Test grila - boala cardiaca ischemica

Boala cardiaca ischemica.

G1207046. Indicatiile tratamentului cu antagonistii canalelor de calciu sunt:

A. pacientii cu angina pectorala si istoric de astm sau boala cronica obstructiva pulmonara

B. sindromul sinusului bolnav sau afectarea importanta a conducerii atrio-ventriculare

C. angina Prinzmetal

D. boala vasculara periferica simptomatica

E. in angina postinfarct miocardic cu unda Q

(pag. 1514)

G1207047. Angina pectorala instabila poate fi precipitata de:

A. hipoxemie

B. tratament beta -blocant

C. anemie

D. tahiaritmie

E. infectie

(pag. 1514)

G1207048. Angina varianta Prinzmetal se caracterizeaza prin

A,atacuri de ischemie severa recurente, prelungite, cauzate de spasmul focal episodic al unei artere coronare epicardice

B. subdenivelare de segment ST in mai multe derivatii

C.se datoreaza spasmului tranzitor ce apare spontan sau dupa administrarea intravenoasa de ergonovina, la arteriografia coronariana

D. durerile anginoase nu raspund la nitroglicerina

E. se asociaza cu aritmii ventriculare severe

(pag. 1514)

G1207049. Complicatiile majore ale angioplastiei coronariene transluminale percutane(PTCA) sunt

A. disectia arterei coronare stenozate

B. tromboza acuta cu obstructie vasculara

C. ischemia necontrolata cu insuficienta ventriculara

D. moartea

E. bradicardie sinusala

(pag. 1514)

G1207050. In angina pectorala, EKG de repaus - 12 derivatii evidentiaza:

A. anomalii de repolarizare

B. subdenivelare a segmentului ST de 0,1 mV

C. unda P bifazica, largita

D. modificari ascendente ale segmentului ST

E. tulburari ale conducerii intraventriculare

(pag. 1509)

G1207051. In boala cardiaca ischemica, angiografia radioizotopica cu Tehnetiu 99m, evidentiaza:

A. perfuzia miocardica

B. volumul ventricular

C. fractia de ejectie in repaus

D. fractia de ejectie in timpul efortului

E. calcificarea arterelor coronare

(pag. 1510)

G1207052. Incidenta testelor de efort fals pozitive este crescuta:

A. la barbatii asimptomatici sub varsta de 40 ani

B. la femei tinere

C. la pacientii digitalizati

D. la femeile in premenopauza, fara factori de risc pentru ateroscleroza prematura

E. la pacientii cu niveluri serice anormale de natriu

(pag. 1509)

G1207053. La auscultatia cordului in timpul unei crize anginoase se poate evidentia ;

A. zgomotul I de intensitate crescuta

B. zgomot III

C. zgomot IV

D. suflu diastolic apical

E. suflu sistolic apical

(pag. 1508)

G1207054. Semnele de pronostic nefavorabil la testul de efort sunt:

A. cresterea insuficienta a presiunii sanguine in timpul testului

B. scaderea presiunii sistolice cu peste 10mmHg in timpul exercitiului

C. prezenta subdenivelarii > 0,2mV a segmentului ST la un efort mic

D. modificari ascendente sau jonctionale ale segmentului ST

E. subdenivelarea segmentului ST care persista mai mult de 2 minute dupa terminarea efortului

(pag. 1510-1511)

G1407070. Angina pectorala instabila cuprinde:

A. Angina cu debut recent sub 2 luni care este severa si/sau frecventa.

B. Angina cu debut sub 2 ani cu episoade rare anginoase.

C. Angina de repaus.

D. Angina la eforturi fizice mari.

E. Angina postprandiala.

(pag. 1515)

G1407071. Angina varianta Prinzmetal:

A. Este cea mai raspandita forma de angina.

B. Se caracterizeaza prin atacuri de ischemie severe recurente, prelungite.

C. Este cauzata de spasmul focal episodic al unei artere coronare epicardice.

D. Se intalneste frecvent la persoane cu varsta peste 60 ani

E. Durerea ischemica apare in repaus.

(pag. 1516)

G1407072. Arteriografia coronariana este indicata la:

A.Pacienti cu angina pectorala cronica stabila sau instabila cu simptomatologie severa in ciuda tratamentului medical si care sunt luati in considerare pentru revascularizatie.

B. Pacienti cu simptome minore si diagnostic cert.

C. Pacienti cu multiplii factori de risc asociati.

D.Pacienti care sunt suspectati a avea risc crescut de evenimente coronariene sustinute indiferent de prezenta sau severitatea simptomelor.

E. Pacienti cu test de efort maximal negativ pentru boala coronariana.

(pag. 1510)

G1407073. By-pass-ul coronarian cu grefon:

A. Este un procedeu neinvaziv de tratament in cardiopatia ischemica.

B.Foloseste un segment al unei vene pentru anastomoza intre aorta si artera coronara distal de leziunea obstructiva.

C. Scade mortalitatea la pacientii cu boala coronariana trivasculara si functie ventriculara stanga deteriorata.

D. Are o rata de mortalitate de 50%.

E. Reprezinta optiunea terapeutica de prima intentie in boala coronariana.

(pag. 1515)

G1407074. Clasele de medicamente utilizate in mod obisnuit in angina pectorala sunt:

A. Nitratii.

B. Betablocantele.

C. Blocantele canalelor de calciu.

D. Antiagregantele plachetare.

E. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei.

(pag. 1512, 1513)

G1407075. Ecocardiografia de stres (efort sau dobutamina) poate vizualiza:

A. Regiuni de akinezie

B. Tulburari minore de conducere intraventriculare

C. Regiuni de diskinezie

D. Prolaps de valva mitrala

E. Depunere de amiloid in miocard

(pag. 1510)

G1407076. Efectele secundare ale medicatiei beta-blocante in boala coronariana sunt:

A. Oboseala.

B. Claudicatia intermitenta.

C. Impotenta.

D. Tahicardia.

E. Accentuarea hipoglicemiei produsa de hipoglicemiantele orale si insulina.

(pag. 1513)

G1407077. Electrocardiograma de repaus in angina pectorala de efort:

A. Evidentiaza supradenivelarea segmentului ST.

B. Este normala la aproximativ jumatate din pacienti.

C. Poate evidentia semne ale unui infarct miocardic vechi.

D. Nu se efectueaza de rutina.

E. Se efectueaza dupa coronarografie.

(pag. 1509)

G1407078. Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala stabila:

A. Este adesea normal.

B. Evidentiaza splenomegalie

C. Evidentiaza cianoza.

D. Poate evidentia xantelasma sau xantom.

E. Poate evidentia leziuni cutanate diabetice.

(pag. 1508)

G1407079. in angina pectorala stabila de efort:

A. Episoadele anginoase sunt tipic determinate de efort sau emotie.

B. Episoadele anginoase sunt accentuate de repaus.

C. Pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale variaza de la persoana la persoana.

D. Durerea este localizata intru-un punct fix.

E. Durerea este exacerbata de miscarile respiratorii.

(pag. 1508)

G1407080. Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt:

A. Starea functionala a ventriculului stang.

B. Localizarea si severitatea stenozarii arterelor coronare.

C. Severitatea sau evolutia ischemiei miocardice.

D. Sediul durerii.

E. Asocierea patologiei digestive.

(pag. 1510)

G1407081. La instituirea tratamentului ischemiei miocardice asimptomatice se tine seama de:

A. Gradul de pozitivitate al testului de efort.

B. Varsta pacientului.

C. Profesia.

D. Starea medicala generala.

E. Prezenta undei U.

(pag. 1516)

G1407082. Nitratii in tratamentul anginei pectorale:

A. Nu sunt recomandati.

B. Se folosesc numai in administrare parenterala.

C. Reprezinta o clasa de medicamente de mare utilitate.

Actioneaza prin dilatarea arterelor coronariene epicardice si cresterea fluxului sanguin prin vasele

colaterale.

