Tulburarile amnestice - amnezia, tulburarea amnestica

Amnezia

Tulburarile din sectiunea "Tulburarile Amnestice' se caracterizeaza printr-o perturbare de memorie care este datorata, fie efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale, fie efectelor persistente ale unei substante (adica, un drog de abuz, un medicament ori expunerea la un toxic). Tulburarile din aceasta sectiune au in comun simptomul de deteriorare a memoriei, dar se diferentiaza intre ele pe baza de etiologie

Elemente de diagnostic

Indivizii cu o tulburare amnestica sunt deteriorati in capacitatea lor de a invata informatii noi sau de a evoca informatii invatate anterior sau evenimente trecute.

Perturbarea de memorie trebuie sa fie suficient de severa pentru a cauza o deteriorare marcata in functionarea sociala sau profesionala si trebuie sa reprezinte un declin semnificativ de la nivelul anterior de functionare .Perturbarea de memorie nu trebuie sa survina exclusiv in cursul unui delirium sau al unei demente.Capacitatea de a invata si de a evoca o informatie noua este afectata totdeauna intr-o tulburare amnestica, in timp ce problemele amintind informatia invatata anterior survin inconstant, in functie de localizarea si severitatea leziunii cerebrale.

Deficitul de memorie este mai evident la sarcinile care necesita o evocare spontana si, de asemenea, cand examinatorul ofera repere persoanei pentru ca aceasta sa-si reaminteasca o perioada de timp. mai recenta. In functie de aria cerebrala specifica afectata, deficitele pot fi predominant in legatura cu stimuli verbali sau vizuali. in unele forme de tulburare amnestica, individul isi poate aminti lucruri din trecutul foarte indepartat mai bine decat evenimente mai recente (de ex., o persoana isi poate aminti in detalii vii o sedere in spital care a avut loc cu o decada inaintea examinarii actuale, dar poate sa nu aiba nici o idee despre faptul ca actualmente se afla in spital).

Diagnosticul nu este pus, daca deteriorarea memoriei survine exclusiv in cursul unui delirium (de ex., survine numai in contextul capacitatii reduse de a mentine si deplasa atentia). Capacitatea de a repeta imediat un fragment secvential de informatie (de ex., un numar) nu este afectata de regula intr-o tulburare amnestica,

Cand o astfel de deteriorare este evidenta, aceasta sugereaza prezenta unei perturbari de atentie care poate indica un delirium. Diagnosticul nu este pus, de asemenea, in prezenta altor deficite cognitive (de ex., afazie, apraxie, agnozie, perturbare in functia de executie) care sunt caracteristice dementei. Indivizii cu o tulburare amnestica pot experienta o deteriorare majora in functionarea lor sociala si profesionala ca rezultat al deficitelor lor mnezice, care, in formele sale extreme, poate necesita supravegherea situatiilor de viata ale acestora, pentru a li se asigura alimentarea si ingrijirea corespunzatoare.

Elemente si tulburari asociate

O tulburare amnestica este adesea precedata de un tablou clinic evolutiv care

include confuzie si dezorientare si, ocazional, probleme de atentie, care sugereaza

un delirium (de ex., tulburarea amnestica datorata deficientei de tiamina).

Confabulatia, evidentiata adesea prin relatarea de evenimente imaginare pentru a umple lacunele mnezice, poate fi notata in stadiile precoce ale tulburarii amnestice, dar tinde sa dispara cu timpul. De aceea, poate fi important sa se obtina o

informatie coroborata de la membrii familiei ori de la alti informatori. Amnezia

profunda poate duce la dezorientare in loc si timp, dar mai rar la propria persoana.

