Medicina
Tumorile veziculei biliareTUMORILE VEZICULEI BILIARE lTumorile veziculei biliare pot fi benigne si maligne. a. Tumorile benigne din punct de vedere morfologic de clasifica in: - epiteliale - papilom, adenom de col - mezenchimatoase - fibrom, miom, lipom, mixom sunt mai rare decat cele maligne sediul predilect este regiunea fundica si corporeala existenta acestora poate fi evocata preoperator pe imaginile colecistografice prin prezenta unor imagini lacunare intrlumenale de mici dimensiuni, ce nu-si schimba sediul odata cu pozitia bolnavului sau prin prezenta unor modificari punctiforme in afara conturului opac al veziculei (caracteristic pentru adenomioza) sunt descoperite intraoperator (uneori doar la examenul histopatologic) putand coexista cu litiaza veziculara. Aspectul poate fi al unor mici vegetatii (tumori papilare sau acino-tubuloase), polipi colesterolici, a uor ingrosari parietale localizate parcelar (fundic) sau segmentar sub forma unor septuri incomplete ce pot compartimenta in sens transversal colecistul (proliferari musculo- glandulare = adenomioza). lIndiferent de natura lor histologica si de concomitenta litiazei, tumorile benigne ale colecistului se trateaza chirurgical prin colecistectomie. b. Tumorile maligne lSunt foarte frecvente ocupand locul 5 la femei si locul 8 la barbati din totalul cancerelor, in 80-90% din cazuri fiind asociate cu litiaza biliara. Circa 10% din pacientii cu simpatologie de litiaza biliara trecuti de 60 de ani au tumora maligna de colecist. lAproximativ 80% sunt adenocarcinoame restul fiind nediferentiate sau tumori maligne scuamoase. Din adenocarcinoame, 70% sunt schiroase, 20% sunt papilare si 10% mucoide.
lDiseminarea se face limfatic in ganglionii pericoledocieni, duodenali si pancreatici, venos in ficat si 1/3 din cazuri direct in ficat. Diseminarea in ficat are loc 1/3 cazuri, diseminarea limfatica regionala in 1/3 din cazuri si vena porta, omentul mare, duodenul, colonul in 1/2cazuri. Metastaza pulmonara este rara. Diagnostic: a. clinic: - de obicei simptome nedisociabile cu cele de colecistita sau litiaza biliara - majoritatea acuza durere abdominala localizata epigastric sau in hipocondrul drept, greata voma, 1/2din pacienti sunt icterici si in 2/3 se palpeaza o masa tumorala in hipocondrul drept. In mai putin de 10% din cazuri nu exista o simptomatologie specifica. b. paraclinic: - teste de laborator ale functiei hepatice orienteaza catre icterul obstructiv - colecistul nu este vizualizat prin colecistografie Fig. 1
Tomografie computerizata - tumora de colecist cu litiazacolecistica Fig. 2 Statiile ganglionare
lConstatarile intraoperatorii combinate cu examenul histopatologic pot si trebuie sa permita incadrarea cancerului intr-un sistem TNM: lT1- seroasa libera lT2 - seroasa atinsa lT3- seroasa depasita lT4- infiltratie masiva in organele vecine lN0 - fara adenopatie lN1- limfonoduli hipertrofici, histologic benigni lN2- limfonoduli in statia I, histologic maligni (I statie = gg. cistic, pedicul hepatic) lN3- limfonoduli in statia II, histologic maligni (II statie=gg hil.hepatic, retroduodenopancreas lM0- fara metastaze lM1- cu metastaze la distata Stadiu l I T1, N0, M0 l II T2, N0, M0 l III T1, T2 or T3, N0 or N1, M0 l IVA T4, N0 or N1, M0 l IVB Orice T, N2, M0 sau orice T cu N, M1 Tratamentul este chirurgical in functie de stadiul evolutiv si conditiile tehnic posibile (T1-T2, N0-N1) prin colecistectomie largita si hepatectomie dreapta largita.
|