D.

E. Actioneaza prin producerea venodilatatiei sistemice.

(pag. 1512)

G1407083. Planul de tratament in cardiopatia ischemica ar trebui sa cuprinda:

A. Informarea si linistirea pacientilor.

B. Identificarea si tratarea conditiilor agravante.

C. Numai terapia medicamentoasa.

D. Adaptarea activitatii.

E. Revascularizatia mecanica de prima intentie.

(pag. 1511)

G1407084. Testul de efort poate avea o sensibilitate mai mare prin administrarea intravenoasa de:

A. Esmolol.

B. Taliu 201

C. Digoxin.

D. Tehnetiu 99m.

E. Dobutamina.

(pag. 1516)

G1407085. Testul de efort:

A. Este cel mai larg utilizat in diagnosticul de cardiopatie ischemica.

B.Implica inregistrarea unui ECG cu 3 derivatii inainte, in timpul si dupa efortul fizic pe covor rulant sau bicicleta ergometrica.

C. Nu se efectueaza la femei cu varsta peste 60 ani.

D. Nu necesita prezenta medicului, ci doar a personalului mediu.

E. Poate fi efectuat la 7 zile dupa infarctul miocardic.

(pag. 1509)

G1407086. Verapamilul in cardiopatia ischemica se poate administra:

A. in doza de 10-50 mg de 2 ori pe zi.

B. in doza de 80-120 mg de 3 ori pe zi.

C. in angina varianta.

D. in asociere cu betablocante la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga.

E. in asociere cu nifedipina.

(pag. 1513)

G1507087. Angina pectorala instabila cuprinde urmatoarele situatii:

A. angina cu debut recent (<2 luni) care este severa si frecventa (mai mult de 3 episoade pe zi)

angina stabila cronica la care crizele anginoase devin mai frecvente, mai prelungite sau precipitate de

eforturi mai mici decat anterior

B.

C. angina de repaus

D. angina cu prag fix de aparitie a durerii dupa un anumit efort

E. angina varianta Prinzmetal

(pag. 1515-16)

G1507088. Angina pectorala instabila poate fi consecinta urmatoarelor aspecte morfopatologice:

A. leziuni aterosclerotice cu tromboza supraadaugata

B. spasm segmentar in vecinatatea placilor de ateroscleroza

C. ocluzia persistenta a unei artere coronare epicardice

D. striuri lipidice multiple

E. dilatarea sinusului coronar

(pag. 1516)

G1507089. Ascultatia cordului in timpul unui acces anginos poate decela:

A. zgomot III sau IV

B. clacment de deschidere al mitralei

C. suflu sistolic apical de insuficienta mitrala

D. suflu diastolic de regurgitatie Graham-Steel

E. frecatura pericardica

(pag. 1508-09)

G1507090. Beta-blocantele scad necesarul de oxigen al miocardului prin urmatoarele mecanisme:

A. inhibarea cresterii frecventei cardiace

B. inhibarea cresterii contractilitatii miocardice produse de stimularea adrenergica

C. venodilatatia sistemica

D. dilatarea arterelor coronare epicardice

E. bronhodilatatie

(pag. 1513)

G1507091. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt utilizate obisnuit in tratamentul anginei pectorale:

A. nitratii

B. biguanidele

C. blocantele receptorilor beta-adrenergici

D. blocantele canalelor de calciu

E. aminele simpatomimetice

(pag. 1512-13)

G1507092. Care dintre urmatoarele trasaturi sunt tipice pentru durerea anginoasa din angina pectorala stabila:

A. durere retrosternala ca o senzatie de constrictie

B. durere precordiala sub forma de intepatura

C. durata de 5-10 secunde

D. iradiere spre umarul stang, fata ulnara a antebratului si mainii

E. declansata de efort sau emotie

(pag. 1508)

G1507093. Combaterea urmatorilor factori de risc reduce circumstantele de aparitie ale infarctului miocardic si ale decesului la subiectii cu angina cronica:

A. hipertensiunea arteriala

B. diabetul zaharat

C. nivelul crescut al LDL-colesterolului

D. nivelul crescut al HDL-colesterolului

E. fumatul

(pag. 1511-12)

G1507094. Durerea anginoasa in absenta bolii coronariene poate aparea in urmatoarele situatii:

A. insuficienta mitrala

B. stenoza aortica

C. insuficienta aortica

D. cardiomiopatia hipertrofica

E. defectul septal interatrial

(pag. 1509)

G1507095. Un test de efort pozitiv pentru diagnosticul de cardiopatie ischemica corespunde urmatoarelor modificari electrocardiografice:

A. subdenivelare orizontala sau descendenta a segmentului ST

B. modificari ascendente sau jonctionale ale segmentului ST

C. subdenivelare a segmentului ST cu mai mult de 0,1mV

D. aparitia de tulburari de conducere

E. aparitia de aritmii ventriculare

(pag. 1509)

G2207105. In angina pectorala, EKG de repaus - 12 derivatii evidentiaza:

A. anomalii de repolarizare

B. subdenivelare permanenta a segmentului ST de 0,1 mV

C. poate fi normala

D. modificari ascendente ale segmentului ST

E. tulburari ale conducerii intraventriculare.

(pag. 1508)

G2207106. Examinarile paraclinice efectuate la pacientii cu angina pectorala sunt:

A. dozare de hormoni tiroidieni

B. radiografie toracica

C. urocultura

D. fluoroscopie toracica

E. exudat faringian

(pag. 1509)

G2207107. Incidenta testelor de efort fals pozitive este crescuta:

A. la barbatii asimptomatici sub varsta de 40 ani

B. la femei tinere

C. la pacientii digitalizati

D. la femeile in premenopauza , fara factori de risc pentru ateroscleroza prematura

E. la pacientii cu niveluri serice anormale de natriu

(pag. 1509)

G2207108. Afirmatiile urmatoare sunt corecte:

A. testul de efort este utilizat in diagnosticul cardiopatiei ischemica

B. testul de efort nu este intrerupt cand apare ameteala, oboseala, senzatie de sufocare

C. testul de efort este intrerupt cand apare subdenivelare a segmentului ST

D. testul de efort urmareste sa evidentieze limitarea performantei cardiace la effort

E. modificarile ascendente ale segmentului ST sunt specifice testului pozitiv

(pag. 1509)

