Sport
Sistemul Alehin, rodzynski-AlehinSistemul Alehin , Rodzynski-Alehin Paris 1913 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nc4 d6 4.c3 Ng4!? Un atac destul de riscant, totusi el devine motivul evenimentelor ce se vor desfǎsura curand pe tablǎ. 5.Db3 Dd7 6.Cg5 Ambitia albului, starnitǎ de neobisnuita mutare a patra a adversarului, nu-l lasǎ sǎ-si pǎstreze sangele rece. Cel putin remizǎ ar fi obtinut el, sigur, dupǎ: 6.Nxf7+ Dxf7 7.Dxb7 Rd7! 8.Dxa8 Nxf3 9.gf Dxf3 10.Tg1 Dxe4+ 11.Rd1 Df3+. La fel, si luarea 6.Dxb7 Tb8 7.Da6 ar fi fost bunǎ. 6.Ch6 7.Nxf7+ Acum acest atac aduce doar neplǎceri. 7.Cxf7 8.Cxf7 Dxf7 9.Dxb7
Aici albul mai putea incǎ sǎ se rǎscumpere, cu pretul prǎzii insfǎcate: 13.cd Dxc1+ 14.Re2 Dxh1 15.d5. 13.Dxd3 14.cd Ne7! Nebunul deschide cu tempo trapa capcanei. 15.Dxh8 Nh4 mat. In aceastǎ partidǎ s-au putut observa foarte limpede punctele nodale principale ale mecanismului combinatiei: - manevra indoielnicǎ 6.Cg5 si 7.Nxf7+ a dus la neglijarea dezvoltǎrii albului; - prin sacrificiul primului turn, (9.Rd7) si interventia in continuare a nebunului, negrul a mobilizat forte decisive, in timp ce albul pescuia cu dama sa in ape tulburi. Mirajul pionului b7 a ademenit, deja, pe multi. Gambitul Scotian Trautmanis-Palau - 1928 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.d4 ed 4.Nc4 Nc5 5.0-0 d6 6.c3 Ng4 7.Db3 Dd7! 8.Nxf7+? Dxf7 9.Dxb7
Este adevǎrat, aici dama albǎ are o anumitǎ libertate de miscare si il poate stanjeni pe negru in atacurile sale. Totusi, partida nu mai poate fi salvatǎ. 16.Dxg7+ Ne7 17.Cf3 e4 18.Ce5+ Ccxe5 19.Nf4 Cf3+ 20.Rh1 Cfxh2. Albul a cedat. Gambitul Leton Borik-Novak Praga 1969 1.e4 e5 2.Cf3 f5 3.Nc4 fe 4.Cxe5 Dg5 5.d4 Dxg2 6.Dh5+ g6 7.Nf7+ Rd8 8.Nxg6 Dxh1+ 9.Re2 c6 (mai bine era 9.Dxc1) 10.Cc3 Constelatia de pe prima line dǎ de bǎnuit asupra finalul ce urmeazǎ. 10.Cf6 11.Dg5! Ne7 12.Cf7+ Re8 13.Cxh8+ hg 14.Dxg6+ Rd8 15.Cf7+ Re8 16.Ce5+ Rd8
Gambitul Budapesta Helmer Krejcik Viena 1947 1.d4 Cf6 2.c4 e5 3.de Cg4 4.f4(?) Nc5 5.Ch3 Cxh2! 6.Txh2 Dh4+ 7.Rd2 d5 (se amenintǎ 8.Dg3 9.Th1 Ne3+ 10.Rc2 Nf5+) 8.Db3 Nxh3 9.Dxh3 Dxf4+ 10.Rc2 Dxf1 Albul a observat cǎ, in cazul unui joc linistit, nu gǎseste nici un loc potrivit pentru regele sǎu, de aceea se decide sǎ goleascǎ cupa amarului panǎ la fund. 11.Dc8+ Re7 12.Dxh8
14.Dxa8 Cb4+ 15.Rb3 Dxc4+ 16.Ra4 b5+ 17.Ra5 Nb6 mat. Pozitia finalǎ este o adevǎratǎ desfǎtare a ochilor! Nu este mereu necesar ca figura care se retrage si pǎrǎseste cel de-al doilea turn sǎ participe ea insǎsi la atacul asupra regelui advers. Apǎrarea Philidor Bernstein-Tartakower Paris 1937 1.e4 e5 2.Cf3 d6 3.d4 Cf6 4.de Cxe4 5.Nc4 Ne6 6.Nxe6 fe 7.De2 d5 8.Db5+ Cc6 9.Cd4 Aceastǎ manevrǎ constituie preludiul nenorocirii care se va abate asupra albului; el trebuia sǎ riste 9.Dxb7 Cb4 10.0-0. 9.Dd7 10.Dxb7 Nb4+ 11.c3
Deschiderea Englezǎ Pytlakovski-Makarczjk Lodz 1947 1.c4 Cf6 2.Cc3 d5 3.cd Cxd5 4.e4 Cxc3 5.bc e5? 6.Cf3 Cc6 7.Nb5 Ng4? 8.Nxc6+ bc 9.Da4 Nd7 10.Cxe5 Dg5 Negrul a iesit in dezavantaj din deschidere, de aceea isi cautǎ salvarea in complicatii. Totusi, albul nu are probleme si terminǎ partida dupǎ schema deja cunoscutǎ. 11.Cxd7 Dxg2 12.Dxc6 Dxh1+ 13.Re2 Nd6
Nu se reuseste sǎ se scape din zona periculoasǎ: 14.Re7 15.Dd7+ Rf6 16.Dxf7+ Rxe5 (16.Rg5 17.d4+ Rh4 18.Df4+) 17.d4+ Rxe4 18.De6+ mat. 15.Na3! Dxa1 16.Dd5. Negrul a cedat. Uneori, ambele turnuri sunt sacrificate si in situatiile critice, pentru a se tine dama adversǎ departe de atac. Apǎrarea Sicilianǎ Lasker-Pirc Moscova 1935 1.e4 c5 2.Cf3 Cc6 3.d4 cd 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 d6 6.Ne2 e6 7.0-0 a6 8.Ne3 Dc7 9.f4 Ca5(?) 10.f5! Cc4 11.Nxc4 Dxc4 12.fe fe 13.Txf6! gf 14.Dh5+ Rd8 15.Df7
Desigur, astfel de contrasacrificii nu sunt mereu asa de infructuoase. Euwe - Réti Amsterdam 1920
Dimpotrivǎ, dama albǎ, avidǎ de pradǎ, face un popas pe linia a 8-a. 18.Dxa8 Nc5+ 19.Rh1 Nxg2+! 20.Rxg2 Dg4+ 21.Rf1 Df3+ 22.Re1 Df2 mat. Incǎ douǎ exemple. Efectul lor deosebit constǎ in aceea cǎ, printr-un dublu sacrificiu, cea mai tare figurǎ de pe tablǎ este izolatǎ si calul damei poate fi adus cu tempo in joc. Apǎrarea BenoniAlehin - Levenfis Petersburg 1912 1.d4 c5 2.d5 Cf6 3.Cc3 d6 4.e4 g6 5.f4 Cbd7(?) 6.Cf3 a6 7.e5 de 8.fe Cg4 9.e6! Cde5 10.Nf4 Cxf3+ 11.gf! Cf6 12.Nc4 fe 13.de Db6 Varianta 13..Dxd1+ 14.Txd1 Ng7 15.Ca4 0-0 16.Cb6 Ta7 17.Nb8 se terminǎ cu incercuirea turnului. 14.De2! Dxb2
Gambitul StautonRéti - Euwe Amsterdam 1920 1.d4 f5 2.e4 fe 3.Cc3 Cf6 4.Ng5 g6 5.f3 ef 6.Cxf3 ng7 7.Nd3 c5 (?) 8.d5 Db6 Destul de des am fost avertizati fatǎ de capturarea pionului b2! Dama neagrǎ rǎtǎceste pe flancul amǎgitor. Cu aceastǎ mutare incepe de fapt catastrofa. 9.Dd2! Cu aceastǎ mutare albul incepe o combinatie minunatǎ! 9..Dxb2 10.Tb1 Cxd5 Dupǎ 11.Txb2? Nxc3, albul ar fi avut trei pioni mai putin. Este oare partida deja pierdutǎ de el? Dimpotrivǎ!
