Tehnologia protezelor unidentare - protezele fixe unidentare

Def.: protezele dentare sunt corpuri fizice confectionate din materiale speciale cu scopul de a restarura morfologic si functional tesuturile dento-elveolare.

1. protezele dentare ce inlocuiesc morfologia tesuturilor de lipsa (structuri dentare alveolare/osoase si restaureaza functiile aparatului dento-maxilar).
2. protezele aparat: sunt contructii care nu inlocuiesc dintii sau tesuturile lipsa, dar previn, corecteaza sau mentin anumite raporturi dento-alveolare sau interarcadice si corecteaza anumite vicii deformare ale apar dento-max.

Protezele dentare dupa caracterul de fixitate/mobilitate fata de dintii restanti din cav buc sunt de 3 categorii:

a). Proteze fixe - cestea pot fi

prot unidentare

prot partiale fixe

atunci cind inlocuiesc 1 sau m multi dinti lipsa. Aceste prot sunt agregate la tesuturile dentare in mod intim si cimentare pt perioade indelungate de timp.

b). Proteze mobilizabile - sunt mentinute pe campul protetic edentat partial prin ancorare sau prin utilizarea sistemelor speciale de mentinere sprijin si stabilizare (ex. Prot part acrilica si prot part scheletat)

c). Proteze mobile - refac in totalitate arcadele dentare si se mentin pe campul protetic in principal datorita fenomenului de supciune la care se adauga tonicitate musculara, retentivitati anatomice care contribuie pe linga suciune la mentinerea protezelor.

Protezel fixe unidentare

Caracteristici - refac forma si functia unui singur dinte/asigura protectia lui. Sunt lucrari protetice de dim mici foarte exacte si dificil de ralizat. Sunt realizate din metale, rasini acrilice, polimeri, mase ceramice sau din comb ale acestora.

Solidarizarea la tesuturile dentare sau c stalpi implantelor se face mecanic (prin fictiune santuri sau cancile de ghidaj sau prin fixare care se poate realiza prin cimentare, lipire sau insurubare).

Clasificare protezele fixe unid se cl dupa m multe criterii:

1. tipul de agregare
2. volumul tesuturilor dure dentare restaurate
3. tehnologiile de dializare
4. indicatii terapeutice
5. mat din care se confectioneaza
6. aspectul fizionomic

1. Dupa tipul de agregare:
1. Prot unid cu agregare coronara

i. Intracoronare (inley)

ii. Extracoronare - partiale (fatetele, coroanele partiale sau elemente de agregare adezive) - totale (coroana de invelis)

iii. Intra-extracoronara (onley)

2. Prot dent cu agregare radiculara

i. Dispozitivul corono-radicular (DCR) sau coroana de substitutie (disp corono-rad pe care se ataseaza o coroana)

3. Prot unid cu agregare mixta corono-radiculara

In acest caz se poate pastra o parte a structurilor coronare iar piesa protetica se poate agrega fie canalul radicular (pinley), fie partial la segmentul de corono-dentara

4. Prot unid cu agregare adeziva (colaje) - presupun un sacrificiu minim de sbst dure le nivelul smaltului poarta numele de fatete ceramice
5. Prot unid cu agregare implantara - se realiz pe dintii stalpi ai implantelor

2. Dupa volumul tesuturilor dure dentare restaurate
1. Restaurari ce recontituie un volum redus de tesuturi dure dentare in profunzime sau in supraf (incrustatii inley, onlay)
2. Prot unid indicate in pierde m mari de volum coronar sau in anomalii de forma volum/culoare
3. Prot unid ce reconstituie pierderi mari de tesuturi dent acopera partial sau total suprafetele dentare pre.. si pot fi util ca elem de agregare
4. Prot fixe unid ce inlocuiesc in totalitate coroanele dent

3. Dupa tehnologiile de realizare
1. Pt aliaje metalice

i. Amblutisare

ii. Turnare

2. Pt ceramica dent - coacere
3. Pt polimer - polimerizare liniara (la rece, la cald, lacald si presiune, la rece si cald)
4. Prin galvanizare
5. Prin sintetizare
6. Prin elctro eroziune
7. Soneroziune
8. Rezare computerizata
9. Rezare prin excluzisa mecanica
10. Injectare/presare

4. Dupa indicatiile

5. Mat din care se conf
1. Coroane metalice - nobile, nenobile (Polimerice, compozite, metalo-ceramice, metalo-compozite, integral ceramice, integral ceramice, integral compozite)

