Conventia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international, incheiata la Montreal la 28 mai 1999

Conventia pentru  unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international, incheiata la Montreal la 28 mai 1999

Conventia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international a fost deschisa pentru semnare la Montreal la 28 mai 1999 (denumita in continuare Conventia de la Montreal) de statele participante la Conferinta aeriana de drept aerian, desfasurata la Montreal in perioada 10-28 mai 1999.

Conventia nominalizata a intrat in vigoare la 4 noiembrie 2003 si, in prezent 78 de state membre ale Organizatiei Aviatiei Civile Internationale au devenit parti la aceasta Conventie.

Aspectul juridic

Conventia de la Montreal a fost elaborata si deschisa spre semnare in scopul modernizarii si consolidarii Conventiei de la Varsovia din 1929 si a instrumentelor conexe, de asemenea, pentru asigurarea protectiei intereselor consumatorilor si a existentei unor despagubiri echitabile, bazate pe principiul restituirii.

Conventia de la Montreal stabileste limitele responsabilitatii transportatorului pentru decesul sau vatamarea pasagerilor si/sau daunele produse bagajelor si marfurilor transportate pe calea aerului.

Prezenta Conventie substituie prevederile Conventiei de la Varsovia din 1929. Conform prevederilor Articolului 55 al acesteia, Conventia de la Montreal prevaleaza asupra tuturor regulilor care se aplica transportului aerian international inclusiv Conventia de la Varsovia cu toate protocoalele si conventiile aditionale, care au modificat Conventia de la Varsovia in scopul armonizarii si codificarii in continuare a anumitor reguli care reglementeaza transportul aerian international, si de fapt inlocuieste sistemul mentionat al tratatelor cu o sistema mai clara si in acelasi timp mai convenabila spre situatia normativ-juridica creata in tarile europene.

Statele parti la prezenta Conventie,

recunoscand contributia semnificativa a Conventiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international, semnata la Varsovia la 12 octombrie 1929, denumita in continuare Conventia de la Varsovia, si a altor instrumente privitoare la armonizarea dreptului international aerian privat,

recunoscand necesitatea modernizarii si consolidarii Conventiei de la Varsovia si a instrumentelor conexe,

recunoscand importanta asigurarii protectiei intereselor consumatorilor in transportul aerian international si a necesitatii existentei unor despagubiri echitabile, bazate pe principiul restituirii,

reafirmand dezideratul dezvoltarii sistematice a operatiunilor din transportul aerian international si a unui flux continuu al pasagerilor, bagajelor si marfurilor, in conformitate cu principiile si obiectivele Conventiei privind aviatia civila internationala, incheiata la Chicago la 7 decembrie 1944,

convinse ca actiunea colectiva a statelor in scopul armonizarii si codificarii in continuare a anumitor reguli care reglementeaza transportul aerian international, printr-o noua conventie, constituie cel mai adecvat mijloc pentru realizarea unui echilibru de interese echitabil,

au convenit urmatoarele. 

Capitolul I. Prevederi generale

Articolul 1. Domeniul de aplicare

1. Prezenta Conventie se aplica transporturilor internationale de persoane, bagaje sau   marfuri, efectuate cu o aeronava, contra plata. Aceasta se aplica, in mod egal, transporturilor gratuite efectuate cu aeronave de catre o intreprindere de transport aerian.

2. In sensul prezentei, expresia transport international inseamna orice transport in care, conform acordului dintre parti, punctul de plecare si punctul de destinatie, indiferent daca exista sau nu o intrerupere a transportului sau o transbordare, sunt situate fie pe teritoriul a doua state parti, fie pe teritoriul unui singur stat parte, in cazul in care exista o escala  stabilita pe teritoriul altui stat, chiar daca acel stat nu este un stat parte. Transportul fara o asemenea escala intre doua puncte situate pe teritoriul unui singur stat parte nu este considerat transport international in sensul prezentei Conventii

3. Transportul care se efectueaza de mai multi transportatori succesivi este considerat, in sensul prezentei Conventii, un transport unic, daca este considerat de catre parti ca o singura operatiune, indiferent daca a rost convenit sub forma unui singur contract sau a unor serii de contracte, si acesta nu isi piei de caracterul international chiar daca unul dintre contracte sau o serie de contracte urmeaza sa fie executate integral pe teritoriul aceluiasi stat.

4. Prezenta Conventie se aplica, de asemenea, transporturilor mentionate la capitolul V, sub rezerva indeplinirii conditiilor prevazute in acesta.

Articolul 2. Transportul efectuat de stat si transportul expeditiilor postale

Prezenta Conventie se aplica transporturilor efectuate de stat sau de alte persoane juridice de drept public, cu conditia respectarii cerintelor prevazute la articolul 1.

La transportul expeditiilor postale transportatorul este raspunzator numai fata de administratia postala corespunzatoare, in conformitate cu regulile aplicabile in raporturile dintre transportatori si administratiile postale.

3. Prevederile prezentei Conventii, cu exceptia celor mentionate la paragraful 2 al prezentului articol, nu se aplica transportului de expeditii postale.

Capitolul II. Documentele si indatoririle partilor privind transportul de pasageri, bagaje si marfuri

Articolul 3. Pasagerii si bagajele

Pentru transportul de pasageri se elibereaza un document de transport individual sau colectiv, care va contine:

a) indicarea punctelor de plecare si de destinatie;

b) daca punctele de plecare si de destinatie sunt situate pe teritoriul unui singur stat parte si daca unul sau mai multe puncte de escala sunt situate pe teritoriul unui alt stat, indicarea a cel putin unuia dintre aceste puncte de escala.

Utilizarea oricarui alt mijloc prin care se inregistreaza informatiile indicate la paragraful 1 se poate substitui eliberarii documentului de transport  la care s-a facut referire in respectivul paragraf. Daca un astfel de mijloc este utilizat, transportatorul va elibera pasagerului o declaratie scrisa privind informatiile astfel inregistrate.

3. Transportatorul va elibera pasagerului o eticheta de identificare a bagajului pentru fiecare articol de bagaj inregistrat.

4. Pasagerului i se va elibera o instiintare scrisa prin care i se va indica ca in cazul aplicarii prezentei Conventii aceasta reglementeaza si poate limita raspunderea transportatorilor in caz de deces sau vatamare, in caz de distrugere, pierdere ori deteriorare a bagajelor, precum si in caz de intarziere.

5. Nerespectarea prevederilor paragrafelor precedente nu afecteaza existenta sau valabilitatea contractului de transport care, cu toate acestea, va fi supus regulilor prezentei Conventii, inclusiv celor referitoare la limitarea raspunderii.

