Transfer Protocol (HTTP) - TCP Port 80
• Simple Mail Transfer Protocol (SMTP) – TCP Port 25
• Post Office Protocol (POP) – TCP Port 110
• Telnet – TCP Port 23
• Dynamic Host Configuration Protocol – UDP Port 67 si Port 68
• File Transfer Protocol (FTP) – TCP Port 20 si Port 21

1 DNS Servicii si Protocol

In Retelele de Transmisie de Date, dispozitivele din retea sunt etichetate cu adrese IP numerice, deci acestea pot participa la trimiterea si receptionarea mesajelor prin Retea.

Nimeni nu memoreaza aceste adrese numerice IP (sunt lungi si inexpresive, greu de retinut). Din aceasta cauza, au fost create Domeniile de Nume pentru a converti adresele numerice in nume simple, usor de recunoscut.

In Internet aceste nume de domeniu, cum ar fi www.cisco.com, sunt mult mai usor de retinut decat adresa IP a serverului acestuia 198.13219.25 . De asemenea, daca firma CISCO decide sa schimbe adresa IP, acest fapt este transparent pentru utilizator, intrucat numele de domeniu va ramane acelasi : www.cisco.com. Noua adresa IP va fi pur si simplu legata de numele de domeniu existent si conectivitatea la server este mentinuta.

Pe vremea cand Retelele erau de mici dimensiuni, mentinerea maparii intre domeniile de nume si adresele lor corespondente IP era o sarcina simpla.

Din momentul in care Retelele au inceput sa creasca ca dimensiuni iar numarul de dispozitive conectate la acestea a crescut, acest sistem manual de corespondenta intre Domeniile de Nume si adresele lor corespunzatoare IP a devenit inoperabil.

DNS este un serviciu Client/Server.

Acesta este diferit de alte servicii de tip Client/Server pe care le examinam. Atata timp cat alte servicii folosesc un Client care este o aplicatie (cum ar fi un browser de WEB sau un client de E-mail), serviciul DNS ruleaza ca un serviciu de sine statator. Clientul DNS, uneori mai este denumit si DNS Resolver, suporta rezolutia de nume pentru celelalte aplicatii ale noastre de retea si celelalte servicii de care are nevoie.

Atunci cand configuram un dispozitiv de retea, noi ii furnizam adresa IP a unuia sau mai multe Servere DNS pe care clientul DNS le poate folosi pentru rezolutia de nume.

In mod obisnuit furnizorul dvs. de servicii Internet va pune la dispozitie adresele IP ale serverelor sale pentru DNS. Atunci cand o aplicatie a utilizatorului cere sa se conecteze de la distanta la un dispozitiv caruia ii stie doar numele, cererea clientului DNS se face catre aceste Servere de Nume pentru a converti acest nume in adresa numerica IP.

Sistemele de operare au incorporate de asemenea un utilitar ce se numeste nslookup care permite utilizatorului sa execute manual o cerere de interogare catre serverele de nume (DNS) pentru a obtine adresa IP unei anumite gazde. Acest utilitar se poate utiliza si pentru a depana aspecte legate de rezolutia numelor precum si pentru a verifica starea acestor Servere de Nume.

In imaginea alaturata, atunci cand aplicatia nslookup este pornita, srverul DNS definit ca implicit configurat pentru calculatorul gazda pe care va aflati este afisat.

In exemplul aratat, numele serverului DNS configurat este : dns-sjk.cisco.com a carui adresa IP este 171.68.226.120

Noi putem sa tastam numele unei gazde sau a unui domeniu de la care noi dorim

sa-i obtinem adresa.

In prima interogare din imagine, o interogare este facuta pentru www.cisco.com. Raspunsul serverului de nume (DNS) ne ofera adresa IP a serverului corespunzator numelui www.cisco.com care este 198.13219.25.

Interogarile aratate in imagine sunt doar simple teste. Aplicatia nslookup are multe optiuni disponibile pentru testari si verificari mai profunde a procesului DNS

Un server DNS ofera rezolutia de nume folosind un serviciu (daemon).