In general succeesiunea este urmatoarea (metalo acrilica, ceramicaetc.):

1. prepararea dintelui - faza clinica
2. amprentarea - faza clinica
3. realizarea modelului de lucru - faza tehnica
4. realizarea machetei - f.t.
5. ambalarea machetei - f.t.
6. topirea si turnarea aliajului - f.t.
7. dezambalarea si prelucrarea, precum si proba de model - f.t.
8. proba lucrarii protetice in cabinet - f.c.
9. realizarea componentei fizionomice - f.t.
10. finisarea si lustruirea - f.t.
11. cimentarea in cavitatea bucala - f.c.

Campul protetic - reprezinta totalitatea tesuturilor pe care se sprijina si cu care vine in contact proteza unidentara fixa. Componentele campului protetic in cazul protezelor unidentare este constituit din urmatoarele elemente:

a) Dintele stalp preparat

b) Dintele antagonist preparatii

c) Dintii vecini preparatiei

d) Arcada antagonista

e) Tesuturile gingivale si parodontale

f)       Rapoartele de ocluzie

Pt cat mai corecta realizare a protezelor unidentare se utilizeaza amprentarea intregii arcade, pt arcada cu bontul protetic cat si amprentarea arcadei antagoniste in intregime. Cele doua amprente se pot realiza: 1. fie linguri individuale, 2. fie in linguri standard si tb sa fie insotite de un al treilea element reprezentat de inregistrarea relatiilor intermaxilare.

Montarea modelelor turnate tb realizata in articulatoare care redau intr-o anumita masura miscariile mandibulare.

Bontul dentar reprezinta o preparatie dentara pt o lucrare protetica de tipul coroanelor de invelis, iar caracteristicile bontului difera in functie de tipul de proteza unidentara care se aplica pe el. Bontul dentar preparat are in general o forma cilindro-conica cu fetele laterale aproape paralele, avand o convergenta ocluzala optima care au o inclinatie fata de peretele axial a bontului cuprinsa intre 3-5^o fata de axul de insertie. Bontul tb sa aiba forma anatomica a dintelui neslefuit si sa respecte morfologia dintelui care va fi creat.

Principii care stau la baza slefuirii structurii dentare:

1. principii biomecanice
1. conservarea tesuturilor restante
2. asigurarea formei de retentie si stabilitatea a bontului
3. asigurarea rezistentei structurale si a integritatii marginale a preparatiei
2. principii biologice care se refera la urmatoare aspecte
1. integrarea lucrarii intre structurile dentare existente
2. integrarea ocluzala a restaurarii
3. protectia biologica a pulpei
4. protectia parodontiului marginal
3. principii estetice care tb urmarite sunt
1. vizibilitate minima a metalului cand acesta exista
2. sa existe o grosime minima si suficienta pt mat de placare estetic
3. marginile restaurarii tb plasate sub gingival astfel incat sa respecte santul gingival si structurile parodontale de la acest nivel

Amprentarea in protetica fixa unidentara

Materiale de amprenta clasificare

1. Mat de ampr rigide

gipsul

rasinile acrilice

stentul

Proiect: Lipidele - activitatea biologica a acizilor grasi, grasimile Proiect: 5 motive sa bei cat mai multa limonada

cerurile

2. Mat de ampr elastice

hidrocoloizi ireversibili

hidrocoloizi reversibili

elastomerii de sinteza

polietenii

Modelul in protetica fixa

Clas modelelor in prot fixa:

1. Modelul monobloc cu bonturi fixe

2. Modelele cu bonturi mobilizabile

Bonturile mobilizabile se puteau confect in trecut din gipsuri dure, cimenturi, polimer amalgame. La ora actuala insa prin avansarea tehnologiei se pot realiza prin tehnici ce util pinuri cat si prin procedee fara pinuri.

Pinurile sunt tije cilindro-conice cu un cap retentiv ce se fixeaza in mijlocul bontului mobilizabil.

Etapele de realizare ale unui model cu bonturi mobilizabile cu pinuri:

Pinurile se centreaza in impresiunile bonturilor din amprenta pana la aprox 10-13mm de margine incizala respectiv supraf ocluzala la laterali sau pama la marginea incizala/ supraf ocluzala in cazul in care pinurile prez prelungiri distantatoare. Se pot util: unul-doua pinuri pt fiedcare bont, pinuri cu doua picioare pt o pozitionare corecta a modelului fragmentat. Centrarea pinurilor se face cu un aparat special ce prez o placuta de ghidaj in care se gas tijele de ghidaj ce servesc la fixarea pinurilor.