19.Ce7+ Rf8 20.Cxg6+ Rg8 21.Dc4+, urmat de mat. In continuare, prezentǎm cateva partide in care dublul sacrificiu urmǎreste doar castigarea de timp. Dama este indepǎrtatǎ din punctul central al luptei, pret de doar cateva tempo-uri. Apǎrarea FrancezǎVukevici - Panov Smederevo 1955 1.d4 Cf6 2.Cc3 e6 3.e4 d5 4.Ng5 Nb4 5.Nd3 de 6.Nxe4 c5 7.Ce2 cd 8.Cxd4 Da5(?) 9.Nxf6 Nxc3+ 10.bc Dxc3+
O pozitie remarcabilǎ! Dama nu voia sǎ ia si cel de-al doilea turn, acum insǎ este fortatǎ sǎ o facǎ. 13..Dxb1 Aceastǎ abatere temporarǎ a damei de pe campurile centrale ale confruntǎrii ii permite albului sǎ realizeze minunat ideile sale tactice. Nici alte mutǎri nu-i aduc negrului salvarea, de exemplu: 13..Da3 14.Cb5; 13..Dxa2 14.Cxe6! Dc4+ 15.Rf3! Cd7 16.Cxg7+ Rf8 17.Dd6+ Rg8 18.Cf5 etc. 14.Cxe6! Patru figuri se nǎpustesc asupra regelui! 14..Cd7 15.Cxg7+ Rf8 16.Ce6+ fe 17.Dd6+ Albul putea sǎ se apropie de rege si de pe cealaltǎ parte: 17.Dh6+ Re8 18.Ng6+, totusi calea aleasǎ de el este mai scurtǎ si impresionantǎ totodatǎ. 17..Rg8 18.Dg3+ Rf8 19.Dg7+ Re8 20.De7 mat. Apǎrarea ScandinavǎCanal - N.N. Budapesta 1934 1.e4 d5 2.ed Dxd5 3.Cc3 Da5 4.d4 c6 5.Cf3 Ng4 6.Nf4 e6 7.h3 Nxf3 8.Dxf3 Nb4 9.Ne2 Cd7 10.a3 0-0-0?
Apǎrarea SicilianǎGabrindasvili - Servaty Dortmund 1974 1.e4 c5 2.Cf3 Cc6 3.d4 cd 4.Cxd4 g6 5.c4 Ng7 6.Ne3 Cf6 7.Cc3 Cg4 8.Dxg4 Cxd4 9.Dd1 e5 10.Cb5 0-0 11.Ne2 Dh4? 12.Cxd4 ed 13.Nxd4 Dxe4 14.Nxg7 Operatiunea inceputǎ de negru la mutarea a 11-a a atins punctul culminant. Fireste, el nu se poate opri acum la jumǎtatea drumului: 14..Rxg7 15.0-0, ar fi fost mai putin imbucurǎtor. 14..Dxg2
17..Dxa2 18.Nh6 Da5+ 19.Rc1 Da1+ (19..De1+ 20.Nd1) 20.Rc2 Da4+ 21.Rb1. Deschiderea SokolskiFleissig - Schlechter Viena 1895 1.b4 e6 2.Nb2 Cf6 3.a3 c5 4.b5 d5 5.d4 Da5+ 6.Cc3(?) Ce4 7.Dd3 cd 8.Dxd4 Nc5 9.Dxg7 Nxf2+ 10.Rd1
Dupǎ 18.Nxf2 (18.Rb1 Db5+) 18..Dd2+ 19.Rb1 Dd1+ 20.Ra2 Dxc2 el este mat. Dacǎ negrul n-ar fi mutat 13..Cd7, acum ar fi fost posibil, surprinzǎtor, 18.Dc5+. Gambitul StautonEdgar - Lott Partidǎ prin corespondentǎ 1955 1.d4 f5 2.e4 fe 3.Cc3 Cf6 4.Ng5 e6 5.Nxf6 Dxf6 6.Cxe4 Dg6 (?) 7.Nd3 Dxg2 8.Dh5+ g6 9.De5! Din nou, aceeasi poveste! Negrul a jucat foarte rǎu deschiderea. El este clar rǎmas in urmǎ cu dezvoltarea, in timp ce albul se pregǎteste deja de lovitura decisivǎ. Albul elibereazǎ toate figurile sale rǎmase pe lina de bazǎ doar pentru a tine departe dama adversǎ de la actiunea principalǎ, capturarea regelui. 9..Dxh1 10.Dxh8 Dxg1+ 11.Rd2 Dxa1 12.Cf6+ Re7 13.Cd5+ ed La 13.Re8 urmeazǎ 14.Dxh7 ed 15.Nxg6+ Rd8 16.Dh4+ Ne7 17.Dh8+, urmat de mat. 14. Dxh7+ Rd6 15.Dxg6+ Re7 16.Dg5+ Rf7 17.Ng6+ Rg8 18.Df6!
Deschiderea BirdKolodziejczyk - N.N. Bielsko 1956 1.f4 d5 2.Cf3 c5 3.d3 Cf6 4.Cbd2 Da5(?) 5.e4! de 6.de Cxe4 7.Nd3 Cxd2 8.Nxd2 Db6 Negrul a castigat un pion, in schimb albul a adus in joc trei figuri si este gata sǎ facǎ rocada. Dar ce face dama la la b6? Vrea ea sǎ captureze pionul b2? 9.Ce5 Dxb2? Intr-adevǎr! Restul vine aproape de la sine. 10.Na5! Dd4 (la 10.Cc6 jocul se terminǎ imediat cu 11.Nc4) 11.Nb5+ Nd7Dacǎ sahul este parat cu Cd7, urmeazǎ 12.Df3 cu intentia 13.Td1. 12.Cxd7 Cxd7
15.Td8 16.Nxd8 f6 17.Nxd7+. Negrul a cedat. Apǎrarea Sicilianǎ Dolgi-Malev Celiabinsk 1969 1.e4 c5 2.Cf3 d6 4.d4 cd 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 a6 6.Ng5 e6 7.f4 b5 8.e5 de 9.fe Dc7 10.De2 Este greu de imaginat cǎ in aceastǎ pozitie de deschidere cunoscutǎ este posibilǎ combinatia axatǎ pe tema noastrǎ. 10.Nb4De obicei se joacǎ 10.Cfd7, dar de ce sǎ nu se incerce odatǎ si aceastǎ mutare activǎ.