Articolul 4. Marfurile

1. Pentru transportul de marfuri se va elibera o scrisoare de transport aerian.

2. Utilizarea oricarui alt mijloc prin care se realizeaza inregistrarea informatiilor cu privire la transportul care se   efectueaza se poate substitui eliberarii unei scrisori de transport aerian. Daca se folosesc alte asemenea mijloace, transportatorul va elibera expeditorului, la cererea acestuia, o chitanta de primire a marfii, care sa permita identificarea expeditiei si accesul la informatiile continute in inregistrarile efectuate prin aceste alte mijloace.

Articolul 5. Continutul scrisorii de transport aerian sau al chitantei de primire a marfii

Scrisoarea de transport aerian sau chitanta de primire a marfii va contine:

a) indicarea punctelor de plecare si de destinatie;

b) daca punctele de plecare si de destinatie sunt situate pe teritoriul unui singur stat parte si daca unul sau mai multe puncte de escala sunt situate pe teritoriul unui alt stat, indicarea a cel putin unuia dintre aceste puncte de escala; si

c) indicarea greutatii expeditiei.

Articolul 6. Documentul referitor la natura marfii

Expeditorului i se poate solicita sa prezinte un document prin care se indica natura marfii, daca acesta este necesar in vederea indeplinirii formalitatilor cerute de autoritatile vamale, de politie sau de alte autoritati publice similare. Prezenta prevedere nu creeaza pentru transportator nici o indatorire, obligatie sau raspundere ce decurge din aceasta.

Articolul 7. Descrierea scrisorii de transport aerian

Scrisoarea de transport aerian este intocmita de expeditor in 3 exemplare originale.

Primul exemplar poarta mentiunea "pentru transportator" si este semnat de expeditor. Al doilea exemplar poarta mentiunea "pentru destinatar" si este semnat de expeditor si transportator. Al treilea exemplar este semnat de transportator si este inmanat de acesta expeditorului, dupa acceptarea marfii.

3. Semnatura transportatorului si cea a expeditorului pot fi tiparite sau inlocuite de o stampila.

4. Daca, la cererea expeditorului, transportatorul intocmeste scrisoarea de transport aerian, se va considera, pana la proba contrara, ca transportatorul a actionat in numele expeditorului.

Articolul 8. Documentele referitoare la mai multe colete

In cazul existentei mai multor colete:

a) transportatorul marfii are dreptul sa solicite expeditorului intocmirea unor scrisori de transport aerian separate;

b) expeditorul are dreptul sa solicite transportatorului sa elibereze chitante separate de primire a marfii, in cazul in care sunt utilizate acele alte mijloace la care s-a facut referire in paragraful 2 al articolului 4.

Articolul 9. Nerespectarea cerintelor referitoare la documente

Nerespectarea prevederilor articolelor 4-8 nu afecteaza existenta sau valabilitatea contractului de transport care va fi, cu toate acestea, supus regulilor prezentei Conventii, inclusiv regulilor referitoare la limitarea raspunderii.

Articolul 10. Responsabilitatea pentru informatiile continute in documente

1. Expeditorul raspunde de corectitudinea informatiilor si declaratiilor privitoare la marfurile inscrise de el sau in numele sau in scrisoarea de transport aerian sau a celor furnizate de el sau in numele sau transportatorului pentru a fi inscrise in chitanta de primire a marfii sau pentru a fi inregistrate in alte mijloace la care s-a facut referire in paragraful 2 al articolului 4.  Aceste prevederi se aplica de asemenea in cazul in care persoana care actioneaza in numele expeditorului este si agent al transportatorului.

2. Expeditorul isi asuma responsabilitatea fata de transportator pentru orice dauna suferita de acesta sau de orice alta persoana fata de care transportatorul este raspunzator, datorata neregulilor, inexactitatii sau caracterului incomplet al informatiilor si declaratiilor furnizate de expeditor ori in numele acestuia.

Sub rezerva prevederilor paragrafelor 1 si 2 ale prezentului articol, transportatorul isi asuma raspunderea fata de expeditor pentru orice dauna suferita de acesta sau fata de orice alta persoana fata de care expeditorul este raspunzator, datorata neregulilor, inexactitatii sau caracterului incomplet al informatiilor si declaratiilor inscrise de transportator sau in numele acestuia in chitanta de primire a marfii sau in datele inregistrate in alte mijloace, la care s-a facut referire in paragraful 2 al articolului 4.

Articolul 11. Valoarea probatorie a documentelor

1. Scrisoarea de transport aerian sau chitanta de primire a marfii constituie, pana la proba contrara, dovada incheierii contractului, a acceptarii marfii si a indeplinirii conditiilor de transport mentionate in acestea.

2. Orice declaratii continute in scrisoarea de transport aerian sau in chitanta de primire a marfii, cu privire Ia greutatea, dimensiunile si ambalajul marfii, precum si cele referitoare la numarul de colete, constituie, pana la proba contrara, dovada celor declarate, declaratiile referitoare la cantitatea, volumul si starea marfii nu constituie dovada impotriva transportatorului, cu exceptia cazurilor in care acestea au fost verificate de transportator in prezenta expeditorului, verificarile fiind consemnate in scrisoarea de transport aerian ori in chitanta de primire a marfii sau cand se refera la starea aparenta a marfii.

Articolul 12. Dreptul de dispozitie asupra marfii

1. Expeditorul are dreptul, cu conditia indeplinirii tuturor obligatiilor care ii revin in baza contractului de transport, de a dispune de marfa fie prin retragerea acesteia de la aeroportul de plecare sau de destinatie, fie prin retinerea acesteia pe parcursul transportului la orice aterizare, fie prin solicitarea ca aceasta sa fie predata la destinatie sau pe parcursul transportului unei persoane, alta decat destinatarul desemnat initial, fie prin solicitarea ca aceasta sa fie  returnata la aeroportul de plecare. In exercitarea acestui drept expeditorul nu trebuie sa aduca prejudicii transportatorului sau altor expeditori si trebuie sa ramburseze orice cheltuieli care decurg din exercitarea acestui drept.

2. In cazul in care indeplinirea instructiunilor expeditorului este imposibila, transportatorul trebuie sa informeze imediat expeditorul.

3. Daca transportatorul executa instructiunile expeditorului referitoare la dispunerea marfii, fara a solicita intocmirea exemplarului din scrisoarea de transport aerian sau a chitantei de primire a marfii care revine acestuia din urma, transportatorul este raspunzator, fara atingerea dreptului sau la despagubire din partea expeditorului, pentru orice paguba care ar putea fi cauzata in acest mod oricarei persoane care este in mod legal in posesia acestui exemplar din scrisoarea de transport aerian sau a chitantei de primire a marfii.

4. Dreptul conferit expeditorului inceteaza in momentul in care incepe dreptul acordat destinatarului, in conformitate cu prevederile articolului 13. Totusi, daca destinatarul refuza sa accepte marfa sau nu poate fi contactat, expeditorul isi reia dreptul de dispozitie.

