Dreptul Proprietatii Intelectuale - subiecte examen
1. Dreptul
proprietatii intelectuale reprezinta acea ramura
de drept care studiaza normele juridice care
reglementeaza:
a.
|
creatiile intelectuale cu caracter
industrial
|
b.
|
creatiile intelectuale originale privitoare
la inventii si marci
|
c.
|
creatiile intelectuale din domeniul literar,
artistic sau stiintific si creatiile intelectuale cu
aplicabilitate industriala
|
ANS: C
2. Subramurile
dreptului proprietatii intelectuale sunt:
a.
|
dreptul de autor si drepturile conexe
|
b.
|
dreptul de autor si dreptul
proprietatii industriale
|
c.
|
dreptul de suita si drepturile
industriale
|
ANS: B
3. Principiul
dreptului de prioritate reprezinta:
a.
|
situatia privilegiata a unei persoane
care a efectuat un prim depozit reglementar intr-o tara a Uniunii
de la Paris, de a obtine protectie in celelalte tari
membre ale Uniunii
|
b.
|
posibilitatea unei persoane de a solicita cascada
de prioritati
|
c.
|
regula dupa care cererile de brevete pentru
aceeasi inventie nu depind unele de altele
|
ANS: A
4. Principiul
independentei brevetelor inseamna:
a.
|
ca un brevet de inventie nu poate fi
refuzat sau invalidat in orice tara membra a Uniunii de la
Paris, din considerentul ca un brevet pentru aceeasi inventie
a fost refuzat sau invalidat in alta tara
|
b.
|
ca soarta unui brevet de inventie
dintr-o tara depinde de soarta brevetului pentru aceeasi
inventie din alta tara
|
c.
|
ca odata acordat un brevet de
inventie intr-o tara; orice alta tara este
obligata sa-l acorde pentru aceeasi inventie
|
ANS: A
5. Principiul
independentei marcilor inseamna:
a.
|
nu este necesar pentru protectia marcii
unioniste
|
b.
|
inseamna ca depunerea si
inregistrarea marcilor de
fabrica sau de comert se fac in
conditiile stabilite de fiecare
tara membra a Uniunii de la Paris
|
c.
|
se mai numeste si principiul
tratamentului unionist
|
ANS: C
6. Izvoarele internationale prin care se
realizeaza protectia proprietatii intelectuale sunt:
a.
|
Conventia de la Paris din 1886 pentru
proprietatea industriala si Conventia de la Berna din 1883
pentru protectia dreptului de autor
|
b.
|
Conventia de la Paris din 1883 pentru
protectia dreptului de autor si Conventia de la Berna din 1886
pentru proprietatea intelectuala
|
c.
|
Conventia de la Paris din 1883 pentru
protectia proprietatii industriale si Conventia de
la Berna din 1886 pentru protectia operelor literare si artistice
|
ANS: C
7. Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale a
fost infiintata:
a.
|
in anul 1886 la Berna
|
b.
|
in anul 1883 la Paris
|
c.
|
in anul 1967 la Stockholm
|
ANS: C
8. Dreptul
de autor inseamna ca:
a.
|
nu exista numai daca operele artistice
au fost materializate intr-un suport fizic;
|
b.
|
nu apara titularul impotriva celor
care-i copiaza opera;
|
c.
|
protejeaza numai forma de exprimare a
ideilor nu si ideile insesi.
|
ANS: C
9. Calitatea
de autor al unei opere o poate avea:
a.
|
numai o persoana juridica;
|
b.
|
numai o persoana fizica sau numai
persoanele fizice;
|
c.
|
fie o persoana fizica, fie o
persoana juridica
|
ANS: B
10. Potrivit
legii, calitatea de subiect al dreptului de autor poate apartine:
a.
|
numai autorului operei
|
b.
|
numai persoanei fizice sau juridice care a creat
opera
|
c.
|
persoana fizica sau juridica prin a
carei contributie opera a fost adusa la cunostinta
publica sub forma anonima sau sub pseudonim care nu permit
identificarea autorului
|
ANS: C
11. Dovada
calitatii de autor, cand opera a fost adusa la
cunostinta publica sub numele unei persoane se face prin:
a.
|
proba veritatii
|
b.
|
prezumtia ca autorul este persoana sub
numele careia opera a fost adusa pentru prima data la
cunostinta publica
|
c.
|
recunoasterea din grup
|
ANS: B
12. Opera
comuna se deosebeste de opera colectiva prin:
a.
|
opera comuna are caracter unitar, in timp ce
opera colectiva nu prezinta acest caracter
|
b.
|
in cazul operei colective este imposibil sa
se atribuie vreun drept distinctiv vreunuia dintre autori asupra ansamblului
operei create
|
c.
|
opera comuna are un singur autor, in vreme
ce opera colectiva are o pluralitate de autori
|
ANS: B
13. Sunt
opere postume, potrivit legislatiei in vigoare:
a.
|
operele pentru care autorul nu si-a
manifestat in timpul vietii vointa cu privire la divulgarea
acestora
|
b.
|
operele pentru care autorul a decis in timpul
vietii aducerea lor la cunostinta, dar a caror
publicare are loc dupa decesul autorului
|
c.
|
operele pentru care autorul a decis in timpul
vietii sa nu fie publicate
|
ANS: A
14. Exploatarea
unei opere colective:
a.
|
se face de catre persoana din
initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia s-a
realizat opera
|
b.
|
apartine autorului principal
|
c.
|
se face numai in aceeasi unitate de timp
|
ANS: A
15. Literatura
de specialitate a formulat 3 (trei) conditii necesare pentru
protectia dreptului de autor, care rezulta implicit din lege. Aceste
conditii sunt:
a.
