Test grila - bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Obstructia cailor respiratorii.

G1101074. Alfa 1-antitripsina este un inhibitor eficient al:

A. elastazei

B. proteazelor leucocitare

C. proteinei bazice majore a eozinofilului

D. elastazei endogene

E. esterazelor

(pag. 1602)

G1101075. Boala pulmonara cronica cu predominanta bronsitei se caracterizeaza prin:

A. PaCO2 = 50-60 mm Hg

B. Hematocrit 35-45%

C. PaO2 = 45-60 mm Hg

D. Hematocrit 50-55%

E. nici una dintre ele

(pag. 1604)

G1101076. Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt adevarate:

A. In cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologiei

B. supravietuirea este de lunga durata

C. 20-30% dintre pacienti au supravietuire peste 5 ani

D. nu au vreo modificare a capacitatii de munca

E. VEMS>50%

(pag. 1604)

G1101077. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii sunt:

A. Rhinovirusuri

B. Haemophillus influenzae

C. Streptococcus pneumoniae

D. Mycoplasma pneumoniae

E. Moraxella catarrhalis

(pag. 1606)

G1101078. Dintre urmatoarele ß2 stimulante, urmatoarele au mai putine efecte adverse cardiace:

A. izoproterenol

B. albuterol

C. terbutalina

D. metaproterenol

E. betametazona

(pag. 1606)

G1101079. Expunerea pasiva la fumul de tigara se coreleaza cu:

A. tuse

B. wheezing

C. hemoptizie

D. productie de sputa

E. vomica

(pag. 1601)

G1101080. Fumatul indelungat altereaza:

A. miscarea cililor

B. functia macrofagelor alveolare

C. bronhoplegia

D. eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelor

E. activarea eozinofilelor

(pag. 1601)

G1101081. Persoanele 'blue-bloaters' pot face episoade nocturne de crestere a desaturarii in oxygen prin:

A. Intoarcere venoasa crescuta

B. episoade de apnee in somn

C. tulburare de ritm

D. accentuarea hipoventilatiei

E. hipertensiune pulmonara

(pag. 1605)

G1201082. Caracteristicile bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei sunt:

A. prezenta frecventa a infectiilor bronsice

B. hiperinflatia pulmonara depistata prin radiografia toracica

C. dispneea usoara

D. tusea instalata dupa debutul dispneei

E.n repetatele episoade de insuficienta respiratorie

(pag. 258-1)

G1201083. Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului sunt:

A. tusea instalata inaintea debutului dispneei

B. sputa redusa, mucoida

C. tusea instalata dupa debutul dispneei

D. sputa abundenta, purulenta

E. frecventa crescuta a cordului pulmonar

(pag. 258-1)

G1201084. Care dintre modificarile de mai jos nu se intalnesc in boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului?

A. PaCO2 cronic, - 40 mmHg

B. PaCO2 cronic, - 60 mmHg

C. hematocritul - 55%

D. PaO2 cronic, - 65 mmHg

E. hematocritul - 35%

(pag. 258-1)

G1201085. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt:

A. Haemophilus influenzae

B. Streptococul beta-hemolitic

C. Stretococcus pneumoniae

D. Pseudomonas aeruginosa

E. Moraxella catarrhalis

(pag. 1606)

G1201086. Diagnosticul insuficientei respiratorii acute la bolnavi cu obstructia cronica a cailor respiratorii presupune:

A. scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg

B. hipercapnia

C. pH < 7,30

D. pH = 7,45

E. cresterea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg

(pag. 1608)

G1201087. Emfizemul pulmonar se defineste ca:

A. afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic

B. distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale

C. afectiune in care se distrug septurile alveolare

D. distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale

E. afectiune in care se pastreaza septurile alveolare

(pag. 1600)

G1201088. In boala pulmonara cronica obstructiva se gasesc urmatoarele modificari

A. cresterea capacitatii functionale reziduale (CRF)

B. reducerea volumului rezidual (VR)

C. cresterea capacitatii pulmonare totale (CPT)

D. cresterea reculului elastic al plamanului

E. scaderea capacitatii vitale

(pag. 1603)