Articolul 13. Livrarea marfii

Cu exceptia cazului in care expeditorul si-a exercitat dreptul sau in baza articolului 12, destinatarul are dreptul sa solicite transportatorului, la sosirea marfii la locul de destinatie, sa ii livreze marfa dupa suportarea costurilor datorate si indeplinirea conditiilor de transport.

Referat: Indicatorii asimetriei - reprezentarea grafica a seriilor cu distributie de frecventa Referat: Subiecte igiena mediului laborator

2. In afara de cazul in care este altfel convenit, transportatorul are obligatia de a-l instiinta pe destinatar imediat ce soseste marfa.

3. Daca transportatorul recunoaste pierderea marfii sau daca marfa nu a sosit ta expirarea unui termen de 7 zile de la data la care ar fi trebuit sa soseasca, destinatarul este indreptatit sa exercite impotriva transportatorului drepturile care decurg din contractul de transport.

Articolul 14. Exercitarea drepturilor expeditorului si destinatarului

Expeditorul si destinatarul isi exercita toate drepturile acordate in baza articolelor 12 si 13, fiecare in nume propriu, indiferent daca actioneaza in propriul interes sau in interesul altuia, cu conditia indeplinirii obligatiilor impuse prin contractul de transport.

Articolul 15. Raporturile dintre expeditor si destinatar sau raporturile reciproce ale tertelor parti

1. Articolele 12-14 nu aduc atingere raporturilor dintre expeditor si destinatar, nici raporturilor reciproce ale tertelor parti ale caror drepturi decurg fie de la expeditor, fie de la destinatar.

2. Orice clauza care deroga de la prevederile articolelor trebuie sa fie inscrisa in scrisoarea de transport aerian sau in chitanta de primire a marfii.

Articolul 16. Formalitati cerute de autoritatile vamale, de politie sau de alte autoritati publice

Expeditorul este obligat sa furnizeze informatiile si documentele care sunt necesare pentru indeplinirea formalitatilor cerute de autoritatile vamale, de politie si de alte autoritati publice, inainte ca marfa sa fie livrata destinatarului. Expeditorul este raspunzator fata de transportator pentru toate daunele care pot surveni datorita lipsei, insuficientei sau neregulilor respectivelor informatii sau documente, in afara de cazul in care dauna a survenit in urma unei greseli a transportatorului, a prepusilor sau a mandatarilor acestuia.

Transportatorul nu este obligat sa verifice corectitudinea sau suficienta respectivelor informatii sau documente.

Capitolul III. Raspunderea transportatorului si limitele compensarii daunelor

Articolul 17. Decesul sau vatamarea pasagerilor - daune produse bagajelor

1. Transportatorul este raspunzator pentru dauna rezultata ca urmare a decesului sau vatamarii corporale a unui pasager, cu conditia ca accidentul care a provocat decesul sau vatamarea sa se fi produs la bordul aeronavei sau in timpul oricareia dintre operatiunile de imbarcare sau de debarcare.

2. Transportatorul este raspunzator pentru daunele survenite datorita distrugerii, pierderii sau deteriorarii bagajului inregistrat, cu conditia ca evenimentul care a provocat distrugerea, pierderea sau deteriorarea sa fi avut Io ac la bordul aeronavei sau in perioada in care transportatorul avea in grija bagajul inregistrat. Totusi transportatorul nu este raspunzator daca si in masura in care dauna a survenit datorita unui defect al bagajului, calitatii sau viciului acestuia. In cazul unui bagaj neinregistrat, inclusiv al obiectelor personale, transportatorul poarta raspunderea daca dauna survine din vina sa, a prepusilor sau a mandatarilor sai.

3. Daca transportatorul recunoaste pierderea unui bagaj inregistrat sau daca un bagaj inregistrat nu a sosit la destinatie in termen de 21 de zile de la data la care ar fi trebuit sa soseasca, pasagerul este indreptatit sa isi exercite impotriva transportatorului drepturile care decurg din contractul de transport.

4. Sub rezerva unor prevederi contrare, in prezenta Conventie termenul bagaj  desemneaza atat bagajul inregistrat, cat si bagajul neinregistrat.

Articolul 18. Daune produse marfii

1. Transportatorul este raspunzator pentru dauna survenita prin distrugere, pierdere sau deteriorare a marfii, cu  conditia ca evenimentul care a cauzat dauna sa se fi produs in timpul transportului aerian.

2. Totusi transportatorul nu este raspunzator daca se dovedeste si in masura in care dovedeste ca distrugerea, pierderea sau deteriorarea marfii s-a datorat:

a) unui defect al marfii, calitatii sau viciului acesteia;

b) ambalarii necorespunzatoare a marfii, efectuata de catre o alta persoana decat transportatorul, prepusii sau mandatarii acestuia;

c) unei stari de razboi sau conflict armat;

d) unei actiuni a autoritatii publice realizate in legatura cu intrarea, iesirea sau tranzitul marfii.

Transportul aerian, in sensul paragrafului 1 al prezentului articol, include perioada in care marfa se  afla in grija transportatorului.

Perioada transportului aerian nu se extinde asupra transportului terestru, maritim sau pe cai navigabile interioare, efectuat in afara unui aeroport. Totusi, daca un astfel de transport se realizeaza in aplicarea unui contract de transport aerian, in scopul incarcarii, expedierii sau transbordarii, orice paguba este considerata, pana la proba contrara, ca fiind rezultatul unui eveniment care a avut loc in timpul transportului aerian. Daca transportatorul, fara consimtamantul expeditorului, utilizeaza alt mod de transport pentru a efectua o parte sau intregul transport care, conform contractului incheiat intre parti, urma sa fie transport aerian, respectivul transport efectuat prin alt mod de transport este considerat ca fiind inclus in perioada transportului aerian.

Articolul 19. Intarzierea

Transportatorul este raspunzator pentru dauna survenita datorita intarzierii in transportul aerian de pasageri, bagaje sau marfuri. Cu toate acestea transportatorul nu este raspunzator pentru daunele survenite datorita intarzierii daca dovedeste ca el, prepusii si mandatarii sai au luat toate masurile care se impun in mod rezonabil pentru a evita dauna sau ca Ie-a fost imposibil sa ia respectivele masuri

Articolul 20. Exonerarea

In cazul in care transportatorul dovedeste ca dauna a fost provocata sau favorizata de neglijenta sau de alta actiune gresita sau omisiune a persoanei care reclama despagubirea ori a persoanei de la care deriva drepturile acesteia, transportatorul este exonerat in intregime sau in parte de raspundere fata de reclamant, in masura in care o astfel de neglijenta sau orice alta actiune gresita sau omisiune a provocat dauna sau a contribuit la provocarea acesteia. Cand despagubirea este reclamata de o alta persoana decat pasagerul, datorita decesului sau vatamarii suferite de pasager, transportatorul este in acelasi mod exonerat, in intregime sau in parte, de raspundere, in masura in care dovedeste ca neglijenta sau orice alta actiune gresita sau omisiune a respectivului pasager a provocat dauna ori a contribui! la provocarea acesteia. Prezentul articol se aplica tuturor prevederilor referitoare la raspundere continute in prezenta Conventie, inclusiv celor mentionate in paragraful 1 al articolului 21.