Se depune gips extradur ce nu va depasi marginile amprentei cu nu mult 3-4mm, iar cand acest gips e in faza plastica se introduce pinurile in pozitia anterior det. La extremitatea libera pinurile se pot solidariza cu o tija de ceara.

Dupa priza materialului se realiz un sant de ghidaj si se izoleaza modelul iar pinurile se acopera cu un strat subtire de ceara pt ca dupa priza pinurile se poat fi mobiliza din soclu. La varful pinului se fixeaza o sfera de ceara cu diametru de 3-4 mm pt repararea si luxarea mai usoara a pinului din soclu modelului.

Se toarna apoi soclul dintr-un gips dur cu un coef de expans apropiat de cel al gipsului extradur util. Dupa priza se demoleaza amprenta si se sectioneaza modelul pana la niv soclului mez si dist de fiecare bont cu ajut unui fierastrau sau cu apar de sectionat modele. Soclul se incalzeste la o sursa de caldura si se repereaza fiecare pin luxand cu un isntr met.

Procedeul pindex

Util pinuri care se introduc in modelul arcadei dupa priza gipsului in cavitatile forate in baza modelului si centrate cu ajut unui fascicol luminos num spot. Aceste canale pt pinuri se foreaza perpendicular pe baza modelului care a fost slefuit in prealabil in supraf plana. Dupa fixarea pinurilor se izoleaza modelul si se toarna soclul etapele ulterioare find asemanatoare cu cele descrise anterior.

Dezavantajele acestui procedeu este reprez de faptul ca pe canalele pt pinuri dupa forarea pot ramane urme de gips si care vor influenta repozitionarea pinurilor. Pt a inlatura acest neajuns acest procedeu a fost inbunatatit prin fol laser pinului care este un dispozitiv de pozitionare si forare cu laser.

Alte tipuri de modele cu pinuri sunt modele tip Zeiser care util modelele real pe un placa preformata transparenta din polimetacrilat in care se pozitionau pinurile, poz lor find transpusa in model cu ajut unui apar.

Exista pareri ca pinurile teaca de ghidaj si un pin suplimentar pt impiedicarea rotirii sunt super in cea ce priveste pastrarea poz initiale dupa mai multe manevre de scoatere si repunere in poz.

Modele sectionate fara pinuri

Consta dintr-un sis conformator prefabricat in care prin turnarea modelului vor apare relieful care vor ajuta la repozitionare partilor sectionate.

Sis Tray

E un sis special care util un conformator prez de acele creneluri de ghidaj iar la insertie si dezinsertia modelului acele reliefuri negative viriseaza pe lamele cu rol de pozitionare.

Alte sis de modele cu bonturi mobilizabile fara pinuri sunt:

sis Zack

sis Accu-Trac precizion die

sis Crack-Wafer

Modelele duplicat

Se real cu scopul obtinerii unor modele de tip special din mat extrem de dure cu mentiunea ca succesul metodei de duplicarea si in principal de cal amprentei duplicatoare. Cea mai noua tehnica de ampr duplicatoare consta in polimerizarea sub presiune a elastomerilor de sinteza care amprenteaza modelul de lucru.

Mai exista si alte metode de amprente duplicatoare cum ar fi:

metoda cu hidrocoloizi reversibili

metoda cu hidr irevers

metoda cu lingura individual din mat termoplastice impreuna cu un silicon de condensare sau lingura indiv din alte mat plus silicon de condensare sau de aditie

Etapele pregatitoare in vederea real modelului duplicat sunt urmat:

1. deretentivizarea modelului
2. izolarea prin imersie 2-3 min in apa si lubrifierea
3. calibrarea portamprentei
4. amprentarea propriuzisa care se face dif in functie de metoda aleasa
5. dupa priza mat de ampr are loc dezinsertia ampr
6. confect modelului duplicat din gips extradur preparat prin vibrospatularea sau cu vaecum malaxorul

Sfaturi practice:

La modele cu bonturi mobilizabile expansiunea de priza a soclului poate determina modif de poz a bonturilor prin vascularea.