G1201089. La patogeneza bolii pulmonare cronice obstructive contribuie

A. infectia cu rinovirus

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

B. nivelul seric crescut al 1antitripsinei

C. fumatul

D. dioxidul de azot (NO2)

E. dioxidul de sulf (SO2)

(pag. 1601/1602)a

G1201090. Oxigenoterapia de durata la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva este recomandata in urmatoarele situatii:

A. hipoxemie persistenta si severa (PaO2 de 55-60 mmHg)

B. anemie

C. poliglobulie cu hematocrit peste 50%

D. semne de insuficienta cardiaca dreapta

E. edeme gambiere

(pag. 1607)

G1201091. Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt:

A. tahipneea

B. bradipneea

C. hiposonoritatea bazelor pulmonare

D. expirul relativ prelungit

E. galopul presistolic accentuat in timpul inspirului

(pag. 1604)

G1401100. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu

predominanta bronsitei sunt adevarate:

A. percutia toracelui arata hipersonoritate

B. pacientul este de obicei supraponderal

C. PCO2 este cronic scazut

D. volumul rezidual este scazut

E. debitele maximale respiratorii sunt mici

(pag. 1605)

G1401101. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu

predominanta emfizemului sunt adevarate:

A. capacitatea vitala este crescuta

B. volumul rezidual este scazut

C. capacitatea pulmonara totala este crescuta

D. debitele expiratorii maximale sunt diminuate

E. capacitatea plamanului de a transfera CO este crescut

(pag. 1604)

G1401102. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu

predominanta emfizemului sunt adevarate:

A. dispneea este severa

B. radiografia toracica arata un cord marit

C. hematocritul este intre 50 - 55 %

D. hipertensiunea pulmonara la efort este moderata

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2018 04 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. episoadele se insuficienta respiratorie sunt mai frecvente

(pag. 1604)

G1401103. Care dintre urmatoarele afirmatii privind deficitul de α1 antitripsina sunt adevarate:

A. indivizii heterozigoti MS au niveluri serice de α1 antitripsina cuprinse intre 2,5 - 3,5 g/l

B. indivizii heterozigoti MZ au niveluri serice de α1 antitripsina cuprinse intre 2,5 - 3,5 g/l

C. indivizii homozigoti ZZ au niveluri serice de α1 antitripsina cuprinse intre 1,5 - 2,5 g/l

D. indivizii homozigoti SS au niveluri serice de α1 antitripsina < 0,5 g/l

E. indivizii homozigoti ZZ au niveluri serice de α1 antitripsina < 0,5 g/l

(pag. 1602)

G1401104. Care dintre urmatoarele afirmatii privind implicatiile fumatului in patogeneza

bronhopneumopatiei cronice obstructive sunt false:

A. poate produce o crestere acuta a rezistentei cailor respiratorii

B. inhiba antiproteazele

C. renuntarea la fumat asigura reversibilitatea completa a obstructiei severe

D. nu inhiba functia macrofagelor alveolare

E. conduce la hipertrofia glandelor secretoare de mucus

(pag. 1601)

G1401105. in plamanii pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva apar urmatoarele modificari:

A. edemul

B. fibroza peribronsica

C. hipotrofia musculaturii netede

D. dopuri intraluminale de mucus

E. hipoplazia celulelor mucipare

(pag. 1601)

G1501106. Cele mai frecvente aspecte radiologice intalnite in bronsita cronica sunt:

A. ingrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare sau 'in sina de tren'

B. Accentuarea generalizata a desenului bronhovascular

C. Aspect de 'geam mat' in campurile pulmonare inferioare

D. Opacitati confluente hilare

E. Multiple arii infiltrative pulmonare, care ulterior vor cavita

(pag. 1605)

G1501107. Explorarea ventilatorie la bolnavii cu boala pulmonara cronica cu 'predominanta enfizemului' evidentiaza:

A. Capacitatea pulmonara totala (CPT) crescuta

B. Volumul rezidual (VR) crescut

C. Scaderea reculului elastic al plamanului

D. Volumul rezidual (VR) scazut

E. Capacitatea vitala (CV) crescuta

(pag. 1603)

G1501108. in bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii

patogene:

A. Streptococcus pneumoniae

B. Haemophilus influenzae

C. Staphilococcus aureus

D. Moraxella catarrhalis

E. Pseudomonas aeruginosa  (pag. 1606)

G1501109. Indicatia de utilizare a Aminofilinei in bronsita cronica este justificata de urmatoarele efecte:

A. Bronhodilatatoare

B. Cardiotonice

C. Diuretice

D. Creste contractilitatea diafragmului

E. Antiaritmice

(pag. 1606)

G1501110. Indicatia oxigenoterapiei de durata in Boala pulmonara obstructiva cronica (BPCO) este justificata de:

A. Hipoxia arteriala persistenta si severa (PaO2 de 55-60 mmHg)

B. Asocierea semnelor de cord pulmonar

C. Eritrocitoza

D. Aparitia hipercapniei

E. Lipsa expectoratiei

(pag. 1607)

G1501111. Pacientii cu Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu 'predominanta bronsita' prezinta frecvent:

A. Hiperinflatie, bule, cord mic pe radiografia toracica

B. Cord pulmonar cronic rar, exceptand faza terminala

C. Hipertensiune pulmonara in repaus moderata catre severa

D. Capacitate de difuziune scazuta net

E. Recul elastic normal

(pag. 1604)

G1501112. Pacientii cu Boala pulmonara obstructiva cronica (BPCO) cu 'predominanta emfizem' prezinta frecvent comparativ cu cei cu 'predominanta bronsita':

A. Varsta la diagnostic sub 50 de ani

B. Dispnee severa

C. Sputa redusa, mucoida

D. Infectii bronsice mai frecvente

E. Insuficienta respiratorie in stadiul terminal

(pag. 1604)

G1501113. Urmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice:

A. Bromura de ipratropium

B. Aminofilina

C. Atropina

D. Efedrina

E. Terbutalina

(pag. 1606)

G2501137. Bronsita cronica obstructiva se caracterizeaza prin:

A. Antecedente indelungate de tuse cu expectoratie.

B. Aparitia tarzie a wheezingului.

C. Producerea unei spute mucoase.

D. Debut recent al tusei cu expectoratie.

E. Trecut indelungat cu whezing.

(pag. 1601)

G2501138. Inflamatia mucoasei bronsice din bronsita se caracterizeaza prin:

A. Aspectul predominant eozinofilic.

B. Localizare predominant peribronsiolara a modificarilor fibrotice.

C. Interventia predominanta a interleukinei 8.

D. Interventia predominanta a elastazei endogene.

E. Interventia predominanta a alfa-1-antitripsinei.

(pag. 1601)

G2501139. Hiperplazia celulelor secretorii de mucus specifica bronsitei cronice este stimulata de:

A. Interleukina 8.

B. Enzimele neutrofilelor.

C. Elastaze.

D. Catepsina G.

E. Interleukina 4.

(pag. 1601)

G2501140. Mecanismele prin care fumatul intervine in patogeneza bronsitei cronice sunt reprezentate de:

A. Alterarea miscarii cililor.

B. Inhibarea functiei macrofagelor alveolare.

C. Hipertrofia si hiperplazia glandelor secretoare de mucus.

D. Stimularea antiproteazelor.

E. Relaxarea musculaturii netede.

(pag. 1601)

G2501141. Bronsita cronica are o prevalenta mai mare la muncitorii din:

A. Fabricile de bumbac

B. Fabricile de mase plastice expusi la diizocianatul de toluen

C. Fabricile de bere

D. Centralele nucleare

E. Centralele electrice

(pag. 1602)

G2501142. Factorii implicati in patogenia bronsitei cronice sunt:

A. Fumatul

B. Poluarea cu oxid de carbon

C. Deficitul de ceruloplasmina

D. Poluarea cu dioxid de sulf (SO2)

E. Infectia bronsica

(pag. 1602)

G2501143. Deficitul congenital de alfa-1-antitripsina se manifesta la homozigoti prin:

A. Niveluri serice intotdeauna sub 0,5 g/l

B. Niveluri serice intre 0,5 si 2,5 g/l

C. Niveluri serice peste 3,5 g/l

D. Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever in decadele a treia - a patra de viata

E. Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever in prima decada de viata

(pag. 1602)

G2501144. Specifice bolnavilor cu boala pulmonara cronica cu predominanta emfizem sunt:

A. Varsta la diagnostic in jur de 60 ani

B. Dispneea severa

C. Tusea inainte de debutul dispneei

D. Infectii bronsice frecvente

E. Hematocrit 35-45%

(pag. 1604)