|
opera sa imbrace o forma concreta
de exprimare, sa fie susceptibila de aducere la
cunostinta publica si sa fie originala;
|
b.
|
opera sa fie susceptibila de
imbunatatiri, sa fie utila si
reprezentativa
|
c.
|
opera sa fie prioritara,
susceptibila de a fi adusa la cunostinta
publica si cazuta in domeniul public
|
ANS: A
16. Proprietarul suportului
material al unei opere, altul decat autorul, nu are drept de divulgare,
adica de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa
opera la cunostinta publica, aceasta apartinand
autorului operei.De la aceasta interdictie, exista si
exceptii:
a.
|
daca proprietarul suportului material
indica numele, prenumele sau pseudonimul autorului
|
b.
|
in cazul operelor de arta plastica sau
fotografica, cu exceptia situatiei in care autorul a exclus in
mod expres dreptul de divulgare prin actul de instrainare a originalului
operei;
|
c.
|
cand autorul isi retrage opera
publicata;
|
ANS: B
17. Enumerarea operelor originale de creatie intelectuala
protejate prin Legea nr. 8/1996 (art. 7):
a.
|
are caracter exemplificativ;
|
b.
|
are caracter limitativ
|
c.
|
cuprinde si operele derivate
|
ANS: A
18. Protectia
juridica a discursului politic opereaza daca:
a.
|
are caracter oficial
|
b.
|
este tinut in nume propriu
|
c.
|
are caracter literar
|
ANS: B
19. Pledoariile
avocatilor sunt:
a.
|
excluse de la protectia dreptului de autor
|
b.
|
aduse la
cunostinta publica fara
consimtamantul autorului de catre presa scrisa sau
audiovizuala, daca sedintele de judecata sunt
publice
|
c.
|
protejate expres prin Legea dreptului de autor
|
ANS: B
20. Drepturile
morale de autor au urmatoarele caracteristici:
a.
|
nu asigura protectia
personalitatii autorului;
|
b.
|
sunt prescriptibile
|
c.
|
preced drepturile patrimoniale, exercita
autoritate asupra lor si le supravietuiesc
|
ANS: C
21. Caracterul
strict personal al drepturilor morale de autor inseamna:
a.
|
ca aceste drepturi nu pot fi exercitate
decat de catre autorul operei
|
b.
|
posibilitatea personala a autorului de a le
transmite oricarei persoane
|
c.
|
exercitarea lor de catre terte persoane
|
ANS: A
22. Caracterul
inalienabil al drepturilor de autor consta in:
a.
|
posibilitatea autorului de a le transmite
oricarui tert
|
b.
|
echivaleaza cu autodistrugerea sa
morala
|
c.
|
interzicerea oricarei renuntari
sau instrainari ale acestor drepturi
|
ANS: C
23. Caracterul
insesizabil al drepturilor morale de autor inseamna:
a.
|
posibilitatea creditorilor autorului de a impune
divulgarea operei
|
b.
|
reprezinta dreptul creditorilor autorului de
a exploata opera pentru a-si satisface creatia
|
c.
|
imprejurarea ca acestea nu pot fi
urmarite de creditorii autorului operei
|
ANS: C
24. Exceptia
de la principiul insesizabilitatii drepturilor morale de autor este reprezentata de:
a.
|
operele legate indisolubil de suportul material
(operele de arta plastica);
|
b.
|
operele cinematografice
|
c.
|
operele de arhitectura
|
ANS: A
25. Caracterul
perpetuu al drepturilor morale de autor:
a.
|
nu asigura protectia
personalitatii autorului
|
b.
|
se aplica si drepturilor patrimoniale
de autor
|
c.
|
consta in existenta si exercitarea
lor de catre succesorii autorului ori de catre terti,
dupa decesul titularului
|
ANS: C
26. Caracterul
imprescriptibil al drepturilor morale de autor:
a.
|
consta in faptul ca dreptul la
actiune al autorului unei opere intelectuale pentru apararea
drepturilor sale morale nu se stinge niciodata;
|
b.
|
reprezinta imprejurarea conform careia
dreptul la actiune nu poate fi exercitat decat dupa un timp de la
incalcarea drepturilor morale de autor;
|
c.
|
se aplica si drepturilor patrimoniale
de autor;
|
ANS: A
27. Dreptul
de divulgare:
a.
|
este intalnit in doctrina si sub
denumirea de dreptul la denunt;
|
b.
|
reprezinta dreptul autorului de a decide
daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta
publica
|
c.
|
se mai numeste si dreptul de retractare
|
ANS: B
28. Dreptul
de divulgare in cazul operelor colective:
a.
|
apartine autorului principal
|
b.
|
se exercita, in lipsa unei conventii
contrare, de catre persoana fizica sau juridica din
initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia a fost
realizata opera;
|
c.
|
are ca titular pe proprietarul suportului
material al operei;
|
ANS: B
29. Dreptul
la paternitatea operei:
a.
|
nu isi are izvorul in insusi actul
creatiei;
|
b.
|
se mai numeste si dreptul de a pretinde
recunoasterea calitatii de autor al operei;
|
c.
|
reprezinta o recunoastere
neoficiala a meritelor autorului;
|
ANS: B
30. Obligatia
corelativa dreptului la paternitatea operei consta in:
a.
|
indatorirea tertilor de a indica numele, prenumele
sau pseudonimul autorului in cazul citarii si utilizarii de
fragmente extrase din opera, cand acest lucru este permis fara
consimtamantul autorului;
|
b.
|
indatorirea celui care publica o opera
anonima de a indica numele mostenitorilor legali sau testamentari
ai operei
|
c.
|
posibilitatea autorului operei de a pretinde
restabilirea dreptului sau ori de cate ori acesta ar fi incalcat
|
ANS: A
31. Transmiterea
dreptului la paternitatea operei:
a.
|
este interzisa prin acte intre vii
|
b.
|
nu se poate face prin mostenire legala
sau testamentara
|
c.
|
apartine organismului de gestiune
legala care a administrat drepturile autorului
|
ANS: A
32. Dreptul
la nume:
a.
|
este numit in doctrina si dreptul autorului
de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta
publicului
|
b.
|
este dreptul autorului de a-si publica opera
sub numele altui autor;
|
c.
|
presupune doar respectul numelui sub care este
publicata opera nu si al formei de reproducere a numelui
ceruta de autor;
|
ANS: A
33.
