MONITORUL

Reprezinta un dispozitiv periferic de iesire. Primele generatii de monitoare au fost de tip digital , primind de la calculator toata informatia necesara afisarii sub forma de semnale TTL aparand apoi monitoarele analogice din ce in ce mai constructive . S-a diversificat oferta , perfectionandu-se tehnologiile cristalelor lichide,plasma sa altele .

O clasificare sumara  a monitoarelor ar putea fi facuta dupa unul din criteriile :

a) dupa culorile de afisare

- monitoare monocrome (afiseaza doar doua culori - negru si alb/verde/galben) ;

- cu niveluri de gri - pot afisa o serie de intensitati intre alb si negru ;

- monitoarele color

b) dupa tipul semnalelor video

- Monitoare digitale : accepta semnale video digitale (TTL) sunt conforme cu standardele mai vechi IBM CGA si EGA . Sunt limitate la afisarea unui numar fix de culori .

- Monitoarele analogice : pot afisa un numar nelimitat de culori .

c) dupa tipul grilei de ghidare a electronilor in tub

- Cu masca de umbrire : ghidarea fluxurilor de electroni spre punctele de fosfor corespunzatoare de pe ecran este realizata de o masca metalica subtire prevazuta cu orificii fine

- Cu grila de apertura : in locul mastii de umbrire se afla o grila formata din fibre metalice fine , verticale , paralele , bine intinse si foarte apropiate intre ele.Calitatea acestor monitoare este superioara .

d) dupa tipul constructiv al ecranului

- Monitoare cu tuburi catodice coneventionale (CRT) , sunt cele mai ieftine si mai performante de pe piata . Prezinta diferite variante , cele mai intalnite fiind shadowmask CRT si tuburile Trinitron , cu grila de apertura

- Dispozitive de afisare cu ecran plat (FPD-Flat Panel Display), LCD (cristale lichide) si PDP(Plasma Display Panel) . Sunt utilizate la laptopuri , fiind net inferioare monitoarelor clasice.

Ecrane tactile - adauga posibilitatea de selectare si manipulare a informatiei de pe ecran cu mana;  dimensiunile monitoarelor pot varia intre 14 si 21 inch.

Monitorul oricarui terminal (compus din ecran si circuite de generare a imaginii) poate lucra in doua moduri: modul text si modul grafic.

In modul text ecranul este impartit in randuri (rows) si coloane (columns). Numarul de randuri si numarul de coloane este dat de modul de lucru permis de monitor. De obicei sunt 25 de randuri si 80 de coloane. La intersectia unei linii cu o coloana se genereaza un caracter printr-o matrice de puncte luminoase. Pentru fiecare pozitie de afisare, se vor pastra (din motive de reimprospatare a imaginii) codul ASCII (Unicode) al caracterului si atributul caracterului (cel care controleaza aspectul caracterului afisat si depinde de adaptorul folosit). De exemplu, pentru calculatoare personale, codul caracterului este stocat folosind 8 biti, iar atributul folosind alti 8 biti. Atributul pentru afisarea color este format din trei elemente:

culoarea penitei (foreground),

culoare hartiei (background),

elementul de control al clipirii (blink>).

DOCUMENT ONLINE: Calitatea produselor software - caracteristici de calitate ale produselor software DOCUMENT ONLINE: Proba scrisa pentru examenul de absolvire a scolii postliceale - tehnician echipamente de calcul

Culoarea este specificata cu ajutorul a trei componente fundamentale:

R - rosu (Red),

G - verde (Green),

B - albastru (Blue).

In modul grafic ecranul este o suprafata de puncte luminoase numite pixeli (elemente de imagine; picture element). Fiecare pixel este caracterizat prin codul culorii. Urmatoarele elemente caracterizeaza un anumit mod grafic:

Rezolutia - numarul de puncte de pe ecran;

Definitia - distanta dintre doua puncte pe ecran;

Numarul de culori.

Toate aceste elemente depind de modul grafic suportat de monitor. De exemplu:

modul VGA (Video Graphics Array) asigura o rezolutie de 640480 puncte si 16 culori,

modul SVGA (Super VGA) standard asigura rezolutia de 800600 pixeli in 256 culori,

modul XGA (eXtended Graphic Array) afiseaza mai mult de 18 milioane de culori pentru o rezolutie de pana la 1024768 de pixeli.