G2207109. Pentru diagnosticul de cardiopatie ischemica:

A. testele de efort negative, cand frecventa cardiaca tinta nu este atinsa, nu au valoare diagnostica

B. rezultate fals pozitive sau fals negative pot aparea in 50% din cazuri

C. testul de efort pozitiv la barbatii peste 50 ani sugereaza diagnosticul de cardiopatie ischemica in procent de 98%

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

D. gradul subdenivelarii segmentului ST aparute in timpul testului de efort nu sunt importante

E. la testul de efort, nu sunt riscuri de aparitie a complicatiilor cardiace.

(pag. 1509)

G2207110. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. in timpul testului de efort, nu poate aparea discomfort toracic

B. raspunsul normal la efort nu include o crestere progresiva a frecventei cardiace si a presiunii sanguine

C. medicul ar trebui sa fie prezent pe tot parcursul testului de effort

D. bolala obstructiva a arterei coronare circumflexe poate determina un test de efort fals negativ

E. testul de efort are o sensibilitate mai mare prin administrarea intravenoasa de taliu 201 in timpul exercitiului

(pag. 1509)

G2207111. Semnele de prognostic nefavorabil la testul de efort sunt:

A. cresterea insuficienta a presiunii sanguine in timpul testului

B. scaderea presiunii sistolice peste 10 mmHg in timpul exercitiului

C. prezenta subdenivelarii > 0,2 mV a segmentului ST, la un efort mic

D. modificari ascendente sau jonctionale ale segmentului ST

E. subdenivelarea segmentului ST care persista mai mult de 2 minute dupa terminarea efortului

(pag. 1510, 1511)

G2207112. In boala cardiaca ischemica, angiografia radioizotopica cu Tehnetiu 99m, evidentiaza:

A. perfuzia miocardica

B. volumul ventricular

C. fractia de ejectie in repaus

D. fractia de ejectie in timpul efortului

E. calcificarea arterelor coronare

(pag. 1510)

G2207113. Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt:

A. starea functionala a ventriculului stang

B. localizarea stenozarii arterelor coronare

C. severitatea stenozarii arterelor coronare

D. severitatea ischemiei miocardice

E. starea functionala a rinichilor

(pag. 1510)

G2207114. La testul de efort apar urmatoarele semne, care indica un risc mare la evenimente coronariene:

A. aparitia ischemiei la efort fizic mic 0,1 mV, subdenivelarea segmentului ST in stadiul I a testului de effort

B. subdenivelarea segmentului ST>0,2mV in orice stadiu

C. subdenivelarea ST pentru mai mult de 2 minute, dupa incetarea efortului

D. scaderea presiunii sistolice peste 5 mmHg in timpul exercitiului

E. cresterea fractiei de ejectie a ventricului stang in timpul efortului

(pag. 1511)

G2207115. Urmatoarele afirmatii sunt reale:

A. disfunctia ventriculara stanga, la pacientii coronarieni, are un prognostic sever

B. prognosticul este influentat de suprafata miocardului irigat de vasele cu obstructie critica

C. leziunile obstructive proximale ale arterei coronare drepte au cel mai mare risc de mortalitate

D. Placile arterosclerotice segmentare din arterele epicardice trec prin 2 faze de activitate

E. Debutul tardiv a simptomelor, un test de efort negativ la pacientii coronarieni, reflecta evolutia rapid progresiva a leziunilor coronariene.  (pag. 1511)

G2207116. La cateterismul cardiac, cele mai importante semne de disfunctie ventriculara stanga, sunt:

A. cresterea presiunii sistolice in ventriculul stang

B. cresterea presiunii telediastolice a ventriculului stang

C. scaderea volumului ventriculului stang

D. Fractia de ejectie scazuta

E. Fractia de ejectie crescuta

(pag. 1511)

G2207117. Adaptarea activitatii pacientului coronarian consta in:

A. restrangerea activitatii dupa amiaza

B. mese frecvente si abundente

C. controlul stressului fizic

D. controlul stressului psihic

E. evitarea unui program specific de exercitiu

(pag. 1511)

G2207118. Tratarea conditiilor agravante, la pacientii coronarieni, consta in:

A. tratamentul obezitatii

B. tratamentul hipertiroidismului

C. tratamentul ulcerului gastric

D. corectarea afectiunilor osteo-articulare

E. tratamentul polineuropatiei toxice

(pag. 1511)

G2207119. Factorii de risc aterogeni, la femeile dupa menopauza, sunt:

A. scaderea LDL colesterolului

B. cresterea HDL colesterolului

C. fumatul

D. hipertensiunea arteriala

E. diabetul zaharat

(pag. 1512)

G2207120. Reactiile adverse ale nitroglicerinei sunt:

A. cefaleea

B. senzatie de pulsatie in cap

C. tuse

D. hematurie

E. proteinurie

(pag. 1513)

G2207121. Disconfortul toracic poate fi cauzat de:

A. hipertensiunea pulmonara

B. angina pectorala stabila

C. colica renala dreapta

D. cardiomiopatie hipertrofica

E. bursita subacromiala

(pag. 66)

G2207122. In angina pectorala stabila putem avea:

A. ischemie miocardica permanenta

B. disconfort retrosternal central

C. durere in gat la mers rapid

D. durere in epigastru, determinata de stress, de suparare

E. dispnee.

(pag. 1508)

G2207123. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:

A. Episoadele de angina sunt determinate de effort

B. Angina de decubit apare in timp ce pacientul este culcat

C. Angina nocturna este produsa de o scadere a dimensiunilor cordului si a miocardului

D. Pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale nu variaza de la persoana la persoana

E. Fiziopatologia anginei nocturne este asemanatoare cu cea a dispneei paroxistice nocturne.

(pag. 1508)

G2207124. Bolnavii cu angina pectorala pot avea:

A. prag fix de effort

B. prag variabil de la o zi la zi

C. simptome dimineata, dupa un efort minor

D. discomfort toracic determinat de un pranz bogat

E. durere surda prelungita peste 30' in regiunea submamala stanga.

(pag. 1508)

G2207125. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. angina pectorala poate aparea la barbati in proportie de aproximativ 70% din totalul de pacienti

B. episoadele de angina nu sunt atenuate de repaus

C.la pacientii cu angina pectorala pot aparea variatii ale aportului de oxigen datorate modificarilor tonusului vascular coronar

D. angina pectorala poate sa nu fie strict legata de factorii declansatori

E. angina pectorala nu este precipitata de expunerea la frig.   (pag. 1508)

G2207126. Pentru diagnosticul de angina pectorala este important:

A. anamneza amanuntita a pacientului cu suspiciunea de cardiopatie ischemica

B. antecedentele familiale de cardiopatie ischemica prematura la rudele de gradul intai barbati, peste 45 ani

C. o durere toracica ascutita de scurta durata 2-3 secunde

D. anamneza pacientului sa cuprinda diabet, hiperlipidemie, hipertensiune

E.antecedentele familiale de cardiopatie ischemica prematura la rudele, de gradul intai de sex feminin sub 55 ani.