Dreptul la inviolabilitatea operei,
constand in posibilitatea juridica a autorului de a se opune oricarei
modificari, suprimari sau completari precum si
oricarei atingeri aduse operei care prejudiciaza onoarea sau
reputatia autorului, mai este cunoscut in doctrina si sub numele
de :
a.
|
dreptul la interzicerea modificarii operei;
|
b.
|
dreptul la retractarea operei;
|
c.
|
dreptul la integritatea operei;
|
ANS: C
34. Dreptul
de retractare a operei:
a.
|
nu poate fi exercitat in orice moment care
survine divulgarii, avand caracter exclusiv;
|
b.
|
nu ofera posibilitatea tertilor care
exploateaza opera retractata de a fi despagubiti, in
cazul in care au fost prejudiciati;
|
c.
|
nu poate opera in cazul programelor pentru
calculatoare
|
ANS: C
35. Caracterul
temporar al drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca:
a.
|
aceste drepturi sunt imprescriptibile
|
b.
|
aceste drepturi sunt netransmisibile
|
c.
|
durata acestor drepturi se intinde pe durata
vietii autorului
|
ANS: C
36. Drepturile
patrimoniale de autor al unei opere literare, artistice sau
stiintifice sunt:
a.
|
dreptul de a decide utilizarea operei si
dreptul de suita
|
b.
|
dreptul de divulgare si dreptul de
exploatare a operei
|
c.
|
dreptul de a dispune de opera si
dreptul de retractare
|
ANS: A
37. Dreptul
de a decide utilizarea operei se mai numeste si:
a.
|
dreptul de exploatare a operei
|
b.
|
dreptul de divulgare
|
c.
|
dreptul la integritatea operei
|
ANS: A
38. Dreptul
de suita reprezinta:
a.
|
drepturile recunoscute artistilor
interpreti si executanti
|
b.
|
posibilitatea autorului de a primi o parte din
pretul vanzarilor ulterioare ale operei sale si dreptul
autorului de a fi informat cu privire la locul unde se afla opera sa
|
c.
|
dreptul de preemtiune al autorului
|
ANS: B
39. Suportul
material in care este incorporata o opera artistica,
stiintifica sau literara care a fost creata pe timpul
casatoriei, apartine:
a.
|
categoriei de bunuri proprii ale autorului;
|
b.
|
categoriei de bunuri comune ale sotilor;
|
c.
|
succesorilor autorului, chiar pe timpul
vietii acestuia;
|
ANS: A
40. Titularii
drepturilor conexe de autor pot fi:
a.
|
artistii interpreti sau executanti
pentru propriile lor interpretari sau executii;
|
b.
|
organismele de gestiune colectiva pentru
propriile inregistrari;
|
c.
|
succesorii conventionali ai autorului pentru
propriile emisiuni;
|
ANS: A
41. Producatorii
de inregistrari sonore pot avea, pentru propriile inregistrari:
a.
|
numai drepturi morale
|
b.
|
numai drepturi patrimoniale
|
c.
|
drepturi conexe dreptului de autor
|
ANS: C
42. Producatorii
de inregistrari audiovizuale, pot avea, pentru propriile
inregistrari:
a.
|
numai drepturi morale;
|
b.
|
drepturi conexe dreptului de autor;
|
c.
|
drepturi de suita;
|
ANS: B
43. Prin
inregistrare sonora sau fonograma se intelege:
a.
|
orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor
secvente de imagini;
|
b.
|
orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor
provenite dintr-o interpretare sau executie a unei opere sau a altor
sunete;
|
c.
|
orice utilizare a unei opere in scop comercial;
|
ANS: B
44. Prin
inregistrare audiovizuala sau fonograma, se intelege:
a.
|
orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor
secvente de imagini;
|
b.
|
orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor
provenite dintr-o interpretare sau executie a unei opere sau a altor
sunete;
|
c.
|
orice utilizare a unei opere in scop comercial;
|
ANS: A
45. Principiile
care guverneaza durata protectiei drepturilor de autor sunt:
a.
|
principiul perpetuitatii drepturilor
morale de autor si principiul
protectiei limitate a drepturilor patrimoniale de autor;
|
b.
|
principiul perpetuitatii drepturilor de
utilizare a operei
|
c.
|
principiul caderii operei in domeniul
public.
|
ANS: A
46. Potrivit
principiului protectiei limitate a drepturilor patrimoniale de autor
inseamna ca:
a.
|
drepturile sunt recunoscute pentru eternitate;
|
b.
|
drepturile sunt recunoscute in favoarea autorului
pe tot timpul vietii acestuia si in favoarea mostenitorilor pe
o durata limitata;
|
c.
|
durata drepturilor patrimoniale de autor
difera in functie de valoarea operei;
|
ANS: B
47. Termenul
de protectie a drepturilor patrimoniale de autor incepe sa curga
a.