Generarea unor imagini complexe, la o viteza de prelucrare mare, fara aportul procesorului sistemului de calcul, este asigurata astazi de coprocesoarele grafice (numite si acceleratoare) care realizeaza in mod independent: trasarea liniilor, generarea suprafetelor definite prin contur, desenarea umbrelor, deplasarea textului, deplasarea blocurilor de imagine etc.

Monitoarele sunt de tip desktop (la locul de munca sau acasa) si portabile. Monitoarele desktop, numite si sisteme CRT (Cathode-Ray Tubes) sunt similare ca dimensiune si tehnologie cu receptoarele emisiunilor de televiziune. Sunt de tip intretesut (interlaced) - cu realizarea imaginii pe randurile impare si apoi pe cele pare si, de tip neintretesut (noninterlaced). Intreteserea provoaca palpairea, si deci oboseala ochilor. Monitoarele portabile echipeaza sistemele de tip laptop, notebook, subnotebook si PDA.

1. Cum functioneaza un ecran LCD?

Lumina care emana de la un panou fluorescent din spatele panoului de afisare al calculatorului portabil se raspandeste in valuri care vibreaza in toate directiile.

Un filtru polarizator din fata panoului de lumina perminte trecerea numai undelor de lumina care vibreaza mai mult sau mai putin pe orizontala. Faptul ca filtrul polarizator nu este precis in totalitate permite afisajului sa creeze diferite nuante.

Intr-un strat de celule de cristale lichide- cate una pentru fiecare din cele trei culori care compun un pixel- adaptorul grafic intern al calculatorului personal portabil aplica o sarcina electrica variabila unor celule si nici o sarcina electrica tuturor celorlalte celule. In celulele care primesc curent, moleculele luguiete, in forma de vergea care alcatuiesc materialul cristalului lichid reactioneaza la sarcina electrica formand o spirala. Cu cat sarcina electrica este mai mare, cu atat se rasucesc mai mult moleculele. Atunci cand este aplicata cea mai mare sarcina electrica, moleculele de la un capat al celulei se rdica intr-un unghi de 90 de grade fata de orientarea moleculelor din celalalt capat.

Lumina polarizata care patrunde in celule din spate este rasucita de-a lungul spiralei formate de molecule. In celulele care au fost alimentate cu sarcina electrica maxima, lumina polarizata iese vibrand, intr-un unghi de 90 de grade fata de alinierea ei initiala. Lumina care trece prin celulele care nu au fost alimentate iese neschimbata. Celulele care au fost alimentate cu o sarcina electrica partiala rasucesc lumina intr-un unghi situat intre 0 si 90 de grade, in functie de marimea sarcinii electrice.

Lumina care iese din fiecare celula de cristal lichid trece prin unul din cele trei filtre de culoare – rosu, albastru sau verde- care sunt aranjate unul in apropierea celorlalte.

Fasciculele colorate de lumina trec printr-un al doilea filtru de polarizare care este aliniat pentru a lasa sa treaca numai acele unde de lumina care vibreaza mai mult sau mai putin pe verticala. Lumina care trece print-un cristal lichi care este alimentat cu o sarcina electrica maxima este acum orientat perfect pentru a trece prin al doilea filtru.

Deoarece este complet precis, o parte din undele de lumina care au trecut prin celula cu sarcina electrica partiala – si care, prin urmare, a fost rasucita numai partial- trec prin filtru, in timp ce altele sunt blocate.

Lumina care nu a fost rasucita deloc atunci cand a trecut prin cristalul lichid este acum

blocata complet.

Unele LCD folosesc doi polarizatori cu aceeasi aliniere, astfel inacat o sarcina care este aplicata unei celule de cristal lichid determina blocarea luminii, deoarece ea este rasucita. De aseemenea, sunt folosite doua metode pentru a se alimenta cu sarcini electrice celulele de cristale lichide. Afisajele cu matrice pasiva folosesc relativ putini electrozi aranjati de- alungul marginilor stratului de cristale lichide si se bazeaza pe coordonare pentru a se asigura ca sunt alimentate celulele corecte cu sarcini electrice. Sarcinile din celulele cu matrice pasiva determina culorile sa para estompate. Afisajele cu matrice activa  au tranzistori individuali pentru fiecare celula. Tranzistorul individual furnizeaza o sarcina electrica mai precisa si mai puternica, creand astfel culori mai vii.