Dezorientarea la propria persoana poate fi intalnita ia indivizii cu dementa, dar este exceptionala intr-o tulburare amnestica. Cei mai multi indivizi cu o tulburare

amnestica severa nu au constiinta deficitelor lor mnezice si pot nega in mod explicit

prezenta deteriorarii severe a memoriei, in dispretul evidentei de contrariu. Lipsa

constiintei tulburarii poate duce la acuzatii la adresa altora sau, in cazuri rare, la

agitatie. Unii indivizi pot recunoaste ca au probleme, dar sunt indiferenti. Pot fi

intalnite apatia, lipsa de initiativa, aplatizarea emotionala ori alte modificari

sugestive de alterare a functiei personalitatii. Indivizii pot fi la prima vedere

amabili si agreabili, dar pot avea un grad superficial sau diminuat de expresie

afectiva. Indivizii cu amnezie globala tranzitorie par adesea a fi perplecsi sau

confuzi. Pot fi notate deficite subtile in alte functii cognitive, dar, prin definitie,

acestea nu sunt suficient de severe pentru a cauza o deteriorare semnificativa clinic.

Tulburarile amnestice datorate traumatismului cranian pot dura perioade de

timp diferite, cu un pattern caracteristic de deficite foarte mari, imediat dupa

traumatism si ameliorare in urmatorii 2 ani (a fost notata si o ameliorare

ulterioara dupa 24 de luni, dar este mai putin frecventa).

Diagnostic diferential

Deteriorarea memoriei este, de asemenea, un element al deliriumului si dementei. in delirium, disfunctia memoriei survine in asociere cu deteriorarea constientei, cu reducerea capacitatii de a focaliza, sustine sau deplasa atentia. In dementa, deteriorarea memoriei trebuie sa fie acompaniata de deficite cognitive multiple (adica, de afazie, apraxie, agnozie ori o perturbare in functia de executie) care duc la o deteriorare semnificativa clinic.

Tulburarea amnestica trebuie sa fie distinsa, de amnezia disociativa si de amnezia survenind in contextul altor tulburari disociative (de ex., tulburarea de identitate disociativa). Prin definitie, o tulburare amnestica este datorata efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale ori uzului unei substante. In afara de aceasta, amnezia din tulburarile disociative nu implica de regula deficite in invatarea si reproducerea informatiilor noi, indivizii prezentand mai curand o incapacitate circumscrisa de a evoca evenimente anterioare, de regula de natura traumatica sau stresanta.

Etiologia presupusa a tulburarii amnestice determina diagnosticul (textul si criteriile pentru fiecare diagnostic de tulburare amnestica sunt prevazute separat, putin mai departe in aceasta sectiune). Daca se considera ca perturbarea de memorie este consecinta efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale (inclusiv traumatismul cranian), atunci este pus diagnosticul de tulburare amnestica datorata unei conditii medicale generale. Daca perturbarea de memorie este rezultatul efectelor persistente ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament ori expunerea la un toxic), atunci este pus diagnosticul de tulburare amnestica persistenta indusa de o substanta. Cand, atat o substanta (de ex., alcoolul), cat si o conditie medicala generala (de ex., un traumatism cranian) au avut un rol in dezvoltarea perturbarii de memorie, sunt puse ambele diagnostice. Daca nu este posibil sa se stabileasca o etiologie specifica (adica, disociativa, indusa de o substanta ori datorata unei conditii medicale generale) este diagnosticata tulburarea amnestica fara alta specificatie.

Referat: Zaharul hotul vietii sau criminalul alb Lucrare: Fibrele alimentare - sursele de fibre (celuloza) - clasificarea lipidelor, glucidelor, glucido-lipidelor si a fibrelor alimentare

Tulburarea amnestica trebuie sa fie distinsa de simulare si de tulburarea factice. Aceasta distinctie poate fi efectuata cu ajutorul unei testari sistematice a memoriei (care adesea da, rezultate inconstante in tulburarea factice si in simulare) si prin absenta unei conditii medicale generale ori a uzului unei substante care este

etiologic in relatie cu deteriorarea memoriei.

Tulburarea amnestica trebuie sa fie distinsa de memoria mai putin eficienta a declinului cognitiv in legatura cu etatea, care se situeaza in cadrul gamei normative  adaptate la etate, expectata pentru individ.