|
de la data exercitarii dreptului la
retractare;
|
b.
|
de la data caderii operei in domeniul
public;
|
c.
|
de la data de 01 ianuarie a anului urmator
publicarii operei, pentru autor si de la data de 01 ianuarie a
anului urmator mortii autorului, pentru mostenitori;
|
ANS: C
48. Obiectul
cesiuni dreptului de autor il reprezinta:
a.
|
operele pentru care autorul nu si-a
manifestat vointa de a le da
publicitatii;
|
b.
|
operele care au caracter contrar ordinii publice
si bunelor moravuri, daca
autorul si-a exercitat dreptul de retractare;
|
c.
|
drepturile patrimoniale de autor.
|
ANS: C
49. In
cazul existentei unor disproportii clare privind cota de beneficii ce
revine partilor contractului de cesiune, in favoarea cesionarului,
autorul operei cedate, poate:
a.
|
solicita constatarea nulitatii
contractului de cesiune;
|
b.
|
formula actiune pentru revizuirea
contractului lezionar si solicita organelor jurisdictionale
competente sa dispuna marirea convenabila a
remuneratiei;
|
c.
|
solicita desfiintarea contractului de
cesiune, chiar daca motivele de neutilizare a operei de catre
cesionar se datoreaza faptei unui tert;
|
ANS: B
50. Cesiunea exclusiva a drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca:
a.
|
titularul drepturilor cedate nu mai poate utiliza
opera si nici sa o transmita altei persoane;
|
b.
|
nu trebuie prevazuta expres in
contractul de cesiune
|
c.
|
titularul drepturilor cedate poate sa
utilizeze opera pe un anumit teritoriu;
|
ANS: A
51. Cesiunea
neexclusiva a drepturilor patrimoniale de autor inseamna ca:
a.
|
titularul dreptului de autor poate utiliza el
insusi opera cedata;
|
b.
|
cedentul nu mai poate transmite dreptul
neexclusiv si altor persoane;
|
c.
|
cesionarul poate exploata opera cedata
si prin alte mijloace inventate ulterior incheierii contractului de
cesiune;
|
ANS: A
52. Regula
interpretarii echivocului privind soarta juridica a unor drepturi
neprevazute expres in contractul de cesiune, in favoarea autorului operei,
cunoaste urmatoarele exceptii:
a.
|
cazul cesiunii dreptului la reproducerea unei
opere, cand se prezuma ca a fost cedat si dreptul la
distribuirea copiilor realizate si in cazul operelor de arta
plastica sau fotografica;
|
b.
|
situatia cesiunii dreptului la import;
|
c.
|
cazul cand opera a cazut in domeniul public;
|
ANS: A
53. Forma
scrisa a contractului de cesiune este:
a.
|
o conditie ad validitatem;
|
b.
|
o conditie ad probationem
|
c.
|
la latitudinea partilor;
|
ANS: B
54. Mentiunile
de pe originalele ori de pe copiile autorizate ale inregistrarilor care
confera prezumtia apartenentei drepturilor producatorilor
de inregistrari sonore sunt:
a.
|
inscrierea simbolului C inconjurat de un cerc,
insotit de numele autorului, locul si anul primei publicari;
|
b.
|
inscrierea simbolului P inconjurat de un cerc,
insotit de numele producatorului, locul si anul primei
publicari;
|
c.
|
inscrierea initialelor ISBN;
|
ANS: B
55. Inventia este definita ca fiind:
a.
|
recunoasterea de fenomene,
proprietati ori legi ale universului material, necunoscute anterior,
dar apte de verificare. Nu intotdeauna inventia are si
aplicabilitate industriala;
|
b.
|
un ansamblu de cunostinte sistematice,
organizate in scopul obtinerii unei solutii la o problema
practica din industrie, agricultura sau comert, caracterul
aplicabilitatii industriale fiind o conditie de
existenta a creatiei tehnice cu valoare de inventie;
|
c.
|
semnul susceptibil de reprezentare grafica
servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau
juridice de cele apartinand altor persoane;
|
ANS: B
56. Protectia
inventiei prin brevet este:
a.
|
o obligatie pentru inventator;
|
b.
|
o obligatie pentru succesorii
inventatorului;
|
c.
|
o posibilitate oferita de lege, nu si o
obligatie pentru inventator sau succesorul sau in drepturi;
|
ANS: C
57. Subiectele primare
stricto-sensu ale inventiei sunt:
a.
|
persoanele care devin titulare de brevet numai in
mod subsecvent, ca urmare a dobandirii acelei calitati prin
intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un titular anterior;
|
b.
|
acele subiecte care obtin brevetul de
inventie in mod subsidiar;
|
c.
|
acele subiecte care obtin brevetul de
inventie direct de la stat, prin OSIM, in urma
desfasurarii procedurii legale;
|
ANS: C
58. Subiectele
primare lato-sensu ale inventiei sunt:
a.
|
persoanele care devin titulare de brevet numai in
mod subsecvent, ca urmare a dobandirii acelei calitati prin
intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un titular anterior;
|
b.
|
acele subiecte care obtin brevetul de
inventie in mod subsidiar;
|
c.
|
acele subiecte care obtin brevetul de
inventie direct de la stat, prin OSIM, in urma
desfasurarii procedurii legale;
|
ANS: A
59. Subiectele
derivate ale inventiei sunt:
a.
|
persoanele care devin titulare de brevet numai in
mod subsecvent, ca urmare a dobandirii acelei calitati prin
intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un titular anterior;
|
b.
|
acele subiecte care obtin brevetul de
inventie in mod subsidiar;
|
c.