Serverul DNS stocheaza diferite tipuri de resurse inregistrate in scopul utilizarii acestora in Rezolvarea Numelor de Domenii (convertirea numelor in adrese IP) Aceste inregistrari contin nume, adrese si tipuri de inregistrari.

Cateva din acete tipuri de inregistrari sunt :

• A – o adresa a unui dispozitiv terminal (calculator sau dispozitiv de retea)

• NS – Un server autoritar

• CNAME – numele canonic (sau Fully Qualified Domain Name)

Pentru un alias, se foloseste atunci cand mai multe servicii au o singura adresa de retea insa fiecare serviciu are propria sa intrare in DNS.

• MIX – inregistrarea pentru schimburi de E-mail, mapeaza un domeniu de nume pentru a lista schimburile de E-mail-uri intre serverele de E-mail ce apartin acelui domeniu.

Atunci cand un client face o interogare, Serverele de Nume se uita prima data in propriile lor inregistrari pentru a vedea daca poate face conversia numelui in Adresa IP. Daca nu gaseste informatia cautata va contacta celelalte servere de nume (DNS) pentru a gasi aceasta concordanta.

Cererea poate trece prin mai multe Servere DNS, fapt care va consuma timp si Largime de Banda. Deindata ce a gasit concordanta intre Nume si Adresa IP o va trimite Serverului de Interogare, care va pastra temporar in memoria sa cache adresa numerica IP care se potriveste cu Numele de Domeniu cautat.

Daca este cautat din nou acelasi nume, Primul Server poate raspunde la cautare furnizand adresa numerica IP pe care a stocat-o in memoria sa cache. Procedura de stocare a adresei numerice IP pe primul Server, care face interogarea, reduce timpul necesar interogarii Serverelor DNS si deci implicit volumul de lucru al Serverelor Superioare Ierarhic.

Serviciul Client DNS de pe calculatoarele cu Sistem de Operare Windows optimizeaza performanta Serverelor DNS pentru Rezolvarea Domeniilor de Nume prin stocarea prealabila a numelor rezolvate in memoria lor temporara. Comanda ipconfig /displaydns ne arata pe ecran, toate intrarile memorate ale DNS-ului pe calculatoarele ce folsesc Sistemele de Operare Windows 2000 si XP.

Formatul mesajului DNS

DNS folseste acelasi format de mesaj pentru :

Toate tipurile de cereri ale clentilor si raspunsurile corespunzatoare ale Serverelor

Mesajele de eroare

Transferul informatiilor inregistrate despre resurselechimbate de servere

Domain Name Sistem utilizeaza un sistem ierarhic pentru a crea o baza de date de nume pentru a oferi rezolvare de nume. Ierarhia arata ca un copac inversat, cu radacina in partea de sus si ramurile in jos.

In partea de sus a ierarhiei, Serverele Radacina mentin inregistrarile cu privire la modul de a ajunge in partea de sus a Serverelor de Domeniu, care, la randul lor, au in acel punct inregistrari la Serverele de Domenii de nivel secundar si asa mai departe.

Domeniile diferite de nivel superior reprezinta fie de tipul de organizatie sau de tara de origine. Exemple de domenii de nivel superior sunt:.

AU - Australia.

Co - Columbia.

Com - o afacere sau industrie.

Jp - Japonia.

Org - o organizatie non-profit

Dupa Domenii de Nivel Superior sunt Domeniile de Nivel 2, iar mai in jos in ierarhie sunt alte domenii de nivel inferior.

Fiecare nume de domeniu este o cale de parcurgere a acestui copac inversat incepand de la radacina.

De exemplu, asa cum se arata in figura, Serverul DNS Radacina poate sa nu stie exact unde este localizat serverul E-mail mail.cisco.com, dar memoreaza o inregistrare pentru domeniul 'com', in cadrul domeniului de nivel superior. De asemenea, serverele in cadrul 'COM' de domeniu poat sa nu aibe avea o inregistrare referitoare la mail.cisco.com, dar ele au o inregistrare pentru domeniu “cisco.com '. Serverele in cadrul domeniului cisco.com au o inregistrare (o inregistrare MX precisa) pentru mail.cisco.com.