Aceste efecte se pot contracara prin urmat proceduri:

real atat a modelului cat si a soclului din acelasi tip de mat

modelul real sa nu se util dupa 24 de ore, folosirea pinurilor duble cu teaca sau fol unor mat de amprenta cu coef de contr foarte scaz

gipsurile si alte mat sa fie malaxate in vaecum si turnate sub vibrarea deoarece prin eliminarea bulelor de aer si prin amestecarea in vaeccum coef de contr devin minim. Turnarea sub vibrare deasemenea det o struc mai compacta a modelului si inclusiv a bonturilor.

amprenta sa nu se separe de model decat dupa priza finala a mat din care se confectioneaza modelul pt a diminua deterioararea structurilor superficiale ocluzale ale bonturilor

Cu cat modelul de gips se depoziteaza mai mult la temp camerei cu atat ii cresc propr de resitenta. Inainte de turnarea modelului orice ampr din mat elastic tb uscata.

Tehnica real modelului si alegerea mat din care se confect acesta tb sa fie corelate cu tipul mat de ampr precum si cu caracter mat din care se va confect microproteza. Ca ex pt amprentele cu ames termoplastice ale cav-lor in care se vor cimenta incrustatii de portelan modelul se confect dintr-o masa refractara pe care se poate arde masa de portelan.

In cazul ampr din mase termoplastice se recomanda modelele din gips dur, cimenturi, acrilat, amalgane, cupru pe cale galvanica. In amprentele din mat plastice siliconate se toarna gips dur, cimenturi se dep cupru pe cale galvanica. In ac amprente se poate turna un al doilea model dupa priza si demularea pinului.

Incrustatiile

fac parte din categoria microprotezelor

Def.: Sunt proteze partiale fixe cu dim la cele mai reduse realizate in scopul restaurarii morfologiei coronare/ca element de agregare.

Indicatiile incrustatiilor restaureaza morf si functi dintilor care au referit leziuni partiale. Elemente de agregare meziala in edentatii reduse unidentare si pt punti mobilizabile.

Suport pt mentinatoare de spatiu la tineri pana la protezarea definitiva. In edentatii partiale extinse restaurate prin proteze mobilizabile scheletate pt inbunatatirea sprijinului si stabilitatii.

Ca el de fixare a aparatelor pt imobilizarea dintilor.

Contraindicatii:

pacienti cu indici de carie crescuti

pacienti cu igiena deficitara

leziuni coronare extinse ce indica alte mat de tratament

la tiner deoarece camera pulp e larga

Clasificarea incrutatiilor se face dupa mai multe criterii

1. dupa localizarea leziunii tesuturilor dentare - se clasifica in 5 clase similar clasificarii cavitatiilor carioase dupa Blec. Tot dupa topografie si localizare incrustatiile se mai pot calisifica: 1. in simple pe o singura fata, 2. compuse cind sunt duble pe 2 fete si triple pe 3 fete.

2. dupa intinderea in profunzime/supraf a protezei partiale fixe
1. incrutatie intratisulara (inley) - are retentia asigurata prin incositorarea intr-o cavitate autoretentiva unde se fixeaza prin cimentare
2. incr extracoronara (onley) - inconj tesuturile dentare m mult de 180^o
3. inley-onley - care inbina prop celor 2
4. pinley - incrust cu crampoane ca elemente suplimentare de retentie

3. dupa materialul utilizat
1. metalice - din met nobile/nenobile, rasini
2. ceramice si metalo-ceramice

Incrutatiile metalice

Se real din aliaje nobile sau titan. Aliajalele nobile sunt aliaje pe baza de aur cu concentratie dif sau aur cu platina sau paladiu.

Tipuri de aliaj nobile fol la incrustatii:

1. aliajul de aur - 916/1000 (aurul de 22 carate) este aur combinat cu argint si cupru este un aliaj moale care se poate folosi pt: 1. proteze unidentare, 2. incrus simple si 3. coroane de acoperire.
2. aliajul de aur - 833/1000 (aurul de 20 carate) util pt: 1. lucrari fixe unident, 2. prot partial fixe de la 3-5 dinti si 3. preferat pt incrustatii
3. aliajul de aur - 833/1000 cu platina 120/1000 (aur platinat) este cel mai rezistent sa solicitariile mecanice si abrazive, se poate util pt: 1. incrustatii de mari dimensiuni, 2. proteze fixe totale sau 3. pt prot part scheletate
4. al de aur - cu temp joasa de top, aur continut redus de (Au 40-60% plus paladiu peste 9%). Au o rezistenta cres dar prezinta dezavantaje prin modif cromatice daca este supraincalzit la turnare.