(pag. 1508)

G2207127. La pacientii cu angina pectorala putem avea:

A. examen fizic normal

B. leziuni cutanate diabetice

C. semne de anemie

D. xantelasma

E. dureri toracice osoase.

(pag. 1508)

G2207128. Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala poate evidentia:

A. pete nicotinice pe varfurile degetelor

B. cardiomegalie

C. raluri bronsice romflante

D. murmur vezicular cu expir prelungit

E. puls absent la arterele pedioase.

(pag. 1508)

G2207129. La auscultatia cordului in timpul unei crize anginoase se poate evidentia:

A. zgomotul I de intensitate crescuta

B. zgomotul III

C. zgomotul IV

D. suflu diastolic apical

E. suflu sistolic apical

(pag. 1508)

G2207130. Examenul fundului de ochi la pacientii cu angina pectorala:

A. poate fi normal

B. poate evidentia reflexe luminoase accentuate

C. poate aparea inelul Hayser-Fleischer

D. nu poate aparea edem papilar

E. nu pot aparea incrucisari arteriovenoase

(pag. 1508)

G2207131. In tratamentul anginei pectorale, blocantele receptorilor beta-adrenergici produc:

A. scaderea necesarului de oxigen al miocardului

B. cresterea frecventei cardiace

C. cresterea contractilitatii miocardice

D. ameliorarea ischemiei

E. scaderea fluxului sanguin prin arterele coronare epicardice

(pag. 1513)

G2207132. Indicatiile tratamentului cu antagonistii canalelor de calciu sunt:

A. la pacientii cu angina pectorala si istoric de astm sau boala cronica obstructiva pulmonara

B. sindromul sinusului bolnav sau afectarea importanta a conducerii atrio-ventriculare

C. angina Prinzmetal

D. boala vasculara periferica simptomatica

E. in angina postinfarct miocardic cu unda Q

(pag. 1514)

G2207133. Antagonistii canalelor de calciu sunt:

A. Nifedipina

B. Molsidomina

C. Amlodipina

D. Indapamina

E. Diltiazemul

(pag. 1513)

G2207134. Tratamentul insuficientei cardiace congestive, la pacientii cu angina pectorala se face cu:

A. digitala

B. agenti antiadrenergici centrali

C. inhibitori ai enzimelor de conversie

D. diuretice

E. nitrati

(pag. 1513)

G2207135. Complicatiile majore ale angioplastiei coronariene transluminale percutane (PTCA) sunt:

A. disectia arterei coronare stenozate

B. tromboza acuta cu obstructie vasculara

C. ischemia necontrolata cu insuficienta ventriculara

D. moarte

E. bradicardie sinusala

(pag. 1514)

G2207136. Eficacitatea angioplastiei coronariene transluminale, la pacientii coronarieni consta in:

A. cresterea diametrului luminal > 20%

B. asigurarea unui diametru de obstructie reziduala < 50%

C. ameliorarea anginei pectorale

D. restenozarea vaselor dilatate

E. aparitia dispneei

(pag. 1514)

G2207137. Indicatiile bypassului coronarian sunt:

A. barbat coronarian, simptomatic, sub 75 de ani cu stenoze severe ale catorva artere coronare epicardice

B. la pacientii coronarieni controlati prin tratament medical

C. la pacientii diabetici si boala trivasculara

D. pacientii cu boala bi sau trivasculara si fractie de ejectie a ventriculului stang < 45%

E. pacienti cu boala univasculara, asimptomatica fractie de ejectie >50%

(pag. 1515)

G2207138. Angina pectorala instabila poate fi precipitata de:

A. hipoxemie

B. tratament beta-blocant

C. anemie

D. tahiaritmie

E. infectie

(pag. 1514)

G2207139. Angina pectorala instabila apare la urmatoarele grupe de pacienti:

A. pacientii cu angina, cu debut recent (< 2luni), care este severa si sau frecventa 3 episoade pe zi

B. pacientii cu disconfort toracic cu durata de 1' - 5' determinat de efort fizic, atenuat in repaus

C. pacientii cu durere toracica ascutita, declansata de tuse, de 1-2 secunde

D. pacientii cu crize anginoase frecvente severe, prelungite, la eforturi mai mici

E. pacientii cu angina de repaus

(pag. 1515)

G2207140. Avantajele angiopastiei coronariene transluminale percutane in angina pectorala instabila, consta in:

A. procedeu putin invaziv

B. obtinerea unei revascularizari complete

C. Eficace in ameliorarea simptomelor

D. rezultate excelente pe termen lung

E. nu exista risc de restenozare

(pag. 1516)

G2207141. Angina pectorala Prinzmetal se caracterizeaza prin:

A.atacuri de ischemie severa recurente, prelungite, cauzate de spasmul focal episodic al unei artere coronare epicardice

B. subdenivelare de segment ST in multiple derivatii

C.se datoreaza spasmului tranzitor ce apare spontan sau dupa administrarea intravenoasa de ergonovina, la arteriografia coronariana

D. durerile anginoase nu raspund la nitroglicerina

E. se asociaza cu aritmii ventriculare severe

(pag. 1514)

G2507142. Aspectul general al pacientului cu angina pectorala stabila poate dezvalui:

A. Xantoame

B. Xantelasme

C. Pete nicotinice pe varfurile degetelor datorate fumatului

D. Semne de anemie

E. Stelute vasculare

(pag. 1508)

G2507143. Pe parcursul testului la efort este important sa se masoare:

A. Timpul pana la aparitia disconfortului toracic

B. Durata totala a efortului

C. Intensitatea disconfortului toracic

D. Lucrul mecanic intern

E. Lucrul mecanic extern

(pag. 1509)

G2507144. Semne importante de prognostic nefavorabil la testul de efort sunt:

A. Cresterea presiunii sanguine

B. Scaderea presiunii sanguine

C. Prezenta durerii la efort mic

D. Subdenivelarea mare a segmentului ST la efort mic

E. Subdenivelarea segmentului ST, care persista mai mult de 5 minute dupa terminarea efortului.

(pag. 1510)

G2507145. Risc crescut pentru evenimente coronariene nefavorabile au:

A. Angina pectorala veche

B. Angina pectorala cu debut recent

C. Angina instabila

D. Semne ecografice de marire a cordului

E. Angina pectorala care raspunde slab sau deloc la tratamentul medical (pag. 1510)

G2507146. Nitritii actioneaza prin:

A. Venodilatatie

B. Dilatarea arterelor coronare epicardice

C. Arteriodilatatie

D. Scaderea frecventei cardiace

E. Scaderea contractilitatii

(pag. 1512)

G2507147. Efectele secundare ale blocantelor receptorilor beta adrenergici sunt:

A. Agravarea tulburarilor de conducere

B. Claudicatie intermit

C. Tahicardie

D. Impotenta

E. Extremitati reci

(pag. 1513)

G2507148. Verapamilul si diltiazemul pot produce:

A. Tahiaritmii

B. Bradiaritmii

C. Efect inotrop negativ

D. Efect inotrop pozitiv

E. Perturbari simptomatice ale conducerii cardiace

(pag. 1513)