Articolul 21. Despagubirea in caz de deces sau vatamare a pasagerilor

1. Pentru daunele mentionate la paragraful 1 al articolului 17, care nu depasesc 100 000 Drepturi Speciale de Tragere (DST) pentru fiecare pasager, transportatorul nu poate exclude sau limita raspunderea sa.

2. Transportatorul nu va fi raspunzator pentru daunele prevazute la paragraful l al articolului 17, in masura in care acestea depasesc DST pentru fiecare pasager, daca dovedeste ca:

a) respectiva dauna nu s-a datorat neglijentei sau altei actiuni gresite ori omisiuni a transportatorului sau a prepusilor ori mandatarilor acestuia;

b) respectiva dauna a survenit numai datorita neglijentei sau altei actiuni gresite ori omisiuni a unei terte parti.

Articolul 22. Limitele raspunderii cu privire la intarziere, bagaje si marfuri

1. In cazul daunelor survenite datorita intarzierii in transportul persoanelor, astfel cum s-a specificat la articolul 19, raspunderea transportatorului pentru fiecare pasager este limitata la suma de 4 150 DST.

La transportul bagajului raspunderea transportatorului in caz de distrugere, pierdere, deteriorare sau intarziere este limitata ia suma de 1.000 DST pentru fiecare pasager, in afara cazului in care pasagerul, in momentul in care bagajul inregistrat a fost predat transportatorului, a facui o declaratie speciala privind interesul in livrarea la destinatie si a platit o suma suplimentara, daca este necesar. In acest caz transportatorul va fi raspunzator pentru plata unei sume care nu va depasi suma declarata, cu exceptia cazului in care dovedeste ca suma este mai mare decat interesul real al pasagerului in livrarea la destinatie.

3. La transportul de marfuri raspunderea transportatorului in caz de distrugere, pierdere, deteriorare sau intarziere este limitata la suma de 17 DST per kilogram, in afara cazului in care expeditorul, in momentul cand coletul a    fost predat transportatorului, a facut o declaratie speciala privind interesul in livrarea la destinatie si a platit o suma suplimentara, daca este necesar. In acest caz transportatorul va fi raspunzator pentru plata unei sume care nu o va depasi pe cea declarata, cu exceptia cazului in care dovedeste ca aceasta suma este mai mare decat interesul expeditorului in livrarea la destinatie.

4. In caz de distrugere, pierdere, deteriorare sau intarziere a unei parti din marfa sau a oricarui obiect continut de aceasta, la determinarea sumei la care este limitata raspunderea transportatorului se va lua in considerare greutatea totala a coletului sau a coletelor in cauza. Totusi, atunci cand distrugerea, pierderea, deteriorarea sau intarzierea unei parti din marfa sau a unui obiect continut de aceasta afecteaza valoarea celorlalte colete acoperite de aceeasi scrisoare de transport aerian sau de aceeasi chitanta de primire a marfii ori, in cazul in care astfel de documente nu au fost emise, de aceleasi informatii inregistrate in alte mijloace, la care s-a facut referire in paragraful 2 al articolului 4, va fi luata in considerare si greutatea totala a acestor colete la determinarea limitei de raspundere.

5. Prevederile paragrafelor 1 si 2 ale prezentului articol nu se aplica daca se dovedeste ca dauna a survenit datorita unei actiuni sau omisiuni a transportatorului, a prepusilor sau mandatarilor acestuia, facuta cu intentia de a provoca o dauna sau din imprudenta, precum si in cunostinta de cauza ca ar putea rezulta o dauna, cu conditia ca in cazul unor asemenea actiuni sau omisiuni ale prepusilor sau mandatarilor sa se dovedeasca, de asemenea, ca acestia au actionat in cadrul atributiilor lor de serviciu.

6. Limitele prevazute la articolul 21 si in prezentul articol nu vor putea impiedica tribunalul de a solicita, in conformitate cu legislatia pe care o aplica, achitarea unei sume suplimentare, corespunzatoare unei parti sau intregii sume rezultate din cheltuielile de judecata si din celelalte cheltuieli rezultate in urma litigiului si suportate de reclamant, inclusiv dobanda. Prevederile de mai sus nu se aplica in cazul in care valoarea daunelor solicitate, excluzand cheltuielile de judecata si alte cheltuieli legate de proces, nu depaseste suma pe care transportatorul a oferit-o in scris reclamantului, in termen de 6 luni de la data la care a avut loc evenimentul cate a provocat dauna sau inainte de introducerea actiunii in justitie, daca aceasta este ulterioara respectivului termen.

Articolul 23. Conversia unitatilor monetare

1. Sumele exprimate in DST in prezenta Conventie se considera ca se refera la Drepturile Speciale de Tragere astfel cum sunt definite de Fondul Monetar International. Conversia acestor sume in monedele nationale se va efectua, in cazul procedurilor juridice, in conformitate cu valoarea acestor monede in DST, la data hotararii judecatoresti. Valoarea monedei nationale exprimate in DST a unui stat parte care este membru al Fondului Monetar International va fi calculata in conformitate cu metoda de evaluare aplicata de Fondul Monetar International, in vigoare la data hotararii judecatoresti, pentru operatiunile si tranzactiile sale. Valoarea in DST a monedei nationale a unui stat parte care nu este membru al Fondului Monetar International va fi calculata conform procedurii stabilite de statul respectiv.

2. Cu toate acestea, statele care nu sunt membre ale Fondului Monetar International, a caror legislatie nu permite aplicarea prevederilor paragrafului 1 al prezentului articol, pot, in momentul ratificarii sau aderarii sau oricand dupa aceea, sa declare ca limita de raspundere a transportatorului, prevazuta la articolul 21, este fixata, in cazul procedurilor juridice aplicate pe teritoriile lor, la o suma de 1 500 000 unitati monetare per pasager, 62 500 unitati monetare per pasager in ceea ce priveste paragraful 1 al articolului 22; 15 000 unitati monetare per pasager in ceea ce priveste paragraful 2 al articolului 22, si 250 unitati monetare per kilogram in ceea ce priveste paragraful 3 al articolului 22. Aceasta unitate monetara este echivalentul a 65 de miligrame si jumatate de aur cu o finete de noua sute la mie. Aceste sume pot fi convertite in monedele nationale respective, in cifre rotunde. Conversia acestor sume in moneda nationala se va face in conformitate cu legislatia statului in cauza.