Conditii medicale generale asociate

O tulburare amnestica survine adesea ca rezultat al unor procese patologice (de ex., traumatism cranian inchis, plaga penetranta prin proiectil, interventie chirurgicala, hipoxie, infarct al teritoriului de distributie al arterei cerebrale posterioare si encefalita cu herpes simplex) care cauzeaza lezarea structurilor diencefalice specifice si a structurilor lobului mediotemporal (de ex., corpii mamilari, hipocampul, fornixul). Patologia este cel mai adesea bilaterala, dar deficitele pot proveni si din leziuni unilaterale. Tulburarea amnestica tranzitorie, cand este intalnita ca "amnezie globala tranzitorie', este asociata de regula cu o maladie cerebrovasculara si patologie in sistemul vertebro-bazilar. Tulburarea amnestica tranzitorie poate proveni, de asemenea, din conditii metabolice sau crize epileptice).

Diagnostic diferential

Elemente de diagnostic si elemente asociate

Perturbarea de memorie nu survine exclusiv in cursul deliriumului sau dementei si persista peste durata uzuala a intoxicatiei sau abstinentei de o substanta  in afara de aceasta, pentru a diagnostica tulburarea amnestica persistenta indusa de o substanta, din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, trebuie sa rezulte faptul ca

perturbarea memoriei este etiologic in relatie cu efectele persistente ale uzului unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament, expunerea la un toxic . Aceasta tulburare este etichetata ca "persistenta', deoarece perturbarea de memorie persista mult timp dupa ce individul nu mai experienteaza efectele intoxicatiei sau abstinentei de o substanta.

Elementele asociate cu tulburarea amnestica persistenta indusa de o substanta sunt cele asociate cu tulburarea amnestica in general. Chiar daca actualmente sunt abstinenti de substanta, cei mai multi indivizi cu aceasta tulburare au avut anterior un pattern de uz prelungit si excesiv de substanta care a satisfacut criteriile pentru dependenta de o substanta.

Substantele specifice

Tulburarea amnestica persistenta indusa de o substanta poate surveni in asociere cu urmatoarele clase de substante: alcool, sedative, hipnotice si anxiolitice, alte substante sau substante necunoscute.

Tulburarea amnestica persistenta indusa de alcool este datorata, evident, deficientei vitaminice care este asociata cu ingestia prelungita si excesiva de alcool. Perturbarile neurologice, cum ar fi neuropatia periferica, ataxia cerebeloasa si miopatia, se afla printre elementele asociate. Tulburarea amnestica persistenta indusa de alcool datorata deficientei de tiamina (sindromul Korsakov) urmeaza adesea unui episod acut de encefalopatie Wernicke, o conditie neurologicamanifestata prin confuzie, ataxie, anomalii ale miscarilor globilor oculari (paralizii ale privirii, nistagmus) si alte semne neurologice. Treptat, aceste manifestari dispar, dar deteriorarea majora a memoriei ramane. Daca encefalopatia Wernicke este tratata precoce cu doze mari de tiamina, tulburarea amnestica persistenta datorata alcoolului poate sa nu apara. Desi etatea nu este un factor etiologic specific in conditie, indivizii care dezvolta tulburare amnestica persistenta indusa de alcool au, in general, un trecut de multi ani de uz de alcool si sunt cei mai adesea in etate de peste 40 de ani. Desi modul de debut este de regula brusc, unii indivizi pot dezvolta deficite, insidios, in decurs de multi ani, din cauza insultelor toxice si nutritionale repetate, inaintea aparitiei unui episod deteriorativ final mai dramatic, evident, in legatura cu deficienta tiaminica. Odata stabilizata, tulburarea amnestica persistenta indusa de alcool persista indefinit, desi poate exista o usoara ameliorare in decursul timpului, iar intr-un mic numar de cazuri conditia se poate remite.

Deteriorarea este de regula foarte severa si poate fi necesara o ingrijire custodiala pe toata viata. Tulburarea amnestica persistenta indusa de sedative, hipnotice sau anxiolitice poate urma unui uz prelungit si excesiv de droguri din aceasta clasa.