G2507149. Amlodipina este un antagonist de Ca

A. Bine tolerat de pacientii cu disfunctie ventriculara stanga

B. Nu e tolerat de pacientii cu disfunctie ventriculara stanga

C. Folosit in tratamentul anginei la pacientii cu insuficienta cardiaca

D. Nu e folosit in tratamentul anginei la pacientii cu insuficienta cardiaca

E. Are foarte multe efecte adverse, motiv pentru care este foarte rar folosit.

(pag. 1514)

G2507150. Agonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu:

A. Angina Prinzmetal

B. Sindromul sinusului bolnav

C. Lipsa istoricului de boala cronica obstructiva pulmonara

D. Reactii adverse la betablocanti

E. Boala vasculara periferica simptomatica

(pag. 1514)

G2507151. Urmatoarele grupe de pacienti pot fi considerate a avea angina pectorala instabila:

A. Pacientii cu angina cu debut recent (sub 2 sapt.)

B. Pacientii cu angina agravata

C. Pacientii cu angina de efort

D. Pacientii cu angina stabila cronica la care crizele anginoase devin mai frecvente

E. Pacientii cu angina de repus

(pag. 1515)

G2507152. Avantajele angioplastiei coronariene percutane transluminale sunt:

A. Putin invaziva

B. Usor de repetat

C. Posibilitatea de a obtine o revascularizare completa

D. Imbunatatirea supravietuirii la anumite subc

E. Incidenta crescuta a revascularizarii incomplete

(pag. 1515)

G2507153. Dezavantajele by-pass-ului coronarian cu grefon sunt:

A. Cresterea riscului de repetare a procedeului datorita inchiderii grefonului

B. Restenozare

C. Rezultate slabe la diabeticii cu boala bicoronariana

D. Costul

E. Aplicabilitate larga

(pag. 1515)

G2507154. Angina varianta Prinzmetal:

A. Este frecventa la batrani

B. Durerea ischemica apare in repaus

C. Pe EKG apare subdenivelare de segment ST in mai multe derivatii

D. Este cauzata de spasmul focal episodic al unei artere coronare subendocardice

E. Pe EKG apare supradenivelare de segment ST in mai multe derivatii

(pag. 1516)

G2507155. Tratamentul anginei variante Prinzmetal cuprinde:

A. Nitroglicerina sublingual in atacul acut

B. Nifedipina cu actiune scurta in tratamentul cronic

C. Antagonistii de calciu pentru atacul acut

D. Nitratii cu actiune prelungita pentru tratamentul cronic

E. Revascularizarea mecanica la pacientii cu leziuni obstructive severe

(pag. 1516)

G2507156. Ascultatia cordului in timpul unui acces anginos nu poate decela:

A. Zgomot III sau IV

B. Clacment de deschidere al mitralei

C. Suflu diastolic de regurgitatie Graham- Steel

D. Suflu sistolic apical de insuficienta mitrala

E. Frecatura pericardica

(pag. 1508-1509)

G2507157. Care clasa de medicamente nu este utilizata in terapia initiala a anginei Prinzmetal:

A. Aminele simpatomimetice

B. Inhibitorii enzimei de conversie

C. Blocantele beta adrenergice

D. Agonistii canalelor de calciu

E. Diureticele de ansa

(pag. 1516-1517)

G2507158. Care sunt reactiile adverse ale diltiazemului:

A. Constipatia

B. Edemul

C. Blocurile atrioventriculare

D. Agravarea insuficientei cardiace

E. Bronhospasmul

(pag. 1512)

G2507159. Reactiile adverse ale propanololului sunt:

A. Depresie

B. Constipatie

C. Impotenta

D. Bronhospasm

E. Toleranta dupa 24 de ore

(pag. 1512)

G2507160. Reactiile adverse ale nitroglicerinei administrate transdermic sunt:

A. Bronhospasmul

B. Congestia fetei

C. Cefaleea

D. Toleranta dupa 24 de ore

E. Impotenta

(pag. 1512)

G2507161. Contraindicatiile administrarii diltiazemului sunt:

A. Bloc de conducere AV

B. Functia VS deteriorata

C. Badicardie

D. Tahicardie

E. Astm

(pag. 1512)

G2507162. Contraindicatiile administarii propranololului sunt:

A. Cefalee

B. Constipatie

C. Astm

D. Blocuri atrioventriculare

E. Insuficienta cardiaca

(pag. 1512)

G2507163. Contraindicatiile adminisrarii nitroglicerinei transdermice sunt:

A. Constipatie

B. Intoleranta la reactiile adverse

C. Impotenta

D. Agravarea ischemiei la intreruperea medicamentului

E. Bradicardie

(pag. 1512)

G2507164. Manevra de stress cu injectare de radiotrasor arata un defect de perfuzie cand apare ca:

A. O imagine de stress anormala

B. O imagine de stress normala

C. O imagine de repaus anormala

D. O imagine de repaus normala

E. O imagine inarziata de repaus

(pag. 1510)

G2507165. Pacientul tipic cu angina este:

A. Un barbat in varsta de 20-30 ani

B. Un barbat in varsta de 50-60 ani

C. O femeie in varsta de 65-75 ani

D. O femeie in varsta de 50-60 ani

E. O femeie in varsta de 40-50 ani

(pag. 1508)

G2507166. Durerea din angina pectorala stabila este:

A. Durere ca o greutate, presiune, strivire

B. Iradiaza spre umarul stang

C. Iradiaza spre gat, maxilar, epigastru, dinti

D. Iradiaza spre ambele brate

E. Durere in punct fix

(pag. 1508)

G1108072. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de manifestarile clinice din infarctul miocardic

acut:

A. durerea debuteaza cel mai frecvent dupa -amiaza

B. infarctul inferior se poate insoti semne de hiperactivitate parasimpatica

C. durerea poate lipsi la diabetici

D.distensia venelor jugulare fara raluri pulmonare ridica suspiciunea de infarct miocardic de perete anterior alventriculului stang

E. dispneea poate fi simptomul dominant la varstnici

(pag. 1493)

G1108073. Heparina urmata de anticoagulante orale sunt indicate in infarctul miocardica acut cand exista:

A. istoric de embolism

B. fibrilatie atriala

C. insuficienta cardiaca congestiva

D. infarct inferior

E. tromb intraventricular detectat ecografic

(pag. 1499)

G1108074. Indicatiile tratamentului fibrinolitic in infarctul miocardic acut cu ST supradenivelat sunt urmatoarele:

A. In primele 3 ore de la debutul simptomelor este optim

B. In primele 6 ore de la debutul simptomelor

C.pina la 12 ore de la debutul simptomelor daca persista durerea si supradenivelarea de segment ST in derivatiile fara noi unde Q

D. absenta durerii si prezenta undelor Q

E. supradenivelare de segment ST tranzitorie

(pag. 1497)

G1108075. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de aritmiile din infarctul miocardic acut:

A. tratamentul tahicardiei sinusale asociata cu sindromul hiperadrenergic este cu digoxina

B. electrosocul se administreaza in fibrilatia atriala cu hipotensiune arteriala

C. ritmul idioventricular accelerat are o frecventa > 100 b/min

D. ritmul idioventricular accelerat apare tranzitor in momentul repefuziei

E. betablocantele sunt alternativa la digoxin in fibrilatia atriala fara insuficienta cardiaca

(pag. 1503)