|
acele subiecte care obtin brevetul de
inventie direct de la stat, prin OSIM, in urma desfasurarii
procedurii legale;
|
ANS: B
60. Inovatiile
sunt:
a.
|
realizari cu caracter de noutate si de
utilitate la nivelul unitatii in care au fost create;
|
b.
|
atestate de OSIM prin eliberarea brevetului de
inventator;
|
c.
|
creatii estetice care sunt protejate prin
legea dreptului de autor.
|
ANS: A
61. Dreptul
de prioritate conventionala privind inventia este:
a.
|
dreptul de care beneficiaza o persoana
care a depus in mod regulamentar in oricare stat parte la Conventia de la
Paris sau stat membru al Organizatiei Mondiale a Comertului o
cerere de brevet de inventie;
|
b.
|
nu este valabil daca cererea de brevet
ulterioara a fost depusa in termenul de 12 luni de la data de
depozit a cererii anterioare;
|
c.
|
consta in prioritatea recunoscuta ca
urmare a expunerii obiectului inventiei intr-o expozitie;
|
ANS: A
62. Dreptul
de prioritate interna privind inventia este:
a.
|
reprezinta dreptul de care beneficiaza
o persoana care a depus in mod regulamentar in oricare stat parte la
Conventia de la Paris sau stat membru al Organizatiei Mondiale a
Comertului o cerere de brevet de inventie;
|
b.
|
consta in prioritatea recunoscuta ca
urmare a expunerii obiectului inventiei intr-o expozitie;
|
c.
|
este dreptul solicitantului unei cereri
anterioare de a revendica pentru aceeasi inventie, prioritatea
primului depozit, in termen de 12 luni de la data primului depozit acordat de
OSIM.
|
ANS: C
63. Dreptul de exploatare exclusiva a
inventiei este:
a.
|
dreptul tertilor de a exploata inventia
la a carei protectie s-a renuntat;
|
b.
|
posibilitatea tertei persoane de a folosi,
aplica ori lua masuri efective si serioase, in vederea folosirii
unei inventii in perioada de la data decaderii din drepturi a
titularului de brevet pana la data revalidarii brevetului
|
c.
|
posibilitatea juridica recunoscuta
titularului brevetului de a exploata in mod exclusiv inventia sa.
|
ANS: C
64. Dreptul
de posesiune anterioara si personala a inventiei:
a.
|
consta in recunoasterea dreptului de
exploatare a propriei inventii si dupa eliberarea brevetului
pentru aceeasi inventie altei persoane;
|
b.
|
reprezinta posibilitatea folosirii cu
buna credinta a unei inventii in perioada de la data
decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data
revalidarii brevetului;
|
c.
|
reprezinta comercializarea sau oferirea spre
vanzare a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei care au fost
vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres;
|
ANS: A
65. Dreptul
de posesiune ulterioara si personala a inventiei:
a.
|
consta in recunoasterea dreptului de
exploatare a propriei inventii si dupa eliberarea brevetului
pentru aceeasi inventie altei persoane;
|
b.
|
reprezinta posibilitatea folosirii cu
buna credinta a unei inventii in perioada de la data
decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data
revalidarii brevetului;
|
c.
|
reprezinta comercializarea sau oferirea spre
vanzare a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei care au fost
vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres;
|
ANS: B
66. Epuizarea
dreptului asupra inventiei:
a.
|
consta in recunoasterea dreptului de
exploatare a propriei inventii si dupa eliberarea brevetului
pentru aceeasi inventie altei persoane;
|
b.
|
reprezinta posibilitatea folosirii cu buna
credinta a unei inventii in perioada de la data decaderii
din drepturi a titularului de brevet, pana la data revalidarii
brevetului;
|
c.
|
reprezinta comercializarea sau oferirea spre
vanzare a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei care au fost
vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres;
|
ANS: C
67. Exploatarea
inventiei la a carei protectie s-a renuntat:
a.
|
reprezinta posibilitatea folosirii cu
buna credinta a unei inventii in perioada de la data
decaderii din drepturi a titularului de brevet, pana la data
revalidarii brevetului;
|
b.
|
reprezinta comercializarea sau oferirea spre
vanzare a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei care au fost
vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres;
|
c.
|
nu constituie o incalcare a dreptului
exclusiv de exploatare a inventiei, deoarece inventia a cazut
in domeniul public
|
ANS: C
68. Solicitantul cererii de brevet poate fi:
a.
|
inventatorul, succesorul in drepturi al acestuia
sau unitatea angajatoare, dupa caz;
|
b.
|
orice persoana interesata;
|
c.
|
avocatul solicitantului sau procurorul de
sedinta.
|
ANS: A
69. Hotararea
comisiei de reexaminare pronuntata in solutionarea unei
contestatii privind inventia, poate fi atacata:
a.
|
cu apel, in termen de 30 de zile de la
comunicare, la Tribunalul Bucuresti;
|
b.
|
cu apel, in termen de 15 zile de la comunicare;
|
c.
|
cu revizuire, in termen legal.
|
ANS: A
70. Revalidarea
brevetului de inventie:
a.
|
se poate solicita dupa decaderea din
drepturi a titularului pentru neplata taxelor legale anuale;
|
b.
|
nu se publica in Buletinul Oficial de
Proprietate Intelectuala;
|
c.
|
nu se poate dispune pentru "motive justificate",
daca titularul achita taxa legala de revalidare
|
ANS: A
71. Anularea
brevetului de inventie:
a.
|
se dispune daca la data inregistrarii
cererii de brevet nu erau indeplinite conditiile pentru existenta
unei inventii brevetabile;
|
b.
|
nu se poate cere de orice persoana
interesata;
|
c.