Domain Name Sistem se bazeaza pe aceasta ierarhie de Servere descentralizate pentru a stoca si a mentine aceste inregistrari de resurse. Inregistrarile de resurse prezinta Lista Numelor de Domenii pe care serverul le poate rezolva si Servere Alternative, care pot, de asemenea, rezolva astfel de cereri. In cazul in care un anumit Server de inregistrari de resurse care corespunde nivelul sau in ierarhia de domeniu, se spune despre acesta ca este autoritate pentru aceste inregistrari.

De exemplu, un Server de Nume de Domeniu cisco.netacad.net nu este autoritate pentru inregistrarea mail.cisco.com pentru ca inregistrarea este tinuta la un Server de Domeniu de Nivel Superior, in special Server-ul Domeniu de Nume in cisco.com.

5.1 Sumar si Recapitulare

Nivelul de Aplicatie este responsabil pentru accesarea directa proceselor de baza care gestioneaza si sa livreza comunicarea in retelele umane. Acest Nivel serveste ca sursa si destinatie in comunicatiile de date de-a lungul Retelelor.

Aplicatiile Nivelului de Aplicatie, protocoale si servicii, permit utilizatorilor sa interactioneze cu retelele de transmisii de date intr-un mod semnificativ si efficient.

Aplicatiile sunt acele programe de Calculator cu care utilizatorii interactioneaza si care initiaza procesul de transfer al datelor la cererea utilizatorilor.

Serviciile sunt programele care ruleaza in spatele sistemului de operare si care furnizeaza legaturi intre Nivelul de Aplicatie si Nivelurile inferioare ale modelului Stratificat de Retea.

Protocoalele ofera conventii prestabilite si procese care asigura servicii care ruleaza pe un dispozitiv particular care poate trimite si receptiona date de la o gama larga de dispozitive de Retea.

Livrarea de date prin Retea poate fi solicitata de la un Server de catre un Client, sau intre dispozitivele care opereaza intr-o configuratie peer-to-peer, unde relatia clientul / server este stabilita in conformitate cu aparatul care este in acelasi timp sursa si destinatie. Mesajele sunt schimbate intre serviciile de Nivelul de Aplicatie implementate pe fiecare dispozitiv terminal, in conformitate cu specificatiile de protocol pentru a stabili si de a folosi aceste conexiuni.

Protocoale cum ar fi HTTP, de exemplu, permit livrarea de pagini Web catre dispozitivele terminale.

Protocoalele SMTP / POP permit trimiterea si primirea de e-mail-uri.

SMB permite utilizatorilor sa partajeze fisiere.

DNS rezolva numele, lizibile de catre oameni, folosite pentru a se referi la resursele de retea, in Adrese Numerice utilizabile de catre Retea.

In acest capitol, ati invatat :

Descrierea modului in care functioneaza cele trei Niveluri superioare ale Modelului OSI.

Cum se face Furnizarea Serviciilor de Retea utilizatorilor finali ai aplicatiilor.

Descrierea modului in care Nivelul TCP / IP ofera serviciile specificate de Nivelurile Superioare ale modelului OSI.

Cum sa definiti modul in care oamenii utilizeaza Nivelul de Aplicatie pentru a comunica in intreaga retea informatica.

Sa descrieti bine functiile cunoscute ale Nivelului de Aplicatie TCP / IP , cum ar fi : World Wide Web si E-mail, precum si serviciile aferente acestora (HTTP, DNS, SMB, DHCP, SMTP / POP, si Telnet).

Descrierea proceselor de File-Sharing care utilizeaza aplicatii Peer-to-Peer si protocolul “Gnutella”.

Sa explicati modul in care Protocoalele asigura servicii care ruleaza pe un anumit tip de dispozitiv, cum pot trimite si primi date de la mai multe dispozitive de Retea diferite.