15.fg Tg8 16.Db4 f6 17.Ne2! Dxh1 18.Nxf6 Dacǎ la mutarea 14-a negrul ar fi jucat 14.Cd7(in loc de 14.Nd7), ar fi urmat aici 18.Nh5+ Rd8 19.Cxe6 mat. 18.Rf7 19.Ne5 si negrul a cedat. Apǎrarea Francezǎ Torre-Adams New Orleans 1920 1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 Cf6 4.Ng5 de 5.Cxe4 Ne7 6.Nxf6 7.Cf3 c6 8.c3 Dc7 9.Nd3 Cd7 10.De2 b6 11.g4 c5 Prima mutare imprecisǎ rǎpeste imediat linistea negrului. Acum albul deschide repede centrul si pedepseste inaintarea pripitǎ a pionului. Slǎbiciunea esentialǎ a negrului constǎ in pozitia nesigurǎ a regelui sǎu, care iese si mai pregnant in evidentǎ dupǎ faza de deschidere a jocului. Cea mai bunǎ continuare ar fi fost 11.Nb7. 12.dc Cxc5 13.Cxc5 Dxc5 Rocada micǎ nu este acum recomandabilǎ pentru alb, cǎci prin 11.g4 el a slǎbit prea mult flancul regelui sǎu. 14.g5!! Aici albul trebuie sǎ fi avut in fata ochilor pozitia finalǎ. 14.Nxc3+ Deja, negrul este obligat la aceasta, cǎci dupǎ 14.Ne7 15.Nb5+, regele sǎu nu ar mai avea viata linistitǎ. 15.bc Dxc3+ 16.Dd2 Dxa1+ 17.Re2 Dxh1 18.Nb5+ Nd7 La 18.Re7 19.Db4+ negrul este mat in douǎ mutǎri. 19.Dxd7+ Rf8
20.hg 21.Cg5 si negrul a cedat. Cateodatǎ, un dublu sacrificiu al turnurilor influenteazǎ in mod decisiv desfǎsurarea unei partide, chiar si atunci cand acesta nu este acceptat. Gambitul Damei Rovner-Kotov Leningrad 1950 1.d4 d5 2.c4 e6 3.Cc3 c6 4.e4 de 5.Cxe4 Nb4+ 6.Nd2!? Dxd4 7.Nxb4 Dxe4+ 8.Ne2 Ca6 La 8.Dxg2 nu este rǎu 9.Dd6 Cd7 10.0-0-0, cǎci negrul nu poate scǎpa nepedepsit pentru 'jaful' din colt: 10.Dxh1 11.Nf3. 9.Nc3 (este bine si 9.Nd6) 9.Ce7 10.Nxg7 Dxg2
14.Cd3+ 15.Re2 Cxb2 16.Tc1 Te8 17.Ch3 e5 18.Thg1 Nxh3 19.Txg6+ hg 20.Ne4 Ne6 21.Tg1, negrul a cedat. Deschiderea Englezǎ Griffith-Braining Hampstead 1943 1.c4 Cf6 2.Cc3 e6 3.e4 d5 4.e5 d4 5.ef dc 6.bc Dxf6 7.d4 c5 8.g3 cd (?) 9.cd Nb4+ 10.Nd2 Dxd4 11.Nxb4 De4+
Cine sacrificǎ mult material trebuie, fireste, sǎ calculeze totul, panǎ la capǎt. Cea mai micǎ inexactitate poate avea urmǎri pustiitoare. Gambitul Leton Benner-Dreibergs Partidǎ prin corespondentǎ 1965 1.e4 e5 2.Cf3 f5 3.Nc4 fe 4.Cxe5 Dg5 5.d4 Dxg2 6.Dh5+ g6 7.Nf7+ Rd8 8.Nxg6 Dxh1+ 9.Re2 c6 10.Cc3 Panǎ acum, nimic nou. Toate acestea le-am vǎzut deja in partida Borik-Novak (vezi pagina 95). 10.e3 11.Cf7+ Rc7 12.Nxe3 Dxa1
13.d6 14.Dg5 Ng4+ In aceasta constǎ esenta lucrurilor! Dama este deviatǎ, cǎci la 15.Rd2 urmeazǎ 15.Cd7! 15.Dxg4 hg 16.Cxh8 Atacul s-a potolit si albul nu reuseste sǎ recastige materialul cedat. A mai urmat: 16..Cd7 17.Dxg6 Cgf6 18.Rd2 Te8 si albul a cedat. La sfarsitul acestui capitol prezentǎm o partidǎ in care nu numai ambele turnuri, ci - suplimentar - si dama sunt sacrificate. Partida Vienezǎ Stell - N.N. Calcutta 1886 1.e4 e5 2.Cc3 Cc6 3.f4 ef 4.d4 Dh4+ 5.Re2 d5 6.ed Ng4+ 7.Cf3 0-0-0 Negrul s-a decis sǎ atace cu orice pret. 8.dc Nc5 9.cb+ Rb8 10.Cb5 Cf6 11.c3 The8+ 12.Rd3 Nf5+ 13.Rc4 Ne6+ 14.Rxc5 Dispretuind toate pericolele, regele se aruncǎ in valtoarea luptei. 14..a5 (in speranta 15.Cxh4 Ce4+ 16.Rc6 Nd5 mat) 15.Cxc7 Dh5+ 16.Ce5 Cd7+ 17.Rb5 Dxd1 18.Nxf4 Dxa1 19.Ra6
Acum matul pluteste pe partea cealalta a tablei. 22..Txe8 23.Nb5! Dxh1 24.Na7+ Rc7 25.Nc5 Td8 Epuizat de multiplele amenintǎri, negrul trece cu vederea aici ultima posibilitate de remizǎ, 25..Nc8! 26.Ra7!
Partide scurteCand o damǎ este deja capturatǎ dupǎ 12 mutǎri, aceasta nu este cel mai adesea meritul pǎrtii care atacǎ, ci vina celei care se apǎrǎ. Deja este ciudat cand o damǎ, din prea mare sigurantǎ de sine sau din cauza neindemanǎrii 'coechipierilor', ajunge in situatii extrem de delicate. Apǎrarea Caro - Kann Botvinnik - Spielmann Moscova 1935 1.e4 c6 2.d4 d5 3.ed cd 4.c4 Cf6 5.Cc3 Cc6 6.Ng5 Db6 7.cd Dxb2? 8.Tc1 Cb4 Planul negandit precis si executat cam bizar duce la neplǎceri pentru negru. 9.Ca4! Dxa2 10.Nc4 Deja s-a terminat! La 10..Da3 urmeazǎ 11.Tc3. Negrul mai incearcǎ incǎ o micǎ siretenie. 10..Ng4 11.Cf3 Nxf3 12.gf negrul a cedat. Incǎ o tragedie asemǎnǎtoare, de data aceasta pe celǎlalt flanc. Partida Scotianǎ Fraser - Taubenhaus Paris 1888 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.d4 ed 4.Cxd4 Dh4 5.Cc3 Cf6? (5..Nb4) 6.Cf5! Dh5 7.Ne2 Dg6 8.Ch4 si negrul a cedat. Apǎrarea Francezǎ Kotkov - Akopian Krasnodar 1966 1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 de 4.Cxe4 Nd7 Intr-o variantǎ cunoscutǎ de mult, negrul incearcǎ o smecherie. Dupǎ cum vom vedea, acesta se dovedeste curand un bumerang. 5.Cf3 Nc6 6.Nd3 Cf6 7.Cxf6+ Dxf6 O gresealǎ care pierde partida, ceea ce trebuia sǎ apara intr-o bunǎ zi! 8.Ng5! Nxf3 9.Dd2!!