|
se dispune de Tribunalul Bucuresti si
poate fi atacata cu apel in termen de 45 zile de la comunicare
|
ANS: A
72. Durata
drepturilor privind inventiile este
de:
a.
|
15 ani cu posibilitatea prelungirii din 5 in 5
ani;
|
b.
|
15 ani;
|
c.
|
20 de ani, cu incepere de la data de depozit;
|
ANS: C
73. Insusirea
fara drept a calitatii de inventator:
a.
|
este fapta celui care, in orice mod si
fara drept, isi
insuseste calitatea de inventator;
|
b.
|
prezinta urmatoarele forme:
contrafacerea prin fabricare,
contrafacerea prin folosire si contrafacerea prin punerea in
circulatie;
|
c.
|
reprezinta divulgarea de catre
personalul OSIM, precum si
de catre persoanele care efectueaza
lucrari in legatura cu
investitiile, a datelor cuprinse in cererea
de brevet, pana la
publicarea lor ;
|
ANS: A
74. Infractiunea de contrafacere a
obiectului unui brevet de inventie.
a.
|
este fapta celui care, in orice mod
si fara drept, isi
insuseste calitatea de inventator;
|
b.
|
prezinta urmatoarele forme:
contrafacerea prin fabricarea, contrafacerea prin folosire si contrafacerea
prin punerea in
circulatie
|
c.
|
reprezinta divulgarea de
catre personalul OSIM, precum si de catre persoanele care
efectueaza lucrari in legatura cu investitiile, a
datelor cuprinse in cererea de brevet, pana la publicarea lor
|
ANS: B
75. Infractiunea
de divulgare
a.
|
este fapta celui care, in orice mod si
fara drept, isi
insuseste calitatea de inventator
|
b.
|
prezinta urmatoarele forme:
contrafacerea prin fabricare, contrafacerea prin folosire si
contrafacerea prin punerea in
circulatie;
|
c.
|
reprezinta divulgarea de catre
personalul OSIM, precum si de catre persoanele care efectueaza
lucrari in legatura cu
investitiile, a datelor cuprinse in cererea
de brevet, pana la
publicarea lor.
|
ANS: C
76. Infractiunea
de concurenta neloaiala.
a.
|
este fapta celui care, in orice mod si
fara drept, isi insuseste calitatea de inventator
|
b.
|
prezinta urmatoarele forme:
contrafacerea prin fabricare, contrafacerea prin folosire si
contrafacerea prin punerea in
circulatie
|
c.
|
este constituita din folosirea unei
inventii de natura sa creeze confuzie cu cele folosite legitim
de alt comerciant.
|
ANS: C
77. Marca
reprezinta:
a.
|
denumirea care serveste la identificarea unui produs originar
dintr-o tara, regiune sau localitate, in cazul in care o calitate,
o reputatie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei origini;
|
b.
|
un semn susceptibil de reprezentare
grafica, distinctiv, care
diferentiaza produsele si
serviciile unei persoane de cele ale altei persoane
|
c.
|
aspectul exterior al unui produs, redat in 3
dimensiuni rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici
|
ANS: B
78. Sunt
susceptibile de a constitui marci:
a.
|
marcile neconventionale redate prin
miros sau gust;
|
b.
|
marcile care contin figuri geometrice
simple, ori imaginea sau numele patronimic al unei persoane si marcile care cuprind
imitatii sau reproduceri de steme, drapele, embleme d stat
|
c.
|
cuvintele, desenele, literele, cifrele,
elementele figurative,
combinatiile de culori si de semne.
|
ANS: C
79. Marca
notorie:
a.
|
este semnul larg cunoscut in Romania la data
depunerii
unei cereri de inregistrare a marcii;
|
b.
|
este destinata a servi la deosebirea
produselor sau serviciilor apartinand membrilor unei asociatii de produsele si
serviciile altor persoane
|
c.
|
reprezinta acea marca ce indica faptul ca produsele sau
serviciile pentru care este utilizata sunt
certificate de titularul marcii
in ceea ce priveste calitatea, modul de fabricatie si alte
caracteristici.
|
ANS: A
80. Marca
colectiva:
a.
|
este semnul larg cunoscut in Romania la data
depunerii
unei cereri de inregistrare a marcii;
|
b.
|
este destinata a servi la deosebirea
produselor sau serviciilor apartinand membrilor unei asociatii de produsele
si serviciile altor persoane;
|
c.
|
reprezinta acea marca ce indica faptul ca produsele sau
serviciile pentru care este utilizata sunt certificate de titularul marcii in ceea ce priveste
calitatea, modul de fabricatie si alte caracteristici
|
ANS: B
81. Marca
de certificare:
a.
|
este semnul larg cunoscut in Romania la data
depunerii unei cereri de inregistrare a marcii;
|
b.
|
este destinata a servi la deosebirea
produselor sau serviciilor apartinand membrilor unei asociatii de produsele si
serviciile altor persoane;
|
c.
|
reprezinta acea marca ce indica faptul ca produsele
sau serviciile pentru care este
utilizata sunt certificate de titularul marcii in ceea ce priveste calitatea, modul de
fabricatie si alte caracteristici
|
ANS: C
82. Marca
telle quelle
a.
|
este semnul larg cunoscut in Romania la data
depunerii
unei cereri de inregistrare a marcii;
|
b.
|
este destinata a servi la deosebirea
produselor sau
serviciilor apartinand membrilor unei asociatii de produsele
si serviciile altor persoane
|
c.
|
reprezinta o derogare de la principiul
teritorialitatii marcii.