3. Metoda de calcul mentionata in ultima propozitie a paragrafului 1 si metoda de conversie mentionata la paragraful 2 vor fi realizate in asa fel incat, in masura posibilului, sa exprime in moneda nationala a statului parte aceleasi valori reale pentru sumele prevazute la articolele 21 si 22 ca cele care ar rezulta din aplicarea primelor trei propozitii ale paragrafului 1 din prezentul articol. Statele parti vor comunica depozitarului metoda lor de calcul in conformitate cu paragraful 1 sau rezultatul conversiei in conformitate cu paragraful 2, dupa caz, la depunerea instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la prezenta Conventie si ori de cate ori acestea se modifica.

Articolul 24. Revizuirea limitelor

1. Fara a aduce atingere prevederilor articolului 25 si sub rezerva paragrafului 2 de mai jos, limitele de raspundere prevazute la articolele 21, 22 si 23 vor fi revizuite de catre depozitar la fiecare 5 ani, prima revizie de acest fel urmand sa aiba loc la sfarsitul celui de-al cincilea an care urmeaza datei de intrare in vigoare a prezentei Conventii sau, daca Conventia nu a intrat in vigoare in termen de 5 ani de la data la care aceasta a fost pentru prima data descinsa pentru semnare, in timpul primului an al intrarii sale in vigoare, utilizand un coeficient de inflatie corespunzator ratelor cumulate ale inflatiei inregistrate de la revizuirea precedenta sau, in cazul unei prime revizuiri, de la data intrarii in vigoare a Conventiei. Nivelul ratei de inflatie utilizate pentru a determina coeficientul de inflatie va fi media ponderata a ratelor anuale de crestere sau descrestere a indicilor pretului de consum din statele ale caror monede compun drepturile speciale de tragere mentionate la paragraful 1 al articolului 23.

2. Daca in urma revizuirii la care s-a facut referire in paragraful precedent se stabileste un coeficient de inflatie de peste 10%, depozitarul va notifica statelor parti cu privire la revizuirea limitelor de raspundere. Orice astfel de revizuire intra in vigoare in termen de 6 luni de la notificarea acesteia catre statele parti. Daca intr-o perioada de 3 luni de la notificarea acesteia catre statele parti majoritatea statelor parti notifica dezacordul lor, revizuirea nu intra in vigoare si depozitarul va inainta respectiva problema spre dezbatere in cadrul unei reuniuni a statelor parti. Depozitarul notifica imediat tuturor statelor parti intrarea in vigoare a oricarei revizuiri.

3. In pofida prevederilor paragrafului 1, procedura la care s-a facut referire la  paragraful 2 se aplica in orice moment, cu conditia ca o treime din numarul statelor parti sa isi exprime dorinta in acest sens si cu conditia ca acest coeficient de inflatie, la care s-a facut referire in paragraful 1, sa fi depasit 30% de la revizuirea anterioara sau de la data intram in vigoare a prezentei Conventii, daca nu a existat o revizuire anterioara.  Revizuirile ulterioare, realizate conform procedurii descrise la paragraful 1, vor avea loc la intervale de 5 ani, incepand cu sfarsitul celui de-al cincilea an care urmeaza datei revizuirilor survenite in baza prezentului paragraf.

Articolul 25. Stipularea limitelor de raspundere

Transportatorul poate stipula in contractul de transport limite de raspundere mai mari decat cele prevazute in prezenta Conventie sau nici o limita de raspundere.

Articolul 26. Nulitatea dispozitiilor contractuale

Orice clauza care are tendinta sa exonereze transportatorul de raspundere sau sa stabileasca o limita mai scazuta decat cea stabilita prin prezenta Conventie este nula si neavenita, insa nulitatea oricarei astfel de clauze nu implica nulitatea intregului contract, care ramane supus prevederilor prezentei Conventii.

Articolul 27. Libertatea de a incheia contracte

Nici o prevedere a prezentei Conventii nu poate impiedica transportatorul sa refuze incheierea unui contract de transport, sa renunte la orice mijloc de aparare pe care il are la dispozitie conform prezentei Conventii sau sa stabileasca conditii care nu contravin prevederilor prezentei Conventii.

Articolul 28. Plati anticipate

In cazul accidentelor de aviatie care au avut ca urmare decesul sau vatamarea pasagerilor, transportatorul - daca este prevazut in legislatia sa nationala - va efectua fara intarziere plati in avans unei persoane fizice sau persoanelor fizice care au dreptul sa pretinda despagubiri, cu scopul de a satisface necesitatile economice imediate ale respectivelor persoane. Aceste plati in avans nu constituie o recunoastere a raspunderii si pot ti compensate din orice suma achitata ulterior de catre transportator cu titlu de dauna.

Articolul 29. Motive pentru revendicari

In transportul de pasageri, bagaje si marfuri, orice actiune in responsabilitate, indiferent daca se justifica prin prezenta Conventie, prin contract, printr-o actiune ilicita sau prin alte cauze, poate ti introdusa numai in conformitate cu conditiile si limitele de raspundere stabilite in prezenta Conventie, fara a aduce atingere chestiunii referitoare la stabilirea persoanelor care au dreptul de a introduce actiunea si a drepturilor acestora. In orice astfel de actiune daunele punitive, exemplare sau orice alte daune necompensatorii nu se vor putea recupera.

Articolul 30. Prepusii, mandatarii - suma totala a revendicarilor

1. Daca o actiune este introdusa impotriva unui prepus sau mandatar a! transportatorului, in legatura cu daunele la care se refera prezenta Conventie, acest prepus sau mandatar, daca dovedeste ca a actiona! in baza atributiilor sale de serviciu, are dreptul de a se prevala de conditiile si limitele de raspundere pe care le poate invoca transportatorul insusi in baza prezentei Conventii.

Suma totala a despagubii care poate fi obtinuta de la transportator, de la prepusii sau de la mandatarii acestuia nu va depasi in acest caz limitele mentionate.

3, Cu exceptia transportului de marfuri, prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca se dovedeste ca dauna a survenit datorita unei actiuni sau omisiuni a prepusului ori a mandatarului, facuta cu intentia de a provoca o dauna, sau din imprudenta si in cunostinta de cauza ca ar putea provoca o dauna.

Articolul 31. Termenul de inregistrare a reclamatiilor

Primirea fara reclamatie de catre destinatar a bagajelor inregistrate sau a marfurilor constituie, pana la proba contrara, dovada ca acestea au fost predate in buna stare si in conformitate cu documentul de transport sau cu informatiile inregistrate in celelalte mijloace la care s-a facut referire la paragraful 2 al articolului 3 si la paragraful 2 al articolului 4.