Apǎrarea Francezǎ Booth - Fazekas Londra 1940 1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 Nb4 4.e5 c5 5.a3 Nxc3 6.bc Dc7 7.Cf3 Cc6 8.Nd3 cd? Jocul de sah ar fi chiar simplu dacǎ astfel de combinatii ar duce la castig. Negrul avea aici de ales intre 8..c4 si 8..Cge7. 9.cd Cxd4 10.Cxd4 Dc3+ 11.Dd2! Dxa1 12.c3
Apǎrarea Francezǎ Efremov - Amihanov Kasan 1980 1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 de 4.cxe4 b6 5.Cf3 Nb7 6.Nb5+ Cd7 (fireste, era necesar 6..c6) 7.Ce5 Nc8 8.Ng5! Ultima sperantǎ - campul h4 - a fost nǎruitǎ. Negrul a cedat. La 8.Cf6 urmeazǎ 9.Cc6. Gambitul Regelui Larsson - Englund Stockholm 1942 1.e4 e5 2.f4 d5 3.ed ef 4.Cf3 Cf6 5.d4 Cxd5 6.c4? (aceasta trebuia fǎcutǎ la mutarea precedentǎ) 6..Nb4+ 7.Cbd2 Ce3 8.Da4+ Nd7 9.Db3 De7 10.Rf2 Cd1+! 11.Rg1 Cc3 Se amenintǎ mat. Totusi, albul mai poate deschide pentru regele sǎu o 'gurǎ de aerisire'. 12.h3 Na4! Dama este in capcanǎ, de aceea albul a cedat. Apǎrarea Philidor Krogius - Aratovski Saratov 1945 1.e4 e5 2.Cf3 d6 3.d4 Cd7 4.Nc4 c6 5.Cg5 Ch6 6.a4 O mutare total fundamentatǎ pozitional, totodatǎ si o capcanǎ perfidǎ. Reactia corectǎ era acum 6.a5 sau 6.Df6. Negrul actioneazǎ insǎ mecanic. 6.Ne7? 7.Nxf7+ Cxf7 8.Ce6 Db6 9.a5 Db4+ 10.c3 Dc4 11.Cc7+ Rd8 12.b3! si dama a dispǎrut de pe scenǎ. Este greu de explicat, dar pionul b2 a fost deja de nenumǎrate ori fatal pentru dama adversǎ. Partida Pionului Damei Kraus - Costin Partidǎ prin corespondentǎ Elvetia 1938 1.d4 c5 2.dc Da5+ 3.Cc3 Dxc5 4.e4 e5 5.Cf3 d6 6.Cd5 Ce7? O gresealǎ grosolanǎ! Negrul ar fi trebuit sǎ ia sub control campul b5. 7.b4! si negrul a cedat cǎci la 7.Dc6 urmeazǎ 8.Nb5 Gambitul Damei Krejcik - Réti Viena 1922 1.d4 d5 2.c4 Cf6 3.Cc3 e5 4.de Cg4 5.Cf3 Nb4 6.Nd2 De7 7.Cxd5 Nxd2+ 8.Dxd2 Dc5 9.e3 0-0? ( doar asta nu!) 10.b4!. Negrul a cedat. Apararea Scandinava Wiesel - Weigel Partida prin corespondenta 1923 1.e4 d5 2.ed Dxd5 3.Cc3 Da5 4.Cf3 Ng4 5.h3 Nxf3 6.Dxf3 Cc6? (era necesar 6.c6) 7.Nb5 Db6 8.Cd5 Da5 9.b4!
Apararea Indiana Regelui Spitzer - Ilis Belgrad 1953 1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 Ng7 4.e4 0-0 5.e5 Ce8 6.f4 d6 7.Cf3 Cd7 8.Ne2 de 9.fe c5 1O.dc Dc7? In situatiile riscante orice gafa are urmari suparatoare. Era necesar 10.Da5. 11.Cd5 Dxc5 12.b4!. Negrul a cedat. Ultimul cuvant l-a avut pionul b2. Apararea Scandinava Lissenko - Voronova Frunze 1978 1.e4 d5 2.ed Dxd5 3.Cc3 Da5 4.d4 e5 5.De2 Cc6 6.d5 Nb4 7.Dc4 Cd4 8.Nd3 b5!. Albul a cedat. Apararea Pirc-Ufimtev Gliskman-Popovici Wroslaw 1979 1.e4 g6 2.d4 Ng7 3.Cc3 d6 4.g3 Cc6 5.d5 Cd4 6.Ne3 c5 7.Cb1?! In speranta capturarii calului advers, albul a intrerupt brusc colaborarea propriilor figuri. 7.Db6 8.Nc1 Nh6! 9.c3 Ng4 1O.Da4+ Rf8 11.Cd2 Da5!!. Albul a cedat. Dama a cazut in capcana damei. Partida Spaniola Rubencik - Suslov Minsk 1977 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 De7?! 4.0-0 Cd8 5.d4 c6 6.Na4 d6 7.h3 g6 8.c4 Ch6 9.Cc3 f6 10.c5! Chf7 11.Cd5!
StudiiDama isi poate permite multe lucruri. Spectrul posibilitatilor sale de actiune este larg. Viata sa este atat de plina de glorie pe tabla de sah!; nu totdeauna insa autorii de studii ii rezerva numai roluri care ii aduc noroc. In fiecare dintre pozitiile urmatoare castiga albul. STUDIUL 37 STUDIUL 38
STUDIUL 39 STUDIUL 40
STUDIUL 41 STUDIUL 42
STUDIUL 43 STUDIUL 44
STUDIUL 45 STUDIUL 46
STUDIUL 47 STUDIUL 48
7.7. Pioni rebeli'La cel mai mic indiciu ca un pion da semne de miscare, ca un altul, liber, se pregateste sa inainteze, pune-le stavila! ' - scria Nimzovici in cartea sa despre blocada. S. Loyd - 1868 Remiza
Gambitul DameiAlehin - Rubinstein Den Haag 1921 1.d4 d5 2.Cf3 e6 3.c4 a6 4.c5 Cc6 (incepe lupta pentru inaintarea e6-e5) 5.Nf4 Cge7 6.Cc3 Cg6 Aparent, negrul reuseste totusi sa-si puna in miscare pionii regelui. 7.Ne3! De bunavoie, nebunul ocupa aceasta pozitie 'ingrozitoare' si apara pionul c5. Prin aceasta este impiedicata 7..e5, de exemplu: 8.de Ccxe5 9.Cxe5 Cxe5 10.Dxd5. 7..b6 8.cb cb 9.h4! Nd6 10.h5 Ce7 11.h6! g6 12.Ng5 0-0 13.Nf6
18..Tc7 19.Cb3 Ca5 20.Cc5! Nu este voie sa se ia calul, din cauza pierderii calitatii: 20..Nxc5 21.dc Dxc5 22.Nd4 Dc6 23.Ce5 Dd6 24.Cg4. 20..Cc4 21.Nxc4 dc 22.Ce5 'Mutarea 22.Ce4 castiga fortat calitatea si ar fi mentinut atacul datorita ambelor amenintari 23.Cxd6, cu urmarea 24.Ne5 sau 23.Ng7 si 24.Cf6 mat.' (Alehin). 22..Nxe5 23.Nxe7 Nd6 24.Nxf8 Nxf8 25.Cxd7 Txd7 26.a5! Inca o mutare potrivita pentru tema noastra! Albul impiedica a6-a5, care ar fi intarit formatia pionilor negrii de pe flancul damei. 26..Dc6 27.Df3 Td5 28.Tc1 Dc7 29.De2 c3 30.bc bc 31.Dxa6 Txa5 32.Dd3 Na3 33.Tc2 Nb2 34.Re2 Dc6 35.f3 f5 36.Tb1 Dd6 37.Dc4 Rf7 38.Dc8 Da6+ 39.Dxa6 Txa6 40.e4 g5 41.Rd3 Rg6 42.d5 fe+ 43.fe ed 44.ed Ta4 45.Td1 Rxh6 46.d6 Rh5 47.d7 Ta8 48.Re4 Td8 49.Rf5 Rh4 50.Th1+ Rg3 51.Th3 mat. Partide scurteLa inceput prezentam doua minipartide de manual. Gambitul DameiGibaud - Lazard Paris 1924 1.d4 Cf6 2.Cd2 e5 3.de Cg4 In aceasta pozitie, nimanui nu-i vine ideea sa mute pionul f. Din restul de 20 de mutari, numai una duce imediat la pierdere. 4.h3?? Ce3! Ori dama, ori regele! (5.fe Dh4+! mat). Albul a cedat. Apararea Caro-Kann Keres - Arlamovski Szczawno Zdoj 1950 1.e4 c6 2.Cc3 d5 3.Cf3 de 4.Cxe4 Cf6 5.De2 Cbd7?? Necesar era, desigur, mai intai schimbul intermediar la e4. 6.Cd6! mat.