G2501145. Specifice bolnavilor cu boala pulmonara cronica cu predominanta bronsita sunt:

A. Varsta la diagnostic in jur de 50 de ani

B. Tusea inaintea debutului dispneei

C. Dispnee severa de la debut

D. Sputa abundenta purulenta

E. Infectii bronsice rare

(pag. 1604)

G2501146. Explorarea paraclinica a bolnavilor cu boala pulmonara cronica cu predominanta emfizem evidentiaza:

A. Hiperinflatie, bule, cord mic la radiografia toracica

B. Hematocrit 35-45%

C. Recul elastic normal

D. Capacitate de difuziune scazuta

E. PaO2 cronic 65 - 75 mmHg

(pag. 1604)

G2501147. Explorarea paraclinica a bolnavilor cu boala pulmonara cronica cu predominanta bronsita evidentiaza:

A. Hiperinflatie, bule, cord mic la radiografia toracica

B. Hematocrit 50 - 55%

C. Recul elastic normal

D. PaCO2 cronic 50 - 60 mmHg

E. PaO2 cronic 45 - 60 mmHg

(pag. 1604)

G2501148. In boala pulmonara cronica cu predominanta bronsita:

A. Dispneea este usoara

B. Tusea apare inainte de debutul dispneei

C. Sputa este abundenta, purulenta

D. Hipertensiunea pulmonara de repaus este absenta sau usoara

E. Capacitatea de difuziune este constant scazuta

(pag. 1604)

G2501149. In boala pulmonara cronica cu predominanta emfizem probele functionale ventilatorii evidentiaza:

A. Recul elastic cu scadere severa

B. Rezistenta normala spre crestere usoara

C. Capacitate de difuziune scazuta

D. Capacitate de difuziune normala spre scadere usoara

E. Recul elastic normal

(pag. 1604)

G2501150. In boala pulmonara cronica cu predominanta bronsita probele functiuonale ventilatorii evidentiaza:

A. Recul elastic normal

B. Rezistenta mare

C. Recul elastic cu scadere severa

D. Rezistenta normala spre crestere usoara

E. Capacitate de difuziune normala spre scadere usoara

(pag. 1604)

G2501151. Efectele secundare cele mai frecvente determinate de utilizarea dozelor peste 20 mg/l de teofilina ca bronhodilatator in bronsita cronica sunt:

A. Greata si varsaturile

B. Tahiaritmiile

C. Convulsiile

D. Diareea

E. Tusea seaca

(pag. 1606)

G2501152. In bronsita cronica Aminofilina este utilizata in terapie datorita urmatoarelor efecte benefice:

A. Antiaritmice

B. Bronhodilatatoare

C. Cardiotonice

D. Diuretice

E. Scade contractilitatea diafragmului

(pag. 1604)

G2501153. Oxigenoterapia de durata este indicata in bronsita cronica atunci cand:

A. Apare hipercapnie persistenta

B. Hipoxia arteriala este persistenta si severa (PaO2 = 55-60 mmHg)

C. Apare eritrocitoza si semnele de insuficienta cardiaca dreapta

D. Tusea devine productiva

E. Dispneea de repaus este constanta

(pag. 1607)

G2501154. Cele mai frecvente bacterii patogene izolate la examenul sputei in bronsita cronica sunt:

A. Escherichia coli

B. Streptococus pneumoniae

C. Haemophilus influenzae

D. Staphilococcus aureus

E. Moraxella catarrhalis

(pag. 1606)

G2501155. Utilizarea Aminofilinei in bronsita cronica in doze terapeutice la un nivel sanguin intre 10 si 15 mg/l poate determina ca efecte secundare:

A. Tahiaritmii

B. Convulsii

C. Insomnie

D. Nervozitate

E. Constipatie

(pag. 1606)

G2501156. Principalele aspecte radiologice intalnite in boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsita sunt:

A. Hiperinflatie, bule, cord mic

B. Ingrosarea peretilor bronhiilor cu aspect de umbre tubulare sau 'in sina de tren"

C. Accentuarea generalizata a desenului bronhovascular

D. Infiltrat difuz pe ambele varfuri pulmonare

E. Opacitati confluente hilare

(pag. 1605)