2. In caz de deteriorare destinatarul trebuie sa adreseze transportatorului o reclamatie imediat dupa descoperirea deteriorarii si cel mai tarziu intr-un interval de 7 zile de la data primirii, pentru bagajele inregistrate, si de 14 zile de la data primirii, pentru marfuri. In caz de intarziere, reclamatia trebuie facuta cel mai tarziu intr-un termen de 21 de zile de la data la care bagajele sau marfurile au fost puse la dispozitia sa.

Orice reclamatie trebuie formulata in scris si remisa sau expediata in termenul mentionat mai sus.

Daca nici o reclamatie nu este facuta in termenul mentionai mai sus, nici o actiune nu va fi intreprinsa impotriva transportatorului, cu exceptia cazului de frauda din partea acestuia.

Articolul 32. Decesul persoanei raspunzatoare

In caz de deces al persoanei raspunzatoare, o actiune in responsabilitate se introduce, in conformitate cu prevederile prezentei Conventii, impotriva celor care reprezinta din punct de vedere legal succesiunea persoanei respective.

Articolul 33. Jurisdictia

1. Actiunea in responsabilitate trebuie sa fie introdusa, la cererea reclamantului, pe teritoriul unuia dintre statea|g parti, fie inaintea tribunalului de la domiciliul transportatorului sau de la locul sediului sau principal de afaceri sau de la locul sediului sau de afaceri unde a fost incheiat contractul, fie inaintea tribunalului de la locul de destinatie.

2. In ceea ce priveste dauna survenita prin deces sau vatamare a pasagerului, actiunea in responsabilitate poate fi introdusa in fata unuia dintre tribunalele mentionate la paragraful 1 sau pe teritoriul unui stat parte in care, la momentul accidentului, pasagerul avea resedinta principala si permanenta si spre sau dinspre care transportatorul opereaza servicii de transport aerian de pasageri fie cu propriile aeronave, fie cu aeronave apartinand altui transportator, in baza unui acord comercial, si in care transportatorul respectiv desfasoara activitati legate de transportul aerian de pasageri in spatii inchiriate sau detinute de el insusi ori de un alt transportator cu care a incheiat un acord comercial.

In sensul paragrafului 2:

a) acord comercial inseamna un acord, altul decat acordul de agentie, incheiat intre transportatori si care se refera la prestarile de servicii comune aferente transportului aerian de pasageri;

b) resedinta principala si permanenta inseamna unicul domiciliu stabil si permanent al pasagerului la momentul accidentului. Nationalitatea unui pasager nu reprezinta un factor determinant din acest punct de vedere.

Procedura va fi stabilita in conformitate cu legislatia aplicata de tribunalul sesizat asupra cazului.

Articolul 34. Arbitrajul

1. Sub rezerva prevederilor prezentului articol, partile la contractul de transport de marfa pot stipula solutionarea prin arbitraj a oricarui diferend referitor la raspunderea transportatorului, in baza prezentei Conventii. Respectiva intelegere va fi consemnata in scris.

2. Procedura de arbitraj se desfasoara, la alegerea reclamantului, in una dintre jurisdictiile tribunalului la care s-a facut referire la articolul 33.

3. Arbitrul sau tribunalul de arbitraj va aplica prevederile prezentei Conventii.

Prevederile paragrafelor 2 si 3 sunt considerate ca fiind parte integranta a clauzelor de arbitraj sau a intelegerilor, iar orice dispozitie a unei astfel de clauze sau intelegeri, care contravine respectivelor prevederi, va fi nula si neavenita.

Articolul 35. Perioada de introducere a actiunii in responsabilitate

Dreptul la despagubire este anulat daca actiunea in responsabilitate nu este introdusa in termen de 2 ani de la data sosirii la destinatie sau de la data la care aeronava ar fi trebuit sa soseasca sau de la data incetarii transportului.

Metoda de calcul al acestei perioade este determinata de legislatia aplicata de tribunalul sesizat asupra cazului.

Articolul 36. Transportul succesiv

1. In cazul transportului definit conform paragrafului 3 al articolului 1, efectuat de transportatori succesivi diferiti, fiecare transportator care accepta pasageri, bagaje sau marfuri este supus regulilor stabilite de prezenta Conventie si este considerat a fi una dintre partile la contractul de transport, in masura in care contractul se raporteaza la acea parte a transportului efectuata sub controlul sau.

2. In cazul unui asemenea transport, pasagerul sau orice persoana cu drepturi la despagubire in numele acestuia poate actiona numai impotriva transportatorului care a efectuat transportul in timpul caruia s-a produs accidentul sau intarzierea, cu exceptia cazului in care, printr-o intelegere speciala, primul transportator si-a asumat raspunderea pentru intreaga calatorie.

3. In ceea ce priveste bagajele sau marfurile, pasagerul sau expeditorul de marfuri are dreptul sa actioneze impotriva primului transportator, pasagerul sau destinatarul au dreptul sa actioneze impotriva celui din urma transportator  si, in plus, fiecare dintre acestia poate actiona impotriva transportatorului care a efectuat transportul in timpul caruia s-a produs distrugerea, pierderea, deteriorarea sau intarzierea. Acesti transportatori sunt solidar raspunzatori fata de pasager sau fata de expeditor sau destinatar.

Articolul 37. Dreptul de recurs impotriva tertelor parti

Prezenta Conventie nu aduce atingere dreptului persoanei raspunzatoare pentru daune, conform prevederilor acesteia, de a introduce sau nu recurs impotriva oricarei alte persoane.

Capitolul IV.  Transportul combinat

Articolul 38. Transportul combinat

1. In cazul transportului combinat, efectuat partial ca transport aerian si partia! prin orice alt mod de transport, prevederile prezentei Conventii se aplica, sub rezerva paragrafului 4 al articolului 18, numai transportului aerian, in conditiile in care transportul aerian indeplineste cerintele prevazute la articolul 1.

2. Nici o prevedere a prezentei Conventii nu impiedica partile, in cazul transportului combinat, sa includa in documentul de transport aerian conditii referitoare la alte moduri de transport, cu conditia ca prevederile prezentei Conventii sa fie respectate in ceea ce priveste transportul aerian.

Capitolul V. Transportul aerian efectuat de o persoana, alta decat transportatorul contractual

Articolul  39. Transportatorul contractual - transportatorul de fapt

Prevederile prezentului capitol se aplica in cazul in care o persoana, denumita in continuare transportator contractual, incheie un contract de transport reglementat de prezenta Conventie cu un pasager, cu un expeditor sau cu o persoana care actioneaza in numele pasagerului sau al expeditorului si o arta persoana, denumita in continuare transportator de fapt, in virtutea unei autorizari date de transportatorul contractual, efectueaza intregul transport sau o parte a acestuia, nefiind, in ceea ce priveste respectiva parte, un transportator succesiv in sensul prezentei Conventii. Aceasta autorizare constituie o prezumtie, pana la proba contrara.