|
ANS: C
83. Conditia
protectiei marcilor care desemneaza calitatea semnului ales ca
marca de a fi deosebit, diferit de alte lucruri de acelasi fel, avand
capacitatea de a identifica un obiect, cu scopul de a permite consumatorilor sa-l
recunoasca, poarta denumirea de conditia:
a.
|
reprezentarii grafice
|
b.
|
distinctivitatii
|
c.
|
noutatii;
|
ANS: B
84. Conditia ca semnul ales ca marca sa fie disponibil,
adica sa nu fi fost anterior apropriat de alta persoana, se
numeste conditia:
a.
|
aplicabilitatii industriale
|
b.
|
distinctivitatii
|
c.
|
disponibilitati
|
ANS: C
85. Regula specialitatii marcii:
a.
|
permite folosirea simultana a
aceleiasi marci pentru
produse (servicii) apartinand unor domenii
diferite;
|
b.
|
inseamna ca un semn adoptat ulterior ca
marca este disponibil daca marca respectiva inregistrata
anterior a fost abandonata sau daca titularul sau a decazut din drepturi;
|
c.
|
inseamna ca marca folosita sau
inregistrata anterior intr-o tara straina nu
constituie anterioritate in raport cu o marca ulterioara,
identica sau similara;
|
ANS: A
86. Regula temporalitatii marcii:
a.
|
permite folosirea simultana a
aceleiasi marci pentru
produse (servicii) apartinand unor domenii diferite
|
b.
|
inseamna ca un semn adoptat ulterior ca
marca este disponibil daca marca respectiva inregistrata
anterior a fost abandonata sau daca titularul sau a decazut din drepturi;
|
c.
|
inseamna ca marca folosita sau
inregistrata anterior intr-o tara straina nu
constituie anterioritate in raport cu o marca ulterioara, identica
sau similara
|
ANS: B
87. Regula
teritorialitatii marcii:
a.
|
permite folosirea simultana a
aceleiasi marci pentru produse (servicii) apartinand unor
domenii diferite
|
b.
|
inseamna ca un semn adoptat ulterior ca
marca este disponibil daca marca respectiva inregistrata
anterior a fost abandonata sau daca titularul sau a decazut din drepturi;
|
c.
|
inseamna ca marca folosita sau
inregistrata anterior intr-o tara straina nu
constituie anterioritate in raport cu o marca ulterioara,
identica sau similara
|
ANS: C
88. Liceitatea:
a.
|
permite folosirea simultana a
aceleiasi marci pentru
produse
(servicii) apartinand unor domenii diferite;
|
b.
|
inseamna ca un semn adoptat ulterior ca
marca este disponibil daca marca respectiva inregistrata
anterior a fost abandonata sau
daca titularul sau a decazut din drepturi;
|
c.
|
reprezinta acea conditie de
protectie a marcii dupa care semnul ales ca marca trebuie
sa fie conform cu normele
de ordine
publica
|
ANS: C
89. In sistemul declarativ, marca
apartine:
a.
|
persoanei car a folosit-o mai intai
|
b.
|
persoanei care o inregistreaza prima
|
c.
|
persoanei notificate de catre organul
administrativ
competent
|
ANS: A
90. In
sistemul atributiv, marca apartine:
a.
|
persoanei car a folosit-o mai intai
|
b.
|
persoanei care o inregistreaza prima
|
c.
|
persoanei notificate de catre organul
administrativ
competent
|
ANS: B
91. Caducitatea marcii
a.
|
inseamna stingerea dreptului la marca
prin expirarea duratei de protectie
|
b.
|
inseamna stingerea dreptului la marca
prin declaratie
expresa de renuntare, a titularului
formulata in scris
|
c.
|
nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a
dreptului la
marca, ci o cauza de invalidare, care
opereaza retroactiv
|
ANS: A
92. Renuntarea
expresa la dreptul asupra marcii :
a.
|
inseamna stingerea dreptului la marca
prin expirarea duratei de protectie;
|
b.
|
inseamna stingerea dreptului la marca
prin declaratie expresa de renuntare, a titularului
formulata in scris;
|
c.
|
nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a
dreptului la
marca, ci o cauza de invalidare, care
opereaza retroactiv
|
ANS: B
93. Anularea
marcii :
a.
|
nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a
dreptului la marca, ci o
cauza de invalidare, care opereaza retroactiv;
|
b.
|
reprezinta o sanctiune civila,
aplicata pentru neexercitarea
imputabila a unui drept la marca,
o anumita perioada de
timp;
|
c.
|
este o renuntare tacita a titularului
la drepturile conferite de
marca
|
ANS: A
94. Decaderea
titularului din drepturile conferite de marca :
a.
|
nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a
dreptului la
marca, ci o cauza de invalidare, care
opereaza retroactiv;
|
b.
|
reprezinta o sanctiune civila,
aplicata pentru neexercitarea imputabila a unui drept la marca, o anumita
perioada de
timp;
|
c.
|
este o renuntare tacita a titularului
la drepturile conferite de
marca
|
ANS: B
95. Abandonul
marcii
a.
|
nu reprezinta, de fapt, un mod de stingere a
dreptului la
marca, ci o cauza de invalidare, care
opereaza retroactiv
|
b.
|
reprezinta o sanctiune civila,
aplicata pentru neexercitarea
imputabila a unui drept la marca, o
anumita perioada de timp
|
c.
|
este o renuntare tacita a titularului
la drepturile conferite de marca
|
ANS: C
96. Principiul cesiunii libere a marcii :
a.
|
inseamna ca marca poate fi
transmisa numai separat de inteprindere
|
b.
|
inseamna ca marca poate fi
transmisa impreuna cu intreprinderea ale carei produse le
identifica
|
c.