Apararea Caro-Kann Alehin - Allis Polonia 1935 1.e4 c6 2.d4 d5 3.Cc3 de 4.Cxe4 Cd7 5.De2 Cgf6?? 6.Cd6 mat. Multi alti jucatori au 'copiat' aceasta partida: Fogath - Lehman (Weidenau, 1947), Keres - Dvorsanski (Moscova, 1956), Kosterin - Lanzias (Olimpiada, 1966), Gusdek - Krszczishtanowski (Elblag, 1973) si Nisimura - Marco (Olimpiada, 1982). Partida Spaniola Vasiukov - Giterman Odessa 1960 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 Nc5 4.c3 f5 5.d4 fe 6.Cg5 Ne7 (mai bine era 6..ed) 7.de Cxe5 Aceasta pierde imediat, dar nici 7..Nxg5 8.Dh5+ g6 9.Dxg5 Dxg5 10.Nxg5 Cxe5 11.Nf4! nu era prea placut pentru negru. 8.Ce6! si negrul a cedat. Partida Pionului Damei Wehnert - Metschkarov Bulgaria 1970 1.d4 Cf6 2.c4 Cc6 3.Cf3 d6 4.Cc3 Ng4 5.d5 Ce5 Este aproape incredibil, dar pana la sfarsitul partidei se mai joaca doar o mutare. 6.Cd2?? (6.Cxe5)6..Cd3+! si albul a cedat. Deschiderea Engleza Poldauf - Steudtmann Rerik 198O 1.c4 e5 2.Cc3 Cf6 3.Cf3 Cc6 4.g3 Nc5 'Siciliana', cu culorile inversate. 5.Cxe5 Cxe5 6.d4 De7 Un viclesug! Interesanta este varianta 7.de Dxe5 8.Nf4 De7 9.Nxc7 d6 10.Na5 b6 11.b4 Nxf2+ 12.Rxf2 Cg4+, cu avantaj clar pentru negru. 7.dc?? 'Greselile exista pentru a fi facute!' (Tartakover) 7.Cf3! mat. Adesea, albul a trait un astfel de eveniment trist si in Gambitul Budapesta: 1.d4 Cf6 2.c4 e5 3.de Cg4 4.Cf3 Cc6 5.Nf4 Nb4+ 6.Cbd2 De7 7.a3 Cgxe5 8.ab?? Cd3 mat.
StudiiUrmatoarele douasprezece studii privesc problema 'imblanzirii' pionilor rebeli. Remiza se termina temele 54 pana la 60, toate celelalte sunt castigate de alb. STUDIUL 49 STUDIUL 50
STUDIUL 51 STUDIUL 52
STUDIUL 53 STUDIUL 54
STUDIUL 55 STUDIUL 56
STUDIUL 57 STUDIUL 58
STUDIUL 59 STUDIUL 60
7.8. Regi intemnitatiCea mai mare activitate o desfasoara regele in final, atunci cand nu trebuie sa se mai ascunda din fata atacurilor figurilor adverse, ci trece el insusi la atac; insa si atunci mobilitatea sa poate fi restransa considerabil. F. Sackmann 1923 Remiza
1.Rf6 2.Rh7 Re5 3.Rg6 Rd4 4.Rf5 Rc3 5.Re4 Rb2 6.Rd3 Rxa2 7.Rc2 S-a reusit, regele este inchis; 7.Ra1 8.Rc1 a2 (8.Ra2 9.Rc2 si asa mai departe) 9.Rc2 pat. Nici urmatorul studiu nu este acum greu de rezolvat. I. Maiseilis 1921
Intoarce spatele regelui advers! Negrul nu se mai poate salva. Incercati D-vs, va rog! M. Levitt 1930 - Albul castiga
6.c4 7.Rc8 c3 8.a7 si albul castiga. O. Duras 1908 - Albul castiga
S-a ridicat un zid. Regele negru nu reuseste sa-l depaseasca. Cu aceasta soarta finalului este pecetluita. In finalurile tocmai prezentate regele negru nu a fost lasat sa se apropie de punctele fierbinti ale luptei. In altele, regele trebuie sa fie atras intr-un anumit loc, izolat sau adus in pozitie de pat, pentru ca doar atunci este posibila victoria. I. Averbach 1954 - Albul castiga
7.Rb6 Rb8 8.Nc7+ Rc8 9.Rc6 b4 10.ab. In trei mutari negrul va obtine o dama, dar va fi si facut mat. W. Henkin 1960 - Albul castiga
Acum nu ar fi fost rau 7.Db3, dar turnul este inca la post. Manevra Db4-d2-c2 nu este posibila, caci propriul rege ii sta in drum. 7.Rc1 Tc3+ 8.Rd1 Td3+ 9.Re2 Te3+ 1O.Rf2 Ra2 11.Rf1 Tf3+ 12.Rg2 Te3 13.Rf2 Ra1 14.Dd2 Rb1 Acum este terminata realizarea cu maiestrie de filigram. 15.Rg2 Ra1 16.Dc2 Regele se afla sub escorta. Cu aceasta victoria este asigurata: 16.Ta3 17.Dd1+ si 18.De2+ urmat de 16.Dxe5, sau 16.Tc3 17.Da4+, urmat de 18.Db5+ si 19.Dxe5. Cateodata, cand un rege nu poate sa mute, nu insemna chin, ci chiar noroc. J. Berger 1890 Remiza
Albul face inca trei mutari: 3.Rg3, 4.Rh4, 5.g3 si se ascunde singur in 'pat'(!), indiferent de ce ar raspunde adversarul. Ideea unui auto-pat nu este importanta doar pentru compozitorii de studii.
Partide scurteNu poti decat sa te minunezi cat de des au fost dati mat regii in scurtul interval al primelor douasprezece mutari. Toi am fost odata incepatori, chiar si marii maestri si, desigur, fiecare a avut vreodata contact cu minunata 'deschidere' 1.f4 e6 2.g4 Dh4 mat; mai repede decat atat, ne se poate da mat. Albul reuseste sa mai dea mat doar la mutarea a 3-a, in plus, o poate face intr-un mod destul de artistic: 1.e4 e5 2.Dh5 Re7 3.Dxe5 mat. Sa urmarim acum cateva senzatii de turneu (cu un numar crescator de mutari). Gambitul Budapesta Arnold - Hanauer Philadelphia 1936 1.d4 Cf6 2.c4 e5 3.d5 Nc5 4.Ng5? Ce4! 5.Nxd8 Nxf2 mat.