Etapele clinico tehnice pt real incrutatiilor metalice:

1. examinarea pacientului, diagnosticul, indicatia de tratament
2. prep cav pt incrus
3. amprentarea
4. confectionarea modelului de lucru
5. real machetei de incrustatii
6. ambalarea machetei si obtinerea tiparului
7. topirea si turnarea metalului
8. dezamb, preluc si lustruirea microprot
9. adaptarea si cimentarea incrustatiei

Prep cav pt inley-uri

Se face cu freze diamantate indepartand tes patol cu un sacrificiu biol min si cu menajarea vitalitatii pulpei dentare. Incrustatiile sunt cav clasificate dupa principiile lui Black la care se adauga cateva particularitati.

Particularitati privind pre cav pt inley-uri:

a) peretii lat ale cav tb sa fie divergenti dinspre planseul spre exterior. Conditie fundamentala pt indepartarea machetei de pe model si pt inserarea restaurarii rigide. Divergenta optima 5-6^o fata de planseul.

b) lungimea peretilor tb sa fie suf astfel incat retentia in cav sa fie optima (5-7mm).

c) axa insertie a crustatiei tb sa fie perpendiculara pe planseul cav care la randul lui tb sa fie paralel cu planul de ocluzie. Pragul gingival tb sa aiba aceasi orientare ca si planseul si sa fie perpendicular pe axul de insertie.

d) toate muchile marginale (unghiul format de peretii cav cu supraf dentara) tb bizotate !!! Bizotarea (RAJZ FONTOS) se face un ungh 35-40^o pe o supraf de 1mm din grosimea smaltului.

e) in cazul cavitatiilor compuse adancimea pragului cervical tb sa fie mai multe 1,5mm de mrg cervicala. Conturul marginal al cavitatii nu tb sa fie situat in zona contactelor ocluzale.

f)       cav verticala proximala se prepara nereteniv, iar proximal mrg inrus nu tb sa se afle in zona de contact cu dintele vecin. Muchiile dintre pretele pulpar si cel parapulp se bizoteaza pt ca istmul sa nu fie un unghi drept.

Amprentarea

Se poate face prin metoda dir (primirea machetei) sau indir. Metoda indirecta cu silicon de aditie si de condensare se iau amprenta.

Confectionarea modelului

Se real modelul cu bonturi mobile din gips extradur.

Macheta se real din ceara sau din rasini sintetice autopolimerizabile redanduse toate elem morfo ale fetei ocluzale. Ceara de inley are culoare verde sau albastra iar datorita plasticitatii deosebite ceara de inley patrunde in toate detaliile preparatiei. Temp inalta de plastifiere face ca ceara de inley sa nu fie influentata de temp mediului de inconjurator, iar la indepartarea lui de pe model macheta sa nu se deformeze.

Rasinile sintetice autopolimerizabile sunt recomandate in special pt amprentarea in cav buc. Prezinta o faza plastica ce precede faza de autopol au coef redus de contractie dupa polim devin rigid si ard fara reziduri.

Procedee tehnologice de realizare a machetei incrus metalice:

1. direct catre medic in cav buc
2. indirect de catre tehnician pe model de lucru

Tehnica de modelare indirecta a machetei incrustatiilor prezinta urmat etape:

1. izolarea modelului prin introduc in apa cu temp 35-40^oC, timp de 10-15min
2. depunerea cerii in cav prin doua metode
1. prin tipurare - ceara este topita si picurata in cav si se aplica intim pe toti peretii (daca modelul a fost izolata in apa rece la contactul cu ceara calda aceasta se contracta determinand subdimensionarea machetei. O alta varianta de izolare a modelului este reprez de izolarea cu vazelina, dar care tb sa se faca foarte sumar.)
2. prin indresare - ceara se preseaza in inter cav fara sa se apese cu un instr plat. Solidificarea se produce sub presiune daca este mentinuta gu degetul inmagazinanduse tensiune interne in macheta. Cea ce duce la eliberarea tensiunilor dupa ambalare si o supradimensionare a crustatii. Eliberarea tensiunilor interne se face prin mentinerea modelului cu macheta timp de 30min in apa cu temp 37^oC pt detensionare.
3. macheta din acrilat real incabinet dupa priza are o contractie. De aceea dupa priza machetei din acrilat aceasta se scoate din cav se reintroduc o mica cant de mat moale dupa care se reintroduce mach in cav. Escesul de acr se indeparteaza si se finiseaza cu relieful ocluzal.
4. real reliefului ocluzal - se face prin modelare in raport cu antagonisti
5. finisarea - prin suflarea cu aer cald
6. indepartarea machetei de pe model se face cu ajutorul unei tije metalice cu diam 1-1,5mm care se aplica prin lipire in zona cea mai groasa a machetei.