Articolul 40. Raspunderea transportatorului contractual si a transportatorului de fapt

Cu exceptia prevederilor contrare ale prezentului capitol, daca un transportator de fapt efectueaza in intregime sau partial un transport care, in conformitate cu contractul la care se face referire la articolul 39, este reglementat de prezenta Conventie, atat transportatorul contractual, cat si transportatorul de fapt se supun regulilor prezentei Conventii, primul pentru intregul transport prevazut in contract, cel de-a doilea numai pentru transportul pe care il efectueaza.

Articolul 41. Raspunderea reciproca

1. Actiunile si omisiunile transportatorului de fapt si ale prepusilor si mandatarilor sai, care actioneaza in cadrul atributiilor lor de serviciu, in legatura cu transportul efectuat de catre transportatorul de fapt, vor fi considerate a fi si ale transportatorului contractual.

2. Cu toate acestea, nici una dintre aceste actiuni sau omisiuni nu vor putea supune transportatorul de fapt la o raspundere care sa depaseasca sumele la care s-a facut referire la articolele 21-24. Nici o intelegere speciala prin care transportatorul contractual isi asuma obligatii pe care nu le impune prezenta Conventie, nici o renuntare la drepturile si mijloacele de aparare prevazute de prezenta Conventie sau nici o declaratie speciala de interes in livrarea la destinatie, prevazuta la articolul 22, nu vor afecta transportatorul de fapt, daca nu a fost agreata de acesta.

Articolul 42. Adresarea instructiunilor si a reclamatilor

Orice reclamatie sau instructiune transmisa transportatorului in baza prezentei Conventii are acelasi efect indiferent daca sunt adresate transportatorului contractual sau transportatorului de fapt. Totusi instructiunile la care s-a facut referire la articolul 12 vor avea efecte numai daca sunt adresate transportatorului contractual.

Articolul 43. Prepusii si mandatarii

In ceea ce priveste transportul efectuat de transportatorul de fapt, orice prepus sau mandatar a! acestui transportator sau al transportatorului contractual are dreptul, daca dovedeste ca a actionat in cadrul atributiilor sale de serviciu, de a se prevala de conditiile si limitele de raspundere aplicabile, in virtutea prezentei Conventii, transportatorului la care este prepus sau mandatar, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca a actionat intr-un mod care impiedica invocarea limitelor de raspundere, in conformitate cu prevederile prezentei Conventii.

Articolul 44. Cumulul daunelor

In ceea ce priveste transportul efectuat de transportatorul de fapt, cumulul sumelor care pot fi obtinute de la acest transportator si de la transportatorul contractual, precum si de la prepusii si mandatarii acestora care actioneaza in scopul exercitarii functiilor lor nu poate depasi suma maxima care poate fi pretinsa transportatorului contractual sau transportatorului de fapt, in baza prezentei Conventii, cu rezerva ca nici una dintre persoanele mentionate nu poate fi responsabila pentru o suma mai mare decat limita aplicabila respectivei persoane.

Articolul 45. Adresarea reclamatelor

Actiunea in responsabilitate cu privire la transportul efectuat de transportatorul de fapt poate fi introdusa, la alegerea reclamantului, impotriva acestui transportator sau transportatorului contractual ori impotriva amandurora, impreuna sau separat. Daca actiunea este intentata numai impotriva unuia dintre acesti transportatori, respectivul transportator are dreptul de a solicita participarea celuilalt transportator la dezbateri, procedura si efectele fiind reglementate de legislatia aplicata de tribunalul sesizat asupra cazului.

Articolul 46. Jurisdictia suplimentara

Orice actiune in responsabilitate, prevazuta la articolul 45, trebuie sa fie introdusa, la alegerea reclamantului, pe teritoriul unuia dintre statele parti, fie in fata unui tribunal unde poate fi introdusa o actiune impotriva transportatorului contractual, in conformitate cu prevederile articolului 33, fie in fata tribunalului care are jurisdictie asupra locului unde se gaseste domiciliul sau sediul principal de afaceri al transportatorului de fapt.

Articolul 47. Nulitatea prevederilor contractuale

Orice clauza contractuala care tinde sa exonereze transportatorul contractual sau transportatorul de fapt de raspundere conform prevederilor prezentului capitol sau sa stabileasca o limita inferioara celei stabilite in conformitate cu prezentul capitol este nula si neavenita, dar nulitatea unei astfel de clauze nu implica nulitatea intregului contract, care ramane supus prevederilor prezentului capitol.

Articolul 48. Raporturile reciproce ale transportatorului contractual si ale transportatorului de fapt

Cu exceptia prevederilor articolului 45, nici o prevedere a prezentului capitol nu aduce atingere drepturilor si obligatiilor reciproce ale transportatorilor, inclusiv drepturilor la recurs sau la despagubire.

Capitolul VI. Alte prevederi

Articolul 49. Aplicarea obligatorie

Clauzele continute in contractul de transport si intelegerile speciale aplicate inainte de producerea daunei, prin care partile se abat de la regulile prezentei Conventii, prin stabilirea legislatiei de aplicare sau prin regulile referitoare la jurisdictie, sunt nule si neavenite.

Articolul 50. Asigurarea

Statele parti solicita transportatorilor lor sa incheie si sa mentina in termeni de valabilitate un contract de asigurare corespunzator, care sa acopere raspunderea ce le revine in baza prezentei Conventii. Unui transportator i se poate solicita de statul parte in care opereaza sa prezinte dovada ca detine o asigurare corespunzatoare care acopera raspunderea ce ii revine in baza prezentei Conventii.

Articolul 51. Transportul efectuat in circumstante extraordinare

Prevederile articolelor 3, 4, 5, 7 si 8 referitoare la documentele de transport nu se aplica transportului efectuat in circumstante extraordinare, in afara operatiunilor normale aferente activitatilor transportatorului

Articolul 52. Definirea termenului 'zile'

In prezenta Conventie termenul zile se refera ia zile calendaristice si nu la zile lucratoare.

Capitolul VII. Clauze finale

Articolul 53. Semnarea, ratificarea si intrarea in vigoare

1. Prezenta Conventie este deschisa pentru semnare la Montreal la 28 mai 1999 de statele participante la Conferinta internationala de drept aerian, desfasurata la Montreal in perioada 10-28 mai 1999. Dupa data de 28 mai 1999 Conventia va fi deschisa pentru semnare de catre toate statele, la sediul Organizatiei Aviatiei Civile Internationale din Montreal, pana cand aceasta va intra in vigoare in conformitate cu paragraful 6.