Sa folositi instrumentele pentru analiza Retelei cu scopul de a examina cererile aplicatiilor si sa explicati modul in care lucreaza aplicatiile folosite de utilizatorii obisnuiti.

Intrebari cu Raspunsuri :

1. Aratati procesul in sapte pasi pentru conversia comunicatiilor umane in date

• Utilizatorul introduce datele folosind o interfata Hardware
• Software-ul si Hardware-ul convertesc datele in format digital
• Serviciile Aplicatiilor initiaza transferul de date
• Nivelurile OSI incapsuleaza datele in josul stivei.
• Datele incapsulate calatoresc prin mediul de transmisie pana la destinatie
• Nivelurile OSI de la destinatie decapsuleaza datele pe masura ce urca in stiva
• Datele sunt gata sa fie procesate de dispozitivul terminal

2. Descrieti doua exemple de Software la Nivel de Aplicatie  si scopul fiecareia

Software-ul de Aplicatie se prezinta sub 2 forme : Aplicatii si Servicii

Aplicatiile sunt proiectate sa interactioneze cu noi. Aplicatia este software-ul pentru utilizator. Daca dispozitivul este un calculator, aplicatia este pornita de catre utilizator. Desi pot exista mai multe Niveluri dedesubt, software-ul de aplicatie ofera o interfata intre oameni si hardware. Cererea va initia procesul de transfer de date atunci cand utilizatorul apasa butonul 'Trimite”, sau executa o actiune similara.

Serviciile sunt programe de fundal, care a indeplinesc o functie special in Reteaua de date. Serviciile sunt invocate de catre un dispozitiv de conectare la Retea sau de catre o aplicatie. De exemplu, un serviciu de retea poate oferi functii care transmit date sau furnizezeaza conversia a datelor intr-o Retea. In general, serviciile nu sunt direct accesibile sau vazute de catre utilizatorul final. Ele asigura legatura intre o cerere si de Retea.

3. Definiti termenii de Client / Server in contextual Retelelor de Date

Sursa datelor de comunicat este mentionata ca 'server' si dispozitivul terminal carora le sunt destinate se numeste “Client”. Clientul si procesele de pe “Server” sunt servicii ale “Nivelului de Aplicatie” care ofera fundamentele conectivitatii Retelelor.

In unele cazuri, 'Serverele ' si 'Clienti' sunt dispozitive care efectueaza acest rol in mod specific si exclusive. De exemplu: un Server Central de fisiere poate contine fisiere de date unei organizatii de afaceri, pe care angajatii le acceseaza folosind “Programele Client” instalate pe statiile lor de lucru.

Exemplele din reteaua Internat include Serverele de WEB si de E-mail unde utilizatori multi acceseaza serviciile furnizate la nivel central. exemple includ servere de web si servere de mail in care accesul multi utilizatori un serviciu furnizat la nivel central.

In alte situatii, cum ar fi partajarea de fisiere pe reteaua de domiciliu, dispozitivele individuale pot indeplini atat roluri de “Server” si “Client” in momente diferite.

Serverele sunt atat un depozit cat si o sursa de informatii, cum ar fi, fisiere text, baze de date, imagini, video sau fisiere audio care au fost inregistrate anterior.

Rolul Serverului poate fi acela de a gestiona comunicatiile care acesta se produc. Acest lucru este denumit in continuare 'timp real' de comunicare. Exemplele includ un server de inscriere a studentilor la colegiu in cazul in care mai multi utilizatori ar putea fi accesarea aceeasi baza de date, in acelasi timp, dar toata lumea necesita aceleasi date ca informatii; sau, un server de comunicatii de initiere a unui apel telefonic de adrese IP in cazul in care dispozitivul de retea trebuie sa fie compatibil cu formatul numarului de telefon.

Procesul de server poate numit daemon 'Server' si de obicei se executa in fundal, mai degraba decat sub controlul direct al unui utilizator final. Aceste procese ale serverului de a face ca datele de comunicare dispunibile in reteaua de date. Procesele de server se spune ca sunt in 'ascultare' pentru o cerere de la un client. Atunci cand un server 'aude', o cerere din partea unui client, acesta face schimburi de mesaje adecvate cu clientul in conformitate cu protocolul utilizat si apoi trimite datele solicitate.