G1108076. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de examenul ecocardiografic in infarctul miocardic acut:

A. Diferentiaza infarctul acut de infarctul sechelar

B. Evalueaza functia ventriculului stang

C. Identifica infarctul de ventricul drept

D. Detecteaza complicatiile mecanice

E. Detecteaza tromboza intraventriculara

(pag. 1495)

G1108077. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombolitic in infarctul miocardic acut (IMA):

A. obiectivul terapiei este obtinerea unui flux de grad TIMI 1

B. dintre trombolitice, streptokinaza are cel mai mare risc de hemoragie intracraniana

C. reduc riscul relativ de mortalitate

D. par sa reduca dimensiunea infarctului si disfunctia ventriculara stanga

E. sunt mai eficiente in IMA anterior decat in IMA inferior

(pag. 1497)

G1108078. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de bradiaritmii din infarctului miocardic acut (IMA):

A. bradicardia sinusala fara deteriorare hemodinamica nu necesita tratament

B. blocul atrioventricular total permanent se asociaza cu IMA anterior intins

C. blocul atrioventricular total din IMA inferior are o mortalitate mai mare decit cel din IMA anterior

D.in IMA posteroinferior cu bloc atrioventricular complet si insuficienta cardiaca, pacing-ul electric temporar pare a fi util

E. daca IMA de ventricul drept se asociaza cu IMA posteroinferior si bloc atrioventricular complet, raspunsul la pacing-ul ventricular este mai putin eficient

(pag. 1504)

G1108079. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de tratamentul antiaritmic in infarctul miocardic acut:

A. betablocantele scad extrasistolele ventriculare, dar nu previn fibrilatia ventriculara

B. tratamentul profilactic cu antiaritmice este recomandat de rutina

C. lidocaina creste riscul de bradicardie si asistolie

D. torsada virfurilor este o forma de tahicardie supraventriculara

E. electrosocul se aplica de urgenta in tahicardia ventriculara sustinuta cu hipotensiune arteriala

(pag. 1504)

G1108080. Diagnosticul ECG al infarctului miocardic transmural se bazeaza pe:

A. prezenta undei Q de necroza

B. amputarea undelor R

C. modificari tranzitorii de segment ST

D. modificari persistente ale undei T

E. modificari tranzitorii ale undei T

(pag. 1493)

G1208081. Agentii antitrombotici utilizati in terapia infarctului miocardic acut sunt reprezentati de:

A. aspirina

B. blocantii receptorilor glicoproteici II b/III a

C. heparina

D. xilina

E. procainamida

(pag. 1499)

G1208082. Cauze mecanice de insuficienta cardiaca in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de:

A. asistolie

B. disociatia electromecanica

C. ruptura de perete liber

D. defectul septal ventricular

E. insuficienta mitrala

(pag. 1503)

G1208083. Contraindicatiile clare (absolute) la agentii trombolitici in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de:

A. istoric de hemoragie cerebrala in orice moment

B. suspiciunea de disectie de aorta

C. hemoragiile interne active (exclusiv menstrele)

D. graviditatea

E. diateza hemoragica cunoscuta

(pag. 1498)

G1208084. Contraindicatiile relative la terapia trombolitica in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de:

A. resuscitarea cardiopulmonara prelungita (> 10 minute)

B. diateza hemoragica cunoscuta

C. conditia oftalmica hemoragica

D. boala ulceroasa peptica activa

E. istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment

(pag. 1498)

G1208085. Controlul durerii din infarctul miocardic acut se realizeaza cu:

A. morfina

B. nitroglicerina

C. betablocante

D. xilina

E. chinidina

(pag. 1496)

G1208086. Durerea din infarctul miocardic acut poate simula durerea din:

A. pericardita acuta

B. embolia pulmonara

C. disectia acuta de aorta

D. costocondrita

E. sindromul cardiovascular hiperkinetic

(pag. 1493)

G1208087. In aproximativ jumatate din cazuri se identifica un factor precipitant anterior infarctului miocardic, cum ar fi:

A. eforul fizic sustinut

B. stresul emotional

C. bolile medicale

D. bolile chirurgicale

E. somnul

(pag. 1493)

G1208088. In infarctul de ventricul drept, semnificativ din punct de vedere clinic, constatam:

A. hipertensiune arteriala

B. hipotensiune arteriala

C. distensia venelor jugulare

D. semnul Kussmaul

E. hepatomegalia

(pag. 1502)

G1208089. In infarctul miocardic acut, ca semne de disfunctie ventriculara, ce pot fi prezente sunt - in ordine descrescatoare a incidentei:

A. zgomotul IV

B. zgomotul III

C. intensitatea diminuata a zgomotelor cardiace

D. dedublarea paradoxala a zgomotului II

E. hipertensiunea arteriala sistemica

(pag. 1493)

G1408100. Amrinona:

A. din punct de vedere farmacologic se aseamana cu dobutamina

B. este un agent inotrop pozitiv cu structura catecolaminica

C. actioneaza prin inhibarea fosfodiesterazei

D. doza initiala este de 0,25 mg/Kg

E. are actiune vasoconstrictoare

(pag. 1502)

G1408101. Cauzele mecanice de insuficienta cardiaca in IMA sunt:

A. ruptura de perete liber

B. pericardita

C. insuficienta mitrala

D. DSV

E. Aritmiile supraventriculare

(pag. 1503)

G1408102. Despre imagistica cardiaca in IMA se poate spune:

A. ecocardiografia bidimensionala este cea mai frecventa modalitate imagistica in IMA

B. anomaliile de cinetica parietala sunt aproape general prezente

C. infarctul acut poate fi diferentiat ecocardiografic de o cicatrice miocardica veche

D. anomaliile de cinetica parietala se evidentiaza doar atunci cand exista supradenivelare de segment ST

E. ecocardiografia bidimensionala poate identifica prezenta infarctului de VD

(pag. 1495)

G1408103. Despre tratamentul IMA sunt adevarate urmatoarele:

A. repausul la pat este obligatoriu in primele 24 de ore

B. absenta alimentatiei orale cu exceptia lichidelor limpezi in primele 4-12 ore

C. in absenta complicatiilor pacientii pot sta in pozitie sezanda in primele 24 de ore

D. in jurul zilei 4-5 postinfarct, plimbarile nu trebuie sa depaseasca 600 de pasi pe zi

E. sedarea cu tranchilizante este contraindicata in primele 24 de ore

(pag. 1499)

G1408104. Factorii asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala in urma IMA sunt:

A. tahicardie sinusala prelungita

B. hipertensiune arteriala

C. aparitia modificarilor ST in repaus fara angina

D. o electrocardiograma semnal - mediata anormala

E. aritmii ventriculare asimptomatice

(pag. 1495)

G1408105. Factorii de risc pentru dezvoltarea in spital a socului cardiogen sunt:

A. varsta inaintata

B. fractia de ejectie a VS scazuta la internare

C. insuficienta renala cronica

D. diabetul zaharat

E. infarct miocardic in antecedente

(pag. 1501)