Deschiderea Alapin Manko Jankovici Partida prin corespondenta (!) 1900 1.e4 e5 2.Ce2 Nc5 3.f4 Df6 4.c3 Cc6 5.g3 Ch6 6.Ng2 Cg4 7.Tf1 Cxh2 8.fe?? Dxf1+! 9.Nxf1 Cf3 mat. Partida Spaniola Benkö Sawer New York 1964 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 Cge7 4.c3 a6 5.Nc4 h6? 6.d4 d6 7.Db3 Ca5? 8.Nxf7+ Rd7 9.Cxe5+! de 10.De6 mat. Partida Vieneza Platt - Korkenblatt SUA 1965 1.e4 e5 2.Cc3 Cf6 3.Nc4 Cxe4 4.Dh5 Cd6 5.Nb3 Cc6 6.d4 ed? (6.Cxd4 7.Dxe5+ Ce6) 7.Cd5 g6 8.De2+Ne7 9.Cf6+ Rf8 10.Nh6 mat. Partida Pionului Damei Regan - Michel Londra 1905
Partida Spaniola Berger - Fröhlich Graz 1888 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 d6 5.Cc3 Ng4 6.Cd5 Ce7? 7.d3 b5 8.Nb3 Ca7? 9.Cxe5! Nxd1 10.Cf6+! gf 11.Nxf7 mat. Partida Vieneza Oudheusden - de Vries Amsterdam 1934
Apararea Caro-Cann Réti - Tartakower Viena 1910 1.e4 c6 2.d4 d5 3.Cc3 de 4.Cxe4 Cf6 5.Dd3 e5? (5.Cxe4) 6.de Da5+ 7.Nd2 Dxe5 8.0-0-0 Cxe4? (8.Ne7) 9.Dd8+!! Rxd8 10.Ng5+ Rc7 11.Nd8 mat. Apararea Franceza Lundquist - Philips Austria 1980 1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 Nb4 4.Nd2 de 5.Dg4 Cf6 6.Dxg7 Tg8 7.Dh6 Dxd4? (7.Cc6, 7.Tg6) 8.0-0-0 Cg4 9.Dh4 Dxf2? 10.Dd8+! Rxd8 11.Ng5+ Re8 12.Td8 mat. Apararea Siciliana Taranin - Subkov Sverdlovsk 1972 1.e4 c5 2.Cf3 e6 3.d4 cd 4.Cxd4 a6 5.Cc3 Cc6 6.Ne3 Dc7 (6.Cf6) 7.Dd2 Cge7? (7.Nb4, 7.Cf6, 7.b5, 7.d6) 8.Cdb5! ab 9.Cxb5 Da5 10.Cd6+ Rd8 11.Dxa5+ Txa5 12.Nb6 mat. Apararea Cigorin Saulson - Phillips Chicago 1907 1.d4 Cc6 2.e4 e5 3.d5 Cce7 4.f4 d6 5.Cf3 Ng4 6.Cc3 Cg6 7.h3 Nxf3 8.Nb5+! c6 9.dc Nxd1? (9.Dh4+) 10.cb+ Re7 11.Cd5+ Re6 12.f5 mat.
Partida Spaniola Nimzovici - Ryckoff Berlin 1910 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 Cf6 4.0-0 d6 5.d4 Cxe4? (5.Nd7) 6.d5 a6 7.Nd3 Cf6? (7.Ce7 8.Nxe4 f5) 8.dc e4 9.Te1 d5 10.Ne2! ef 11.cb Nxb7 12.Nb5 mat. Apararea Siciliana Thomas - Sapira Anvérs 1932 1.e4 c5 2.Cf3 Cf6 3.Cc3 d5 4.ed Cxd5 5.Nb5+ Nd7 6.Ce5 Cxc3? (6.Cc6!) 7.Df3! f6 8.Dh5+ g6 9.Cxg6 Rf7 10.Ce5+. Negrul a cedat din cauza 10.Rg7 11.Df7+ Rh6 12.dc mat.
StudiiIn fiecare dintre studiile urmatoare castiga albul. Parca nu este de ajuns ca cei doisprezece regi negri stangaci nimeresc intr-o ambuscada, dar chiar ei insisi zadarnicesc planurile propriilor forte in incercarile lor de a-i salva. Studiul 61 Studiul 62
Studiul 63 Studiul 64
Studiul 65 Studiul 66
Studiul 67 Studiul 68
Studiul 69 Studiul 70
Studiul 71 Studiul 72
7.9 Zugzwang-ulIn afara de un 'mini-zugzwang', in care fiecare figura poate cadea in decursul unei partide, exista si un altfel de zugzwang, mai rar intalnit. El poate afecta un flanc, centrul sau chiar intrega armata adversa.Estrin - NismanMoscova 1967
Privit formal, pe tabla domneste egalitatea materiala; in realitate insa, negrul joaca cu turnul si regele mai putin. 31.Tf7 Ce6 32.Thf1 Rd8 33.Ce3 si negrul a cedat. In urmatoarea partida albul este 'persoana indoliata'. Partida Italiana Albin - Winawer Nürnberg 1896 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nc4 Nc5 4.c3 Cf6 5.0-0 Cxe4 6.Nd5?! Cxf2 7.Txf2 Nxf2+ 8.Rxf2 Ce7 9.Db3? (9.Nb3) 9 .0-0 10.Ne4? d5 11.Nc2 e4 12.Ce1 Cg6 13.c4 d4! 14.Dg3 f5 15.Rg1 c5 16.d3 f4 17.Df2 e3 18.Df3
Apararea Siciliana Bronstein - A. Zaitev Berlin 1968 1.e4 c5 2.Cc3 e6 3.Cf3 Cc6 4.Nb5 Cd4 5.Nd3 Cxf3+ 6.Dxf3 Nd6 7.De3! e5 8.Cb5 De7 9.b4! cb 10.Dg3 Nb8 (la 10.Rf8 este bine 11.a3) 11.Dxg7 Df6 12.Dxf6 Cxf6 13.a3 d5 14.f3 Tg8 15.g3 Nh3?! 16.ed! Ng2 17.Tg1 Nxf3 18.d6
Pionul nu este lasat la a4.
Deschiderea Engleza Karpov - Ribli Amsterdam 1980 1.c4 c5 2.Cf3 Cf6 3.Cc3 Cc6 4.g3 d5 5.cd Cxd5 6.Ng2 g6 7.0-0 Ng7 8.Cxd5 Dxd5 9.d3 0-0 10.Ne3 Nd7 11.Cd4 Dd6 12.Cxc6 Nxc6 13.Nxc6 Dxc6 14.Tc1 De6 15.Txc5 Dxa2 Nu intentionam sa abordam fineturile deschiderii partidei; vrem mai mult sa descoperim mutarea care, in final, poarta vina principala pentru pozitia penibila din diagrama. 16.Tb5! b6 17.Da1 Ideea ultimelor mutari ale albului consta in slabirea pionului a7 si legarea turnului advers de apararea acestuia. 17.Dxa1?! Momentul decisiv! Negrul nu 'simte' pericolele care il pandesc in final. Dupa schimbul de dame el putea sa se astepte, in cel mai bun caz, la un final de turnuri cu patru pioni contra cinci. Preferabil ar fi fost 17.De6. 18.Txa1 Tfb8 Dupa 18.Tfc8 19.Ta6 Tc2 2O.b3 Txe2 21.Tbxb6 si 22.Tb7, rezultatul ar fi acelasi. 19.Ta6 Rf8 20.Tb4 Ne5 21.Tba4 b5 22.Ta2 Tb7 23.b3 Nb8 24.Nc5 Re8 24.d4 (figurile negre pierd mereu mai mult spatiu) 25.Rd7 26.e4 e6 27.b4 Rc8 28.d5 ed 29.ed Td7 30.d6
Nici apararea pasiva cu 31.Rb7 32.Rf3 Te8 33.Rf4 h6 (regele nu are voie sa patrunda) 34.h4 nu aduce nimic, caci albul desfasoara ofensiva cu pionii pe flancul regelui. 32.Te2 Rc8 La 32.Te8 33.Txe8 Rxe8 34.Rf3 Rd7 35.Re4 Re6 36.g4 regele negru este respins. 33.Te7 Td7 34.Ta2! a5 Se intrevede cumva libertatea? Nu, este o Fata Morgana. 35.Tc2 si negrul a cedat. Jucatorii cu piesele albele obtin adesea victorii frumoase, daca reusesc sa paralizeze centrul adversarului cu d5-d6 sau e5-e6. Apararea Siciliana Vasiukov - Cicovani Moscova 1963 1.e4 c5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 Db6 4.Cc3 e6 5.0-0 Cf6 6.Te1 Ne7 7.Nxc6 Dxc6 8.d4 0-0? Pionul d4 trebuia, desigur, blocat cu d7-d5. 9.d5! Da6 10.d6! Nd8 Pionul temerar nu putea fi luat din cauza e4-e5.