Procesele “Client” de la celalalt capat al comunicarii in intreaga retea de date permit utilizatorului sa faca cereri pentru a obtine date de la un server. Software-ul “Client” utilizeaza de obicei un program initiat de catre un utilizator. “Clientul” initiaza fluxul de comunicatii de date de la server, prin trimiterea cererilor de date catre server. Serverul raspunde initial prin trimiterea unuia sau mai multor fluxuri de date “Clientului”. In plus fata de transferul efectiv de date, acest schimb poate include autentificarea utilizatorului si identificarea a fisierelor de date care urmeaza sa fie transferate.

Cu toate ca datele sunt de obicei considerate ca fiind curge de la server la client, exista intotdeauna un flux de la client la server. Un transfer de date de la un client la un server este mentionata ca incarca si datele de la un server este de descarcare.

Exemple de comune de servicii client / server includ:

• DNS Domain Name Service),
• FTP (File Transfer Service)
• HTTP (Hypertext Transport Protocol)
• Telnet (Teletype serviciu de retea),

Prin intermediul clientilor serviciilor Nivelului de Aplicatie majoritatea utilizatorilor utilizeaza reteaua de date, de unde si importanta de a intelege acest domeniu de retea.

Faceti diferenta intre retelele de transmisii de date Client / Server si cele Peer-

to-Peer

Transferul de date Client / Server se refera in mod specific, la un capat, la sursa centralizata de comunicatii a datelor ca Server si la celalalt capat la “Clientul” care primeste aceste date.

Transferul de date “Peer-to-Peer” utilizeaza in cadrul aceleiasi conversatii atat serviciile “Client” cat si cele de “Server”. Ambele dispozitive sunt considerate egale in procesul de comunicare. Dispozitivelor de pe fiecare capat de comunicare sunt numite “Peers”.

In contrast cu un model Client / Server, in cazul in care un Server este de obicei un depozit centralizat si raspunde la solicitarile venite de la mai multi clienti, retelele Peer-to-Peer au datele distribuite. In plus, o data de comunicare este stabilita in colegii comunicate direct - datele nu sunt prelucrate in urma cererii venite de la o aplicatie de la Nivelul de Aplicatie, ci de un dispozitiv tert, din Retea.

5. Enumerati cinci functii generale specificate in protocoalele Nivelului de

Aplicatie ale Modelului OSI

Functiile specificate in protocoalele Nivelului de Aplicatie includ :

• Procesele care urmeaza sa apara la fiecare capat al comunicarii: Aceasta includ ceea ce trebuie sa se intample cu datele si modul in care PDU (Protocol Data Unit) este structurat. PDU-ul Nivelului de Aplicatie utilizat in acest curs se numeste 'Data'.

• Tipurile mesajelor : acestea pot include cereri, confirmari, mesaje de date, mesaje de status si mesaje de eroare.

• Sintaxa mesajului: aceasta include ordinea campurilor de informatii intr-un mesaj.

• Semnificatia campurilor si a tipurilor de mesaje specifice trebuie sa fie constanta astfel incat serviciile sa poata actiona in mod corect, in conformitate cu informatiile transmise.

• Mesaje de dialog : Acestea determina mesajele care trebuie sa apara si la care trebuie sa dam raspunsurile corecte pentru a invoca serviciile corecte astfel incat transferul de date sa aibe loc.