|
asigura mentinerea calitatii
produselor la care se refera marca
|
ANS: A
97. Principiul
conexitatii marcii
a.
|
inseamna ca marca poate fi transmisa
numai separat de interprindere
|
b.
|
inseamna ca marca poate fi
transmisa impreuna cu intreprinderea ale carei produse le
identifica
|
c.
|
asigura mentinerea calitatii
produselor la care se refera marca
|
ANS: B
98. Indicatiile
geografice reprezinta :
a.
|
denumirea care serveste la
identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau
localitate, in cazul in
care o calitate, o reputatie sau alte
caracteristici pot fi atribuite acelei origini;
|
b.
|
un semn susceptibil de reprezentare grafica,
distinctiv, care diferentiaza produsele si serviciile unei
persoane de cele ale altei persoane
|
c.
|
aspectul exterior al unui produs, redat in 3
dimensiuni rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici
|
ANS: A
99. Durata
de protectie a indicatiilor geografice este de :
a.
|
70 de ani pe timpul vietii titularului
|
b.
|
10 ani fara posibilitatea reinnoirii
|
c.
|
10 ani, cu posibilitatea de reinnoire
nelimitata
|
ANS: C
100. Transmiterea
dreptului de folosire a indicatiilor geografice:
a.
|
nu se poate face nici prin cesiune
partiala, nici totala
|
b.
|
este interzisa persoanelor neautorizate ;
|
c.
|
se dispune de Tribunalul Municipiului
Bucuresti, la cererea oricarei persoane interesate
|
ANS: A
101. Desenele
reprezinta
a.
|
denumirea care serveste la identificarea
unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate, in cazul
in
care o calitate, o reputatie sau alte
caracteristici pot fi atribuite acelei origini
|
b.
|
un semn susceptibil de reprezentare
grafica, distinctiv, care
diferentiaza produsele si serviciile
unei persoane de cele ale altei persoane
|
c.
|
aspectul exterior al unui produs,
redat in 2 dimensiuni
rezultat din combinatia dintre principalele
caracteristici
|
ANS: C
102. Modelele reprezinta :
a.
|
denumirea care serveste la identificarea unui
produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate, in cazul in
care o calitate, o reputatie sau alte
caracteristici pot fi atribuite acelei origini
|
b.
|
un semn susceptibil de reprezentare
grafica, distinctiv, care
diferentiaza produsele si serviciile
unei persoane de cele ale altei persoane
|
c.
|
aspectul exterior al unui produs, redat in 3
dimensiuni rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici
|
ANS: C
103. Perioada
de valabilitate a unui certificat de inregistrare a unui desen sau model
industrial:
a.
|
este de 10 ani de la data constituirii
depozitului reglementar si poate fi reinnoita pe 3 perioade
succesive de cate 5 ani
|
b.
|
este nelimitata
|
c.
|
este de 70 de ani
|
ANS: A
104. Modelele
de utilitate reprezinta:
a.
|
inventii tehnice cu grad mai scazut de
inventivitate al caror titlu de protectie se elibereaza
printr-o procedura legala mai simplificata si mai
rapida;
|
b.
|
un ansamblu de cunostinte literare, artistice sau
stiintifice
|
c.
|
aspectul exterior al unui produs sau al unei
parti a acestuia redat in doua dimensiuni.
|
ANS: A
105. Regula
ubicuitatii, adica limitarea dreptului titularului modelului de
utilitate de a interzice tertilor efectuarea anumitor acte, a fost denumita si:
a.
|
dreptul de folosire personala
anterioara
|
b.
|
regula unanimitatii
|
c.
|
principiul caderii creatiei in domeniul
public
|
ANS: A
106. Durata
de protectie a modelului de utilitate este de
a.
|
20 de ani ca si in cazul inventiilor
|
b.
|
6 ani cu incepere de la data de depozit, care
poate fi reinnoita cu inca 2
perioade a cate 2 ani fiecare
|
c.
|
5 ani
|
ANS: B
107. Licentele
obligatorii in cazul modelelor de utilitate se
acorda pentru:
a.
|
aprovizionarea pietei, tehnologia de
semiconductoare, soiuri de plante sau biotehnologie
|
b.
|
incurajarea monopolului in domeniu
|
c.
|
evitarea dublei protectii
|
ANS: A
108. Transformarea
cererii privind eliberarea titlului de protectie se refera la:
a.
|
schimbarea obiectului cererii in sensul trecerii
de la investitie la modele de utilitate
|
b.
|
trecerea de la modele la modele de utilitate
|
c.
|
trecerea de la inventii la indicatii
geografice
|
ANS: A
109. Conversia
cererii privind eliberarea titlului de protectie se refera la:
a.
|
trecerea de la modele la modele de utilitate;
|
b.
|
trecerea de la inventii la indicatii geografice
|
c.
|
schimbarea obiectului cererii in sensul trecerii
de la model de utilitate la inventie
|
ANS: C
110. Cererea
internationala pentru un model de utilitate care a primit data de depozit
international:
a.
|
nu trebuie sa contina titlul
inventiei
|
b.
|
nu poate sa contina nici o
revendicare;
|
c.
|
are acelasi efect ca o cerere de model de
utilitate care a fost depusa la OSIM la aceeasi data
|
ANS: C
111. Deschiderea
fazei nationale in Romania pentru un mode de utilitate se face in termen de:
a.
|
12 luni de la data de depozit reglementar
|
b.
|
30 de luni de la data de depozit
international sau de la data prioritatii revendicate
|
c.
|
6 luni de la data expunerii modelului de
utilitate intr-o expozitie internationala
|
ANS: B