13.Cxg5! hg 14.Nxg5 Da5 15.Te3 Ch7 16.Nh6 Rh8 17.Tg3 Nh4 18.Ng7+ Rg8 19.Nf6+ si negrul a cedat. Apararea Siciliana Nikolaevski - Lentsiner Harkov 1962 1.e4 c5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 Db6 4.Ca3 g6 5.0-0 Ng7 6.c3 Cf6 7.d4 Cxe4 8.d5 Cd6 9.Nd3 Ce5 10.Cxe5 Nxe5 11.Te1 Ng7 12.De2 e5 13.Nh6! 0-0 14.Nxg7 Rxg7 15.Dxe5+ f6 16.Dg3 f5 17.Te7+ Cf7 18.d6!
20.Cb5 f4 21.Cxc3! Albul exercita o presiune atat de puternica asupra pozitiei adverse, incat, desi in dezavantaj material, poate fi linistit de acord cu schimbul damelor. 21.fg 22.fg Calul din f7 nu se putea elibera din legatura. A mai urmat: 22.b5 23.Nxb5 Tb8 24.Nc4 Tb4 25.Nxf7 Txf7 26.Tf1! si negrul a cedat. In exemplul urmator pionul regelui devine 'pana' care forteaza victoria. Gambitul Damei Korsten - Hansen Partida prin corespondenta 1949 1.Cf3 Cc6 2.d4 d5 3.c4 Cf6? Aceasta reprezinta izvorul tuturor relelor ce vor urma. Negrul ar fi avut de ales aici intre 3.dc sau 3.Ng4. 4.cd Dxd5 5.Cc3 Dd8 6.d5 Ca5 7.e4 b6 8.e5 Cd7 9.b4 Cb7
Ca rezultat al blocadei centrului, albul isi aduce in joc figurile, una dupa alta, in timp ce fortele negrului manevreaza doar' ici si colo'. Urmeaza un final frumos. 15.Rg8 16.Ce4 Dd7 17.de! De8 Un sfarsit picant ar rezulta dupa 17.Dxc6 18.Df3 Ce5 19.Df7+! Cxf7 20.ef mat. 18.Df3 h6 19.Df7+ Dxf7 20.ef+ Rh7 21.h4 Nf5 22.Cg5+. Negrul a cedat, caci l-ar fi asteptat 22.hg 23.hg+ Ch4 24.Txh4+ Rg6 25.Ce5 mat. Romanovski - Ravinski Moscova 1941
22.Nxg7 Dxg7 23.De3! O idee surprinzatoare. Negrul a cedat; a rezultat ca 23..Ta8 nu ofera nici o aparare, caci albul muta 24.Da7! In cateva variante se recurge, practic, la o blocada a centrului in fiecare partida. Apararea Siciliana Tal - Benkö Bled 1959 1.e4 c5 2.Cf3 g6 3.d4 Ng7 4.d5 d6 5.Cc3 Cf6 6.Nb5+ Cbd7 7.a4 0-0 8.0-0 a6 9.Ne2 Tb8 10.Te1 Ce8 11.Nf4 Cc7 12.Nf1 b5 13.Dd2 Te8 14.h3 Cf6 15.Tad1 Nd7 16.e5 b4 17.Ce4 Cxe4 18.Txe4 Nxa4 19.Nh6 Nh8 20.Tde1 Raspunsul 20..e6 ar fi oferit acum negrului cele mai bune sanse. Totusi el s-a decis sa 'rada' tot flancul damei. 20..f6 21.e6 f5 22.Th4 Nxb2
23.Nf8! Txf8 24.Dh6 Tf7 25.ef+ Rxf7 26.Dxh7+ Ng7 Nici 26.Re8 27.Dxg6+ Rd7 28.Dxf5+ e6 29.Th7+ Rc8 30.Nxa6+ Cxa6 31.de nu este acceptabil decat pentru alb; nebunul de campuri negre sare si el prea tarziu in ajutorul regelui sau. 27.Th6 Dg8 28.Dxg6+ Rf8 29.Cg5 Dxd5 30.Th8+! si negrul a capitulat. 'Idealul oricarei limitari a actiunilor adverse ramane blocada!' scria Nimzovici; si el stia ce spune. Cele mai cunoscute partide pe tema blocadei sunt legate de numele sau. Apararea Franceza Alehin - Nimzovici San Remo 1930 1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 Nb4 4.e5 c5 5.Nd2 Ce7 6.Cb5 Nxd2+ 7.Dxd2 0-0 8.c3 b6 Cand se rejoaca o partida renumita, se cauta atunci, mereu, cauzele infrangerii invinsului. In mod ciudat, dificultatile negrului incep deja cu aceasta mutare. El nu ajunge la schimbul nazuit al nebunului sau de campuri albe, dupa care ideea cu b6 este redusa la absurd. Preferabil era 8.Cf5, pentru a nu lasa calului advers posibilitarea sa patrunda la d6. 9.f4 Na6 10.Cf3 Dd7 11.a4 Cbc6 12.b4! Respingerea planului inceput cu b6: dupa a2-a4, negrul intentiona sa calatoreasca la c4 cu calul - via a5. 12.cb 13.cb Nb7 14.Cd6 f5? 'Gresela decisiva in pozitie deja compromisa. Tinand seama de inaintarea amenintatoare a pionului a, pentru a obtine ceva spatiu, trebuia jucat 14.a5. ' (Alehin) 15.a5! Cc8 16.Cxb7 Dxb7 17.a6 Df7 Daca negrul ar vrea sa piarda calul, ar fi suficient sa joace 17.De7: 18.Nb5! Cxb4 19.Tb1! 18.Nb5 C8e7 19.0-0 h6 20.Tfc1 Tfc8 21.Tc2 De8 'Negrul nu sufera de lipsa de timp, ci de lipsa de spatiu!' scria Alehin despre aceasta pozitie. Urmariti singuri: 21.Cd8 22.Tac1 Txc2 23.Txc2 Tc8 24.Txc8 Cxc8 25.Dc3 Ce7 26.Dc7 22.Tac1 Tab8 23.De3 Tc7 24.Tc3! Dd7 25.T1c2 Rf8 26.Dc1 Tbc8 Acum albul trece la atacul final. 27.Na4 b5 Negrul trebuie sa castige timp pentru ca regele sa apere turnul sau la timp. 28.Nxb5 Re8 29.Na4 Rd8 30.h4! Acum negrul mai are doar doua mutari, inainte ca dama sa sa fie fortata sa mearga la e8. La aceasta urmeaza b4-b5. Tinand cont de acest zugzwang mortal, negrul a cedat. Apararea Indiana Damei Sämisch - Nimzovici Copenhaga 1923 1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cf3 b6 4.g3 Nb7 5.Ng2 Ne7 6.Cc3 0-0 7.0-0 d5 8.Ce5 c6 9.cd cd 10.Nf4 a6 Negrul intentioneza sa mareasca, pas cu pas, aria sa de actiune de pe flancul damei. 11.Tc1 b5 12.Db3 Cc6 13.Cxc6 Nxc6 14.h3 Dd7 15.Rh2 Ch5 16.Nd2 f5 Jocul decis de pe ambele flancuri aduce roade. Figurile negre, care vin ca un tavalug, cuceresc tot mai mult spatiu, in timp ce albul nu stie ce sa intreprinda. 17.Dd1 b4 18.Cb1 Nb5 19.Tg1 Nd6 20.e4 fe! In adnotarile sale facute pe marginea acestei partide, Nimzovici scria: 'Sensul acestui sacrificiu consta in legarea totala a albului. El nu detine nici o linie si nici un punct important. Negrul ocupa orizontala a doua si - gratie nebunului sau de la b5, care impiedica Tf1 - paralizeaza total jocul adversarului'. 21.Dxh5 Txf2 22.Dg5 Taf8 23.Rh1 T8f5 24.De3 Nd3 25.Tce1 h6!!