Tulburarea amnestica fara alta specificatie

Evolutia este variabila si, contrar tulburarii amnestice persistente induse de alcool, recuperarea completa poate surveni. Medicamentele descrise a cauza tulburari amnestice includ anticonvulsivantele sau methotrexatul intratecal. Toxicele raportate a evoca sirnptome de amnezie inchid plumbul, mercurul, monoxidul de carbon, insecticidele organofosforate si solventii industriali.

Diagnostic diferential

Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Amnestica

Persistenta indusa de o Sybstanta

A. Dezvoltarea unei deteriorari a memoriei, manifestata prin perturbarea capacitatii de a invata informatii noi sau prin incapacitatea de evoca informatii invatate anterior.

B. Perturbarea memoriei cauzeaza o deteriorare semnificativa in functionarea sociala sau profesionala si reprezinta un declin semnificativ de la nivelul anterior de functionare.

C. Perturbarea de memorie nu survine exclusiv in cursul unui delirium sau demente si persista peste durata uzuala a intoxicatiei sau abstinentei de o substanta.

D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, rezulta proba ca perturbarea este etiologic in relatie cu efectele persistente ale uzului unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament).

Tulburarea amnestica persistenta indusa de o substanta specifica se codifica astfel:

(291.1 Alcool; 292.83 Sedative, hipnotice sau anxiolitice; 292.83 Alta substanta sau o substanta necunoscuta)

294.8 Tyibyrarea Amnestica Fara Alta Specificatie

Aceasta categorie trebuie sa fie utilizata la diagnosticarea unei tulburari amnestice care nu satisface criteriile pentru nici unul din tipurile specifice descrise in aceasta sectiune.

Un exemplu in acest sens este un tablou clinic de amnezie pentru care exista insuficiente date pentru a stabili o etiologie specifica (adica, disociativa, indusa de o substanta, ori datorata unei conditii medicale generale).

Amnezia presupune pierderea unei cantitati mari de informatii, amintiri, cu o         semnificatie mare, care in mod normal nu se pot uita. Este vorba despre experiente de viata importante, oameni cunoscuti, lucruri care abia au fost invatate. Amnezia este adesea simptomul unei afectiuni cerebrale degenerative, precum boala Alzheimer sau poate aparea ca urmare a unei traume suferite in zona cerebrala.

Cauzele amneziei

Amnezia este asociata cel mai adesea fie cu traume cerebrale, fie cu degenerarea celulelor creierului, situatie specifica instalarii dementei. In ambele cazuri, celulele creierului sunt pierdute si ca urmare a conexiunii celulare complexe din interiorul creierului, ele nu pot fi inlocuite. Cele mai grave afectiuni cerebrale apar atunci cand creierul este vatamat, asa cum se intampla in cazul accidentelor de masina, a cazaturilor sau a loviturilor puternice in zona creierului. Aceste traume tind sa creeze o stare de confuzie si pierderea memoriei. Infectiile care afecteaza creierul, precum encefalita, reprezinta o alta cauza a pierderilor de memorie. Alcoolismul, abuzul de droguri, malnutritia priveaza creierul de nutrienti, fapt ce duce la moartea unor celule cerebrale si chiar la aparitia amneziei. Pierderea memoriei poate aparea si in urma unui atac cerebral, daca afecteaza zona creierului care se ocupa cu functionarea memoriei.

Clasificarea tipurilor de amnezie

Neurologii vorbesc despre existenta a trei tipuri de amnezie: anterograda, retrograda si temporara.

Amnezie anterograda apare atunci cand pacientul nu poate retine informatii noi. Acest tip de amnezie apare, de regula, dupa o vatamare cerebrala, eveniment ce determina oprirea in asimilarea de noi amintiri.

Amnezia retrograda apare atunci cand bolnavul nu isi mai poate aminti niciun moment dinainte de evenimentul traumatic.

Amnezia globala temporara este o forma usoara de amnezie, deoarece ea se manifesta pe o perioada scurta de timp, afectand, insa, o mare parte din memorie. Nu se stie cauza aparitiilor atacurilor de amnezie, insa acestea creaza panica pacientului care se afla in situatia de a nu-si mai aminti nimic timp de aproximativ 24 de ore.