2. Prezenta Conventie este deschisa pentru semnare, in aceleasi conditii, de organizatiile de integrare economica regionala. In sensul prezentei Conventii, organizatie de integrare economica regionala inseamna o organizatie constituita de statele suverane dintr-o regiune, care are competenta asupra anumitor domenii reglementate de prezenta Conventie si care a fost autorizata in mod corespunzator sa semneze, sa ratifice, sa accepte, sa aprobe sau sa adere la prezenta Conventie. Orice referire din prezenta Conventie la un stat parte sau la state parti, facuta in alt mod decat cei prevazut in paragraful 2 al articolului 1, in paragraful 1 b) al articolului 3, in paragraful b) al articolului 5, in articolele 23, 33, 46 si in paragraful b) al articolului 57, se aplica in mod egal organizatiilor de integrare economica regionala. In sensul articolului 24, referirile la o majoritate a statelor parti si la o treime din numarul statelor parti nu se aplica organizatiilor de integrare economica regionala.

3. Prezenta Conventie este supusa ratificarii de catre statele si organizatiile de integrare economica regionala care au semnat-o.

4. Orice stat sau organizatie de integrare economica regionala care nu a semnat prezenta Conventie poate accepta, aproba sau adera in orice moment la aceasta.

Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare se depun la Organizatia Aviatiei Civile Internationale, care este desemnata prin aceasta ca depozitar.

6. Prezenta Conventie va intra in vigoare in a saizecia zi de la data depunerii la depozitar a celui de-al treizecilea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, pentru statele care au depus un asemenea instrument. Instrumentele depuse de organizatiile de integrare economica regionala nu vor fi luate in considerare in sensul prezentului paragraf.

7. Pentru celelalte state si organizatii de integrare economica regionala prezenta Conventie va intra in vigoare in a saizecia zi de la data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

8. Depozitarul va notifica imediat tuturor semnatarilor si tuturor statelor parti:

a) fiecare semnare a prezentei Conventii, precum si data acesteia;

b) fiecare depunere a unui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare  sau de aderare, precum si data acestora;

c) data intrarii in vigoare a prezentei Conventii;

d) data intrarii in vigoare a oricarei revizuiri a limitelor de raspundere stabilite in baza prezentei Conventii;

e) orice denuntare in baza articolului 54.

Articolul 54. Denuntarea

1. Orice stat parte poate denunta prezenta Conventie prin notificarea scrisa a depozitarului.

2. Denuntarea va intra in vigoare in a o suta optzecia zi de la data la care depozitarul a primit notificarea.

Articolul 55. Raportul cu celelalte instrumente ale Conventiei de la Varsovia

Prezenta Conventie prevaleaza asupra tuturor regulilor care se aplica transportului aerian international efectuat:

1. intre statele parti la prezenta Conventie, in virtutea faptului ca aceste state sunt parti la urmatoarele instrumente:

a) Conventia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international, semnata la Varsovia la 12 octombrie 1929, denumita in continuare Conventia de la Varsovia;

b) Protocolul privind modificarea Conventiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international, semnata la Varsovia la 12 octombrie 1929, incheiat la Haga la 28 septembrie 1955, denumit in continuare Protocolul de la Haga;

c) Conventia, suplimentara la Conventia de la Varsovia, pentru unificarea anumitor reguli cu privire la transportul aerian international efectuat de o persoana, alta decat transportatorul contractual, semnata la Guadalajara la 18 septembrie denumita in continuare Conventia de la Guadaiajara;

d) Protocolul privind modificarea Conventiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international, semnata la Varsovia la 12 octombrie 1929, si amendata prin Protocolul incheiat la Haga la 28 septembrie 1955, modificat prin Protocolul de la Haga, semnat la Guatemala la 8 martie denumit in continuare Protocolul de la Guatemala;

e) Protocoalele aditionale nr. 1, 2 si 3 si Protocolul nr. 4 de la Montreal privind modificarea Conventiei de la Varsovia, astfel cum a fost amendata prin Protocolul de la Haga, sau a Conventiei de la Varsovia, astfel cum a fost amendata prin Protocolul de la Haga si prin Protocolul de la Guatemala, semnate la Montreal la 25  septembrie denumite in   continuare Protocoalele de la Montreal; sau

2. pe teritoriul unui singur stat parte la prezenta Conventie, in virtutea faptului ca acest stat este parte la unul sau mai multe dintre instrumentele la care s-a facut referire la punctul 1 litera a), b), c), d) si e).

Articolul 56. State cu mai multe regimuri juridice

Daca un stat cuprinde doua sau mai multe unitati teritoriale in care se aplica regimuri juridice diferite in legatura cu problemele tratate de prezenta Conventie, acesta poate, in momentul semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii, sa declare ca prezenta Conventie se aplica tuturor unitatilor sale teritoriale sau doar uneia ori mai multora dintre acestea si poate, in orice moment, sa modifice aceasta declaratie prin alta declaratie.

2. Orice astfel de declaratie va fi notificata depozitarului si va trebui sa mentioneze in mod expres unitatile teritoriale carora li se aplica Conventia.

3. In cazul unui stat parte care a facut o asemenea declaratie:

a) referirile la moneda nationala, de la articolul  23, vor fi interpretate ca fiind referiri la moneda respectivei unitati teritoriale a statului in cauza; si

b) referirea la legislatia nationala, de la articolul 28, va fi interpretata ca fund referire la legislatia respectivei unitati teritoriale a statului in cauza

Articolul 57. Rezerve

Nici o rezerva nu poate fi admisa fata de prezenta Conventie, insa un stat parte poate, in orice moment, sa declare, printr-o notificare scrisa adresata depozitarului, ca prezenta Conventie nu se aplica:

a) transporturilor aeriene internationale efectuate si operate direct de respectivul stat parte in scopuri necomerciale, in exercitarea functiilor si obligatiilor sale de stat suveran; si/sau

b) transporturilor de persoane, bagaje si de marfuri efectuate in folosul autoritatilor militare, cu aeronave inmatriculate sau inchiriate de respectivul stat parte, intreaga capacitate a acestor aeronave fiind rezervata de respectivele autoritati sau in numele acestora.

Drept care subsemnatii plenipotentiari, autorizati in mod corespunzator, au semnat prezenta Conventie.

Incheiata la Montreal la 28 mai 1999, in limbile engleza, franceza, araba, chineza, spaniola si rusa, toate textele fiind autentice in egala masura. Prezenta Conventie va fi depozitata in arhivele Organizatiei Aviatiei Civile Internationale, iar depozitarul va transmite copii autentificate de pe aceasta tuturor statelor parti la Conventia de la Varsovia, la Protocolul de la Haga, la Conventia de la Guadalajara, la Protocolul de la Guatemala, precum si la Protocoalele de la Montreal.