G1408106. Inhibitorii enzimei de conversie:

A. nu influenteaza mortalitatea secundara infarctului miocardic

B. au beneficiu maxim la pacientii cu IMA in antecedente

C. scad rata recurentei infarctului

D. sunt utili si la pacientii cu IMA dar fara modificari a segmentului ST

E. determina reducerea remodelarii ventriculare dupa infarct scazand riscul insuficientei cardiace congestive

(pag. 1500)

G1408107. La pacientii cu infarct de ventricul drept

A. clinic poate aparea semnul KUSSMAUL

B. EKG arata frecvent in primele 12 ore subdenivelare ST in precordialele drepte

C. Ecocardiografia bidimensionala este utila in stabilirea gradului de disfunctie ventriculara dreapta

D. Expansiunea volemica cu mentinerea presarcinii VD este contraindicata

E. Cateterismul VD evidentiaza un model hemodinamic asemanator cu pericardita constrictiva

(pag. 1502)

G1408108. Nivelele markerilor serici cardiaci pot ramane crescute:

A. cTnI timp de 10-14 zile

B. cTnT timp de 10-14 zile

C. cTnT revine la normal dupa 48-72 ore

D. cTnI timp de 7-10 zile

E. mioglobina revine la normal in 24 de ore de la debutul infarctului (pag. 1494)

G1408109. Socul cardiogen asociat IMA se caracterizeaza prin:

A. tensiune arteriala sistolica mai mica de 80 mmHg

B. indexul cardiac mai mare de 1,8 L/min/m2

C. presiunea de umplere a VS mai mica de 18 mmHg

D. indexul cardiac mai mic de 1,8 L/min/m2

E. o rata a mortalitatii de > 70%

(pag. 1501)

G1408110. Toti pacientii cu suspiciune de IMA cu unda Q (respectiv supradenivelare de segment ST pe EKG) trebuie sa primeasca:

A. aspirina

B. betablocant

C. heparina obligatorie la pacientii tratati cu streptokinaza

D. antitrombinic

E. glucocorticoizi

(pag. 1496)

G1408111. Urmatorii agenti trombolitici au fost aprobati de administratia FOOD AND DRUG pentru utilizarea i.v. in IMA:

A. streptokinaza

B. activatorul tisular al plasminogenului

C. urokinaza

D. complexul activator streptokinaza plasminogen anisoilar (APSAC)

E. prourokinaza

(pag. 1497)

G1508112. Beta-blocantii administrati intravenos sunt utili in controlul durerii din infarctul miocardic acut si pot reduce mortalitatea intraspitaliceasca in special la pacientii cu risc inalt. Pentru folosirea lor in deplina siguranta trebuie sa se asigure pacientului urmatorii parametri:

A. Un puls mai mare de 60 batai pe minut

B. O presiune sistolica mai mare de 100 mmHg

C. Un interval PR mai mic de 0,24 secunde

D. Raluri care sa nu fie mai sus situate decat la 10 cm de la diafragm

E. Un puls mai mic de 60 batai pe minut

(pag. 1496)

G1508113. Blocul AV complet care complica evolutia infarctului miocardic acut:

A. Apare in infarctul miocardic acut anterior

B. Apare in infarctul miocardic acut inferior

C. Are o mortalitate mare indiferent de localizarea infarctului miocardic acut

D. Are o mortalitatea mai mare in infarctul miocardic acut anterior

E.Este determinat intotdeauna si indiferent de localizare numai de disfunctia ischemica a sistemului de conducere

(pag. 1504)

G1508114. Contraindicatiile majore ale folosirii agentilor trombolitici in infarctul miocardic acut includ:

A. Un istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment

B. Suspiciunea de disectie de aorta

C. Boala ulceroasa peptica activa

D. Graviditatea

E. Istoric de hipertensiune severa care este in mod obisnuit controlata adecvat

(pag. 1498)

G1508115. Creatinfosfokinaza izoenzima MB (CK-MB) este utila in diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:

A. Creste in 4-8 ore si in general revine la normal dupa 48-72 de ore de la debutul infarctului

B. Nu este prezenta in concentratii semnificative in tesutul extracardiac

C. Cardioversia electrica si miocarditele nu determina cresterea nivelului ei seric

D.Eliberarea ei in infarctul miocardic produce o crestere care atinge un varf la aproximativ 20 de ore dupa debutul ocluziei coronariene

E. Raportul CK-MB2:CK-MB1<1,5 este inalt specific pentru diagnosticul de infarct miocardic, in special dupa 4-6 ore de la producerea ocluziei coronariene

(pag. 1494)

G1508116. Ecocardiografia bidimensionala este utila la pacientii cu infarct miocardic acut pentru ca:

A. Depisteaza precoce anomaliile de cinetica parietala

B. Evalueaza functia ventriculului stang

C. Identifica prezenta infarctului ventriculului drept

D. Apreciaza dimensiunile infarctului

E. Diferentiaza infarctul acut de o cicatrice miocardica veche sau de ischemia acuta severa

(pag. 1495)

G1508117. in faza de tratament spitalicesc a infarctului miocardic acut pacientii beneficiaza de utilizarea de rutina a urmatorilor agenti terapeutici cu eficienta favorabila dovedita:

A. Aspirina

B. Antagonistii de calciu

C. Beta-blocantele

D. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei

E. Glucocorticoizii    (pag. 1499,1500)

G1508118. Mentionati care dintre agentii medicamentosi enumerati trebuie evitati in conditiile unui bolnav cu infarct miocardic acut, deoarece pot altera vindecarea infarctului si pot creste riscul de ruptura miocardica:

A. Blocantii de calciu

B. Beta-blocantele

C. Glucocorticoizii

D. Agentii antiinflamatori nesteroizi

E. Aspirina

(pag. 1497)

G1508119. Preventia secundara a infarctului miocardic acut presupune folosirea de rutina a:

A. Aspirinei

B. Beta-blocantelor pe cale orala pentru cel putin doi ani

C. Antagonistilor de calciu pe cale orala pentru cel putin doi ani

D. Warfarinei la pacientii cu risc crescut de embolie

E. Amrinonei

(pag. 1506)

G1508120. Tratamentul socului cardiogen, care complica infarctul miocardic acut, presupune folosirea:

A. Nitroglicerinei

B. Dopaminei

C. Dobutaminei

D. Glucocorticoizilor

E. Amrinonei

(pag. 1502)

G2508158. In infarctul miocardic acut determinarea nivelului seric al creatinfosfokinazei izoenzima MB (CK - MB) este utila pentru ca:

A. Este specifica, nefiind prezenta in concentratii semnificative in tesutul extracardiac

B. Creste in 4 - 8 ore si revine la normal dupa 48 - 72 de ore de la debutul infarctului

C. Cardioversia electrica si miocarditele nu determina cresterea nivelului ei seric

D. Atinge un varf la aproximativ 20 de ore dupa debutul ocluziei coronariene

E.Raportul CK - MB2 : CK - MB1 < 1,5 este inalt specific pentru diagnosticul de infarct miocardic, in special dupa 4 - 6 ore de la producerea ocluziei coronariene

