Tesutul conjunctiv interligamentar

TESUTUL CONJUNCTIV INTERLIGAMENTAR

Structura histologica

Este un tesut conjunctiv lax, situat intre ligamentele dentare.

Contine substanta fundamentala, fibre si celule.

Celulele

Fibroblastele sunt celule de talie mare, cu prelungiri prin intermediul carora celulele se interconecteaza. La nivelul acestor prelungir, exista jonctiuni de tip gap si de aderenta. Se dispun de-a lungul fasciculelor de fibre colagene din ligamente, iar prelungirile celulelor inconjoara aceste ligamente. Asigura permanenta remodelare a fibrelor colagene, intervenind in sinteza si degradarea colagenului. Citoplasma celulelor este abundenta si contine numeroase organite comune implicate in sinteza si secretia proteinelor. Afectarea fibroblastelor este urmata de pierderea ligamentelor dentare. In afectiunile inflamatorii ale parodontiului s-a constatat cresterea cantitatii de metaloproteinaze, care distrug colagenul. La nivelul substantei interligamentare se gasesc si miofibroblaste.

Resturile epiteliale Malassez. Sunt grupuri de celule epiteliale, cu origine in teaca epiteliala Hertwig, care participa la formarea radacinii dintelui. Sunt situate in apropierea cementului sau a osului alveolar. Sunt inconjurate de o MB. Cu varsta se pot calcifica. Proliferarea acestor grupuri de celule conduc la:

o      Tumori

o      Chiste paradentare.

Celulele mezenchimale nediferentiate sunt situate in jurul vaselor sanguine si se pot diferentia in:

o      Fibroblaste

o      Osteoblaste

o      Cementoblaste

Histiocitele si mastocitele.

Osteoblastele si osteocitele sunt numeroase in apropierea osului alveolar. Intervin in formarea si remodelarea osului.

Cementoblastele si cementocitele sunt prezente la suprafata cementului.

Fibrele elastice sunt elastina, elaunina si oxitalan.

Fibrele de elaunina sunt incorporate in ligamentele dentare.

In substanta interligamentara se intalnesc numai fibre oxitalan. Fibrele oxitalan formeaza o retea tridimensionala in jurul radacinii dintilor si se termina la nivelul apexului, in vecinatatea retelei vasculare si nervoase. In regiunea cervicala a dintelui, fibrele oxitalan se dispun paralel cu fasciculele ligamentare. Aceste fibre sunt asociate terminatiilor nervoase, astfel incat intervin in reglarea fluxului vascular la nivelul apexului.

Substanta fundamentala este o strctura amorfa, formata din substante organice si apa( 70%). Inglobeaza fibrele si celulele si asigura difuziunea substantelor nutritive. Substanta fundamentala contine glicozaminoglicani, in special dermatan sulfat.

Vascularizatia desmodontului Este extrem de bogata. Arterele alveolare superioare si inferioare dau ramuri alveolare, care trec in desmodont, si iau denumirea de artere perforante. Acestea sunt mai numeroase la nivelul premolarilor si molarilor si de asemenea sunt in numar mai mare la nivelul mandibulei. La nivelul dintilor uniradiculari, ramurile arteriale sunt situate preponderent in treimea gingivala si apicala a ligamentelor. Aceasta distributie a vaselor are semnificatie clinica. Dupa extractii dentare, formarea cheagului sanguin este mai rapida in aria gingivala si apicala.

Mentinerea troficitatii jonctiunii gingivo-dentare si amortizarea presiunilor generate de solicitarile functionale ale dintilor sunt asigurate de numeroase anastomoze arterio-venoase, ce actioneaza ca niste pernite elastice. Arterele se ramifica si formeaza capilare de tip fenestrat. Capilarele se reunesc si formeaza structuri venoase, al caror calibru creste spre apexul dentar.

Irigatia sanguina creste dinspre incisivi spre molari.

Inervatia desmodontului Este bogata. Fibrele nervoase pornesc din regiunea apicala spre marginea gingivala si patrund prin orificiile osului alveolar.

De-a lungul ligamentelor alveolo-dentare sunt prezente terminatii nervoase libere si incapsulate, cu rol receptor.

Exista si fibre nervoase simpatice care regleaza fluxul sanguin.

Functiile desmodontului.

Functia formativa: sinteza osului, cementului si a fibrelor colagene.

Functia de suport si articulare a dintelui.

Functie nutritiva si senzitiva.

Dintii nefunctionali sufera atrofia ligamentelor, ingustarea spatiului periodontal si adesea hipercementogeneza. In cazuri de reumatisme, diabet, iradiere, mediu cu metale grele apar leziuni ale fasciculelor ligamentare pana la resorbtia lor totala si mobilizarea dintelui in alveola.