Apararea Caro-Kann Nimzovici - Capablanca New York 1927 1.e4 c6 2.d4 d5 3.e5 Nf5 4.Nd3 Nxd3 5.Dxd3 e6 6.Cc3 Db6 7.Cge2 c5 8.dc Nxc5 9.0-0 Ce7 10.Ca4 Dc6 11.Cxc5 Dxc5 12.Ne3 Dc7 13.f4 Cf5 14.c3 Cc6 15.Tad1 g6 16.g4 Cxe3 17.Dxe3 h5 18.g5 0-0 19.Cd4 Db6 20.Tf2 Tac8 21.a3 Tc7 22.Td3 Ca5 23.Te2 Te8 24.Rg2 Cc6 25.Ted2 Tec8 26.Te2 Ce7 27.Ted2 Tc4 28.Rh3 Rg7 29.Tf2 a5 3O.Te2 Cf5 31.Cxf5 gf 32.Df3 O lupta pozitionala lunga a dus la superioritatea pozitionala clara a negrului. Sarcina acestuia in noua secventa a luptei, in care pe tabla nu au mai ramas decat figurile grele, consta in amplificarea si pe mai departe a avantajului sau de spatiu. 32.Rg6 33.Ted2 Te4! 34.Td4 Tc4 35.Df2 Db5 36.Rg3 Tcxd4 37.cd Dc4 38.Rg2 b5 39.Rg1 b4 40.ab ab 41.Rg2 Dc1! Mutare cu mutare pozitia albului devine tot mai stramtorata. 42.Rg3 Dh1 43.Td3 Te1 44.Tf3 Td1
46.Tf1. Albul a cedat; el nu a mai vrut sa vada finalul 47.De2 Dg1+ 48.Rh3 Te1! In creatia lui Capablanca se intalnesc adesea astfel de partide pozitionale, conduse cu maiestrie de filigram. Gambitul Damei Capablanca - Treybal Karlovy-Vary 1929 1.d4 d5 2.c4 c6 3.Cf3 e6 4.Ng5 Ne7 5.Nxe7 Dxe7 6.Cbd2 f5 7.e3 Cd7 8.Nd3 Ch6?! 9.0-0 0-0 10.Dc2 g6 11.Tab1 Cf6 12.Ce5 Cf7 13.f4 Nd7 14.Cdf3 Tfd8 15.b4 Ne8 16.Tfc1 a6 17.Df2 Cxe5 18.Cxe5 Cd7 19.Cf3! Tac8 20.c5
O inalta intelegere sahista a demonstrat cubanezul cu 19.Cf3! Calul a preluat rolul celei mai importante rezerve, care la sfarsitul partidei ii da lovitura nimicitoare. 20.Cf6 21.a4 Cg4 22.De1 Ch6 23.h3 Cf7 24.g4! Nd7 25.Tc2 Rh8 26.Tg2 Tg8 27.g5 Dd8 28.h4 Rg7 29.h5 Situatia negrului este deja fara speranta, dar partida va mai continua inca pret de aproximativ treizeci de mutari. 29.Th8 30.Th2 Dc7 31.Dc3 Dd8 32.Rf2 Dc7 33.Tbh1 Tcg8 34.Da1 Tb8 35.Da3 Tbg8 36.b5 ab Dama neagra ar cadea in capcana dupa 36.Da5 37.b6! Albul ar captura-o nederanjat cu calul. 37.h6+! Rf8 38.ab Re7 39.b6 Db8 O pozitie-scoala! Acum se intrevede atacul decisiv asupra pionului b7; nu ar fi rau pentru negru daca ar putea sa aduca un turn la b8. Totusi, pentru aceasta ar avea nevoie de o a noua orizontala. 40.Ta1 Tc8 41.Db4 Thd8 42.Ta7 Rf8 43.Th1 Ne8 44.Tha1 Rg8 45.T1a4 Rf8 46.Da3 Rg8 47.Rg3
53.Cb3 Te8 54.Ca5 Cd8 Calul a efectuat o cursa pe cat de lunga, pe atat de fara rost: b8-d7-f6-g4-h6-f7-d8; acum el nu mai ajunge la timp nici macar pentru actiunea de salvare. 55.Na6! ba 56.Txd7 Te7 58.Txd8+! .ci se prabuseste, fara glorie. Negrul a cedat. REZOLVǍRILE STUDIILOrLasso pentru cal Nr.1: T. Doyson, 1925 Este clar cǎ trebuie prins calul din b1. Totusi, albul nu trebuie sǎ treneze lucrurile, cǎci calul nu asteaptǎ. 1.f7! Rg7 2.Ne7 Rxf7 3.Nb4. Lasso-ul a fost aruncat cu mǎiestrie. Acum nu mai este nevoie decat sǎ se apropie regele. Nr.2: G. Sahodiakin, 1931 1.Rc5 Cc7 2.Rd6 Ce8+ 3.Re7 Cg7. Panǎ aici totul a fost foarte simplu. Calul s-a apropiat de regele sǎu pentru a se sprijini reciproc. Dacǎ el ar fi sǎrit imprudent pe cealaltǎ parte (3.Cc7), ar fi urmat 4.Rf7! 4.Ng6! Inceputul asaltului decisiv. 4.Rg8 5.Nf7+ Rh7. Nu s-ar fi schimbat nimic cu 5.Rh8, dupǎ cum vom vedea imediat. 6.Rf6 Rh8 7.Re5! Mutarea directǎ 7.Rg6? ar fi stricat totul: 7.Ce6! 7.Rh7 8.Re4 Rh8 9.Rf4 Rh7 1O.Rg4 Rh8. Acum s-a terminat! 11.g6! O idee minunatǎ. Nu fǎrǎ motiv a primit acest studiu, acum o jumǎtate de secol, premiul intai din partea unei reviste rusesti de sah. Nr.3: E. Pogosian, 1962 1.Th8 Altfel negrul atacǎ cu toate fortele de care dispune pionul d6 si mentine remiza 1.Rg7 2.Rg5! Rxh8 Desigur, negrul putea sǎ joace si 2.Cf6, totusi nici aceasta nu ar fi salvat de la nenorocire, de exemplu: 3.Rf5 Cd5 4.Te8 Rf7 5.Te5 Cb6 6.Te7+ Rf8 7.Re5. 3.Rg6. Pentru turn negrul trebuie sǎ plǎteascǎ pretul calului, ceea ce inseamnǎ sfarsitul: 3.Ch6 4.Rxh6 Rg8 5.Rg6 Rf8 6.Rf6 Re8 7.Rg7. Nr.4: I. Fritz, 1950 Turnul din a2 stricǎ imaginea, totusi, imediat ce incepe rezolvarea, aceastǎ lipsǎ este datǎ uitǎrii. 1.Ta1 Nb7. Se ameninta nu numai matul, ci si un atac dublu prin 2.Tc1. 2.Ta7 Cb5. 2.Nd5+ nu ajutǎ, cǎci dupǎ 3.Rf6 se pierde calul. 3.Txb7! Cd6+ 4.Re7 Cxb7 5.b4! Cu aceastǎ mutare soarta partidei este, surprinzǎtor, pecetluitǎ. Nr.5: G. Farni, 1922 1.Ng4 Cg7. Sǎ sari la g3 ar fi fatal din cauza 2.Cc3!, urmat de 3.Rf3. 2.Cf6! Calul a reusit, in timp ce regele terminǎ usor cu pionii: 2.a4 3.Rd3 a3 4.Rc3 c4 5.Rc2.
|