6. Enumerati functiile protocoalelor DNS, HTTP, SMB si SMTP/POP implementate

la Nivelulul de Aplcicatie al Modelului OSI

Toate aceste Protocoale folosesc procese Client / Server

• Domain Name Sistem (DNS) ofera utilizatorilor un serviciu automat care potriveste sau rezolva domeniile de resurse de nume si de E-mail cu adresa (IP numerica) a dispozitivelor din Retea. Acest serviciu este disponibil oricarui utilizator conectat la Internet si care ruleaza aplicatii la Nivelul de Aplicatie cum sunt de exemplu un Browser de WEB sau un program “Client” de E-mail.
• Hypertext Transfer Protocol (HTTP) a fost dezvoltat initial cu scopul de a publica si de a prelua pagini Hypertext Markup Language (HTML) si este utilizat in prezent pentru distributia, sistemelor hypermedia de informare. HTTP este utilizat de World Wide Web (WWW) pentru a transfera date de la “Serverele de Web” , “Clientilor de WEB”.

• Server Message Block (SMB) descrie structura de partajare, intre computere, a resurselor de Retea, cum ar fi directoare, fisiere, imprimante, precum si porturile seriale.

• Simple Mail Transport Protocol (SMTP) transfera E-mail-urile de la “Clientul de E-mail” la “Serverul de E-mail” si transporta E-mail-urile intre “Servere de E-mail” si permite interschimbarea E-mail-urilor prin Reteaua Internet.

• POP, sau POP3 (Post Office Protocol versiunea 3), livreaza E-mail-urile de la “Serverul de E-mail” la “Clientul de E-mail”.

7. Enumerati diferentele dintre mesajele schimbate intre dispozitivele de Retea ce au

implementate Protocoalele Nivelului de Aplicatie DNS, HTTP, SMB, si SMTP /

POP cu scopul de a initia transferul de date intre acestea.

• DNS include intrebari standard, raspunsurile, si formatele de date. Protocolul de comunicatii DNS este transportat intr-un format unic numit Mesaj. Acest format de Mesaj este utilizat pentru, toate tipurile de interogari ale “Client-ului” si raspunsul “Server-ului” la aceste intebari, mesajele de eroare si pentru transferul de informatii de inregistrare de resurse intre Servere.

HTTP este un protocol Cerere / Raspuns :

• Un Client rezident in Nivelul de Aplicatie stratului de cerere, de obicei un navigator de WEB, trimite un mesaj de solicitare la Server.
• Serverul raspunde cu un mesaj adecvat.

Protocolul include, de asemenea mesaje de la datele incarcate pe Server, ca atunci cand completam un formular ON -LINE.

Mesajele SMB utilizeaza un format comun pentru :

• Start, autentificare, si incheierea sesiunilor de fisiere.

• Controlul fisierelor si al accesului la Imprimanta.

• Permite o cerere pentru a trimite sau a primi mesaje la sau de la un alt aparat

SMTP precizeaza comenzile si raspunsurile care se refera la initierea unei sesiuni, o tranzactie de mail , livrarii unui e-mail, verificarii numelui de casuta postala, completarea listelor de mail, precum si de deschiderea si inchiderea schimburilor.

POP este un Protocol tipic Client / Server de ascultare al conexiunilor “Client-ului” si de initiere a conexiunii la “Server” a “Clientului”. Serverul poate transfera apoi E-mail-ul.

Toate protocoalele de mai sus utilizareaza mesaje de server / client si mesaje tip Cerere / Raspuns. Intrucat utilizatorii vadea aplicatiile care utilizeaza protocolul HTTP (un Browser WEB), SMB (un Manager de Fisiere) si SMTP/POP ( Client de E-mail).

Pentru a afla mai multe

Intrebari de reflectie

De ce este important sa se faca distinctie intre o anumita aplicatie de la Nivelul de Aplicatie, serviciul asociat acesteia si protocol? Discutati despre acest lucru in contextul unor Modele de Referinta de Retea.

Daca a fost posibila, includerea tuturor serviciilor Nivelului de Aplicatie, intr-un singur protocol care atotcuprinzator? Discutati despre avantajele si dezavantajele de a avea un astfel de protocol.

Cum ganditi cu privire la dezvoltarea unui nou protocol pentru un serviciu nou al Nivelului de Aplicatie? Ce ar trebui sa fie inclus in el? Cine ar trebui sa fie implicat in proces si cum ar fi difuzate informatiile?

Legaturi : www.ietf.org

www.protocols.com