Majoritatea vatamarilor cerebrale provoaca amnezie retrograda si confuzie post-traumatica, insa cu cat lovirea este mai grava, cu atat mai serioasa va fi amnezia. Bolnavii de Alzheimer arata la inceput probleme ale memoriei imediate. Acestia isi amintesc cu greu evenimente care au avut loc in urma cu cateva zile, insa isi aduc aminte cu exactitate de intamplari care au avut loc cu ani in urma. La persoanele care sufera de Alzheimer in stadiu avansat, memoria de lunga durata incepe sa fie afectata.

Alte tipuri de amnezie pot fi:

. Amnezia traumantica, cauzata de probleme cerebrale ca urmare a unei lovituri grave la cap. Aceasta poate duce de la o pierdere de scurta durata a memoriei si uneori chiar la coma. Amnezia traumatica este adesea temporara, durata sa fiind legata de gravitatea afectiunii.
. Psihoza Wernicke - Korsakoff este un tip de amnezie cauzat de consumul abuziv de alcool. Aceasta este insotita de regula de probleme neurologice, precum miscarea necoordonata a miscarilor si pierderea simtului tactil.
. Amnezia trecatoare, "rapida", este declansata in mod normal de evenimente pe care o persoana nu le poate procesa. In mod normal, memoria revine dupa cateva zile desi informatiile referitoare la evenimentul care a declansat trauma nu sunt recuperate in intregime.
. Amnezia infantila, a copilariei, face referire la incapacitatea unei persoane de a-si aminti evenimente din primii ani de viata. Unii specialisti considera ca acest tip de amnezie poate fi legata de dezvoltarea limbajului sau de faptul ca unele zone ale creierului nu sunt complet dezvoltate in aceasta etapa a vietii.
. Amnezia posthipnotica consta in uitarea evenimentelor din timpul hipnozei.

Cum tratam amnezia?

Atunci cand celulele cerebrale mor, acestea nu mai pot fi inlocuite. In functie de cauza amneziei, creierul poate fi capabil sa isi recupereze multe dintre capacitatile pe care le avea, sau, din contra, starea bolnavului se poate in rautati. Persoanele care au suferit pierderi cerebrale ca urmare a unei leziuni, pot observa treptat anumite imbunanatiri, in timp ce creierul incearca sa se vindece. Cu toate acestea, persoanele a caror amnezie apare ca un simptom al unei boli degenerative, precum Alzheimer, au foarte mici sanse sa vada vreo imbunatatire a memoriei. Unele forme de terapie s-au dovedit folositoare amnezicilor, deoarece ii ajuta sa treaca peste pierderile de memorie. Spre exemplu terapiile cognitive ii pot ajuta pe amnezici sa isi recapete aptitudini pierdute.

Stabilirea tratamentului potrivit

Diagnosticarea cauzei producerii amneziei implica efectuarea unei serii de teste. Oricine sufera de pierderi inexplicabile de memorie ar trebui sa consulte un medic specialist, deoarece acesta poate stabili cauza instalarii amneziei si tipul de tratament necesar. Tratamentele pentru amnezie difera in functie de cauza care a dus la aparitia bolii. Insa, indiferent care a fost cauza declansarii amneziei, reabilitarea cognitiva este prezenta in cazul tuturor bolnavilor, deoarece ii ajuta sa faca fata pierderilor de memorie. In cazul amneziilor aparute in urma comotiilor, bolnavul are nevoie de odihna. Daca alcoolismul este cauza amneziei, pacientul trebuie sa renunte la viciu si sa fie sustinut emotional, in timp ce amnezia cauzata de boala Alzheimer poate fi ameliorata cu ajutorul medicatiei.

Psihoterapia poate fi utila persoanelor care sufera de amnezie ca urmare a unei traume emotionale. De exemplu, hipnoza ii poate ajuta pe pacienti sa isi aduca aminte evenimente si amintiri uitate.