Tijele - au forme dif in functie de tipul incrustatiei astfel avem:

la incrustatiile simple tija are forma unui secment liniar cu lungime de 3-4cm, ea se incalzeste la un capat si se infige la mijlocul machetei.

la cavitatiile duble tija are forma de "U" brate inegale. Brate se impinge in part oluzala, iar cel lung in partea proximala

la cav triple tija are forma de "U" cu bratele egale aceste tije se aplica in portiunile proximale ale machetei

Rolul tijelor:

indepartarea machetei de pe model sau dinte

transportul machetei din cabinet in laborator intr-un flacon cu apa, iar tija este infipta in capacul flaconului

mentinerea machetei in conformator un cursul ambalarii

crearea canalului de turnare prin care se va scurge aliajul in tipar

7. ambalarea machetei si obtinerea tiparului
8. realiz tiparului
1. pregatirea mach pt ambalare

i. real mach canalul de turnare - tija canalului de turnare poate fi din: 1. sarma, 2, mase plastice sau 3. ceara. Ungh pe care tija il formeaza cu supraf a mach tb sa fie mai mare de 90^o, iar tija se acopera cu o pelicula de ceara astfel incat diametrul canalului de turnare sa fie intre 2-2,5mm. Penicula de ceara acoperitoare favorizeaza prinincalzire indepartarea tijei din masa de ambalat rezultand canalul de turnare. Daca folosim tije din mat plastic se fixeaza prin lipire cu ceara si ele sunt gata calibrate.

ii. Real mach rezervorului de aliaj fluid - pt tijele din ceara si cele metalice mach rezervorului se real prin aplicarea unei sfere de ceara cu diam de 3-4mm. !!!! Sfera este forma geometrica ce are un volum maxim la o supraf minima. In sfera se acumuleaza o cant mare de aliaj fluid care ramane mult timp in stare fluida si determina absorbtia de metal in mach in timpul racirii. Portiunea dintre sfera si macheta se numeste istm, iar diametrul acestui portiun tb sa fie mai mare cu 0,5mm fata de canalul de turnare pt a permite un acces facil al metalului spre macheta.

iii. Real mach canalelor de evacuare a gazelor - se face cu ajutorul: 1. firelor de nailon, 2. ceara sau 3. par de cal care se fixeaza cu o extremitate la macheta iar celalalt la mrg capacului conformatorului.

2. degresarea mach incrust si a canalelor de turnare: se face solventa grasi, alcool, neofalina, sau cu solutii spec (izolid), tamponarea.determinand subi
3. detensionarea mach in ansamblu prin introduc acesteia in apa cu temp de 36^oC timp de 30min.
8. ambalarea propiuzisa (machetei, incrustatiei) - mach incrustatiei si tijele sunt acoperite cu pasta de masa de ambalat. Operatiunea de ambalare se realizeaza util un conformator cunoscut sub numele de cuveta sau mufa. Conformatorul (mufa) este reprezentat de un cilindru metalic care poate fi cu diametrul diferit un functie de dim machetei si dintr-un capac de cauciuc care are in centrul suprafetei super un con inconjurat de santuri concentrice. Diametrul capacului este egal cu diametrul cilindrului corespunzator. Santurile sunt distantate unele de altele cu 5 mm si adanci de 2 mm.

Cilindrul metalic sau conformatorul inainte de orice operatiune este captusita in interior. De preferat hartia se aseaza cu fibrele longitudinale paralele cu axul mufei pt a permitedilatarea uniforma a masei de amb.