(pag. 1494)

G2508159. Folosirea ecocardiografiei bidimensionale la pacientii cu infarct miocardic acut este utila pentru:

A. Diferentierea infarctului miocardic acut de o cicatrice miocardica veche sau de ischemia acuta severa

B. Aprecierea dimensiunilor infarctului

C. Identificarea prezentei infarctului ventriculului drept

D. Evaluarea functiei ventriculului stang

E. Depistarea precoce a anomaliilor de cinetica perietala

(pag. 1495)

G2508160. Utilizarea in deplina siguranta a beta-blocantelor in infarctul miocardic acut presupune respectarea urmatorilor parametrii clinici si electrocardiografici:

A. Puls mai mic de 60 de batai pe minut

B. Puls mai mare de 60 de batai pe minut

C. Presiunea sistolica mai mare de 100 mmHg

D. Intervalul RR mai mic de 0,24 secunde

E. Absenta ralurilor de staza situate mai sus de 10 cm de la diafragm

(pag. 1496)

G2508161. Urmatorii agenti medicamentosi trebuie evitati in terapia infarctului miocardic acut deoarece altereaza vindecarea si favorizeaza ruptura miocardica:

A. Glucocorticoizii

B. Agentii inflamatori nesteroizi

C. Blocantii de calciu

D. Beta - blocantele

E. Aspirina

(pag. 1497)

G2508162. Folosirea terapiei trombolitice in infarctul miocardic acut prezinta contraindicatii clare in urmatoarele situatii clinice:

A. Istoric de hipertensiune severa, care este in mod obisnuit controlata adecvat

B. Graviditatea

C. Boala ulceroasa peptica activa

D. Un istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment

E. Suspiciunea de disectie de aorta

(pag. 1498)

G2508163. Urmatorii agenti terapeutici au eficienta dovedita in tratamentul spitalicesc al infarctului miocardic acut:

A. Glucocorticoizii

B. Antagonistii de calciu

C. Aspirina

D. Beta - blocantele

E. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei

(pag. 1499 - 1500)

G2508164. Socul cardiogen din infarctul miocardic acut beneficiaza de terapia cu:

A. Dopamina

B. Dobutamina

C. Amrinona

D. Nitroglicerina

E. Glucocorticoizi

(pag. 1502)

G2508165. Caracterele specifice ale blocului AV complet din infarctul miocardic acut sunt:

A.Este determinat intotdeauna si indiferent de localizare numai de disfunctia ischemica a sistemului de conducere

B. Are o mortalitate mare indiferent de localizarea infarctului miocardic acut

C. Apare in infarctul miocardic acut anterior

D. Apare in infarctul miocardic acut inferior

E. Are o mortalitate mai mare in infarctul miocardic acut anterior

(pag. 1504)

G2508166. Pentru realizarea preventiei secundare a infarctului miocardic acut se folosesc de rutina:

A. Amrinona

B. Antagonistii de calciu pe cale orala pe o perioada de cel putin 2 ani

C. Aspirina

D. Beta - blocantele pe cale orala pentru cel putin 2 ani

E. Warfarina la pacientii cu risc crescut de embolie

(pag. 1506)

G2508167. In cazuri rare infarctul miocardic acut se poate datora ocluziei arterei coronare determinata de:

A. Embolii coronariene

B. Anevrisme aortice

C. Anomalii congenitale

D. Spasm coronarian

E. Tromboembolismul pulmonar recurent

(pag. 1493)

G2508168. Urmatorii markeri serici cardiaci cresc in primele 4 - 8 ore de la debutul infarctului miocardic acut:

A. Creatinfosfokinaza

B. Mioglobina

C. GPT

D. Gamaglutamiltranspeptidaza

E. Fosfataza alcalina

(pag. 1494)

G2508169. Urmatorii markeri serici cardiaci se mentin la niveluri crescute timp de cel putin 7 - 10 zile de la debutul infarctului miocardic acut:

A. Creatinfosfokinaza (CK)

B. Troponina T cardiac - specifica (c TnT)

C. Troponina I cardiac - specifica (c TnI)

D. Mioglobina

E. Fosfataza alcalina

(pag. 1494)

G2508170. Tratamentul initial in departamentul de urgenta al infarctului miocardic acut presupune utilizarea:

A. Aspirinei

B. Morfinei

C. Nitroglicerinei

D. Antiinflamatoarelor steroide

E. Beta - blocantelor

(pag. 1495 - 1496 - 1497)

G2508171. Contraindicatiile utilizarii nitroglicerinei in tratamentul initial in departamentul de urgenta a infarctului miocardic acut sunt:

A. Presiunea arteriala sistolica scazuta < 100 mmHg

B. Suspiciunea de infarct de ventricul drept

C. Presiunea arteriala diastolica scazuta < 80 mmHg

D. Suspiciunea de bloc AV gradul II

E. Suspiciunea de infarct posteroinferior

(pag. 1496)

G2508172. Efectele adverse ale utilizarii morfinei in tratamentul initial in departamentul de urgenta a infarctului miocardic acut sunt:

A. Hipotensiunea arteriala

B. Greata

C. Bradicardia

D. Grade avansate de blocuri cardiace in special la bolnavii cu infarct posteroinferior

E. Tahicardia

(pag. 1495 - 1496)

G2508173. Utilizarea beta - blocantelor in departamentul de urgenta pentru terapia initiala a infarctului miocardic acut este justificata de:

A. Controlul durerii

B. Reducerea mortalitatii intraspitalicesti la pacientii cu risc inalt

C. Efectul de scadere a TA

D. Evitarea complicatiilor tromboembolice

E. Efectul de reducere a nivelului de tromboxan A2

(pag. 1496)

G2508174. Subgrupele de pacienti la care PTCA (Angioplastia coronariana percutana transluminala primara) directa poate asigura un beneficiu special fata de terapia trombolitica in infarctul miocardic acut includ:

A. Pacientii cu soc cardiogen

B. Pacientii cu risc inalt datorita varstei avansate > 70 de ani

C. Pacientii tineri 25 - 40 de ani

D. Femeile

E. Pacientii cu infarct de ventricul drept

(pag. 1498)

G2508175. Factorii de risc pentru dezvoltarea in spital a socului cardiogen ca o complicatie a infarctului miocardic acut includ:

A. Varsta inaintata

B. Fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta la internare

C. Infarct mare

D. Lipsa unui infarct miocardic in antecedente

E. Istoric de diabet zaharat

(pag. 1501)

G2508176. Ritmul idioventricular accelerat (RIVA) intalnit ca o complicatie a infarctului miocardic acut:

A. Este un ritm ventricular cu o frecventa de 60 - 100 batai / minut

B. Se intalneste la 25% din pacientii cu infarct miocardic acut

C. Adesea se intalneste tranzitor in timpul tratamentului trombolitic in momentul reperfuziei

D. Intotdeauna este malign si prevesteste dezvoltarea tahicardiei ventriculare clasice

E. Necesita terapie de urgenta datorita riscului major de degenerare intr-o aritmie mai severa

(pag. 1504)