Hartia de astbest se util deoarece:

favorizeaza dilatarea de priza a masei de amb find compressibile

favorizeaa dialtarea hidroscopica prin inhibarea cu apa reprezentand mediul umed si la absobtia apei in mom prizei de masa de amb

un izolator termic impiedica pierderile de caldura ale tiparului dupa turnarea metalului in tipar

favorizeaza scoaterea din cilindrul metalic a masei de amb dupa turnare find compressibila iar in momentul racirii ea se contracta permitand scoaterea tiparului din mufa

masele de ambalat prezinta urmat aspecte de care tb sa tinem seama cand realizam tiparul:

masa de amb se obtine din amestecul unei proportii bine stabilite de apa distilata sau lich propriu cu masurile de praf

pulberile tb agitate inainte de util deaorece o pastrare indelungata determina dezomogenizarea prafului

pasta odata amestecata tb asezata in tipar in faza ei plastica cand reproduce cel mai bine toate detaliile machetei

dupa priza rezulta un corp solid ai carui pereti prezinta un grad de porozitate

cand trece de la faza de pasta la cea solida avem dilatarea de priza plus dilatarea hidroscopica, plus dilatarea termica in momentul incalzirii

rezista mecanic la socul produs de aliajul fluid introdus cu forta in tipar si nu elibereaza sbst din compozitie care sa se combine cu aliajul

prepararea masei de amb - fie manual, fie mecanic dupa care se trece la tehnica de ambalare propriuzisa

Tehnica de ambalare:

a) intr-un singur timp - se util vaecum malaxorul, conformatorul. Macheta este fixata cu extremitatea libera a tijei in orificiul din centrul canalului de pe capacul conformatorului. Se aplica tijele pt evacuarea gazelor in partea opusa. Acoperirea machetei cu masa de amb se efectueaza in doua momente: prima etapa - inaintea de asamblarea cilindrului se aplica un strat subtire cu ajutorul pensulei, al doilea etapa - dupa asamblarea cilindrului de capac conf in care e mach se aseaza pe masa vibratorie iar pasta e turnata propriu prin nivelare continua pt a se elim aerul pana la umplerea cilindrului. Amb intr-un singur timp si intr-un singur material e neeconomica dar se obtine un coef de dilatare al tiparului corespunzator peretii find din acelasi material.

b) Amb in doua materiale - se poate face in doua posibilitati: ambalarea libera si ambalarea in doua conformatoare. Ambalarea libera presupune ca macheta tinuta de extremitatea libera a tijei de turnare este acoperita cu pasta de masa de amb depusa la inceput cu ajutorul pensulei apoi cu ajut spatulei. Timpul de priza se reduce prin pudrarea nucleului obtinut cu pulbere din acelasi material. Se obtine un nucleu din primul material cu forma de para sau ovalara cu o gorsime de 5-7 mm care dupa 20-30 min face priza se indeparteaza excesul de pulbere si se umezeste prin cufundarea in apa. Ambalarea cu cel de al doilea material se realizeaza prin introducerea in cilindrul metalic a miezului din masa de ambalat, dar in cilindru se gas pasta exterioara formata din !!! doua parti nisip (silicea) si o parte gips ("liant"). Dupa priza ce al doilea mat cu spatula se taie extremitatea super in forma de crater cu peretii inclinati sub un unghi de 45 gr. Iar punctul cel mai cliv al craterului se afla la niv locului unde tijele turnate iese din masa de ambalat depusa in primul strat. !!! la toate tipurile de tipare tb realizat craterul de turnare ai caror pereti sa aiba un inclinare de 45 gr, iar varful triunchiului de con tb sa se afla centrat pe tija de turnare. Ambalarea in doua conformatoare se face astfel: primul material este depus la inceput prin pensulare pe macheta aceasta asezanduse intr-un conformator mic care se umple cu masa de amb rezultand un strat de 5-7 mm. Al doilea material se depune dupa priza primei mase de amb si dupa ce conformatorul este extras de pe tipar. Miezul din prima masa de amb se umezeste si se introduce in pasta a celui de al doilea material care este tot doua parti nisip plus o parte gips care se afla intr-un cilindru metalic cu dimensiuni mai mari.

10. preincalzirea - priza masei de amb se definitiveaza in medie dupa 50-60 min, dupa acest timp ansamblul este introdus in cuptorul de preincalzire sau incalzire intr-o pozitie care sa favorizeze curgerea cerii din interior. Fie inclinat la 45 gr, fie cu palnia in jos. Inainte de introducerea in cuptor tijele metalice util la ambalare sunt incalzite la niv extremitatii libere si indepartate prin tragere cu clestele crampon. Indepartarea tijelor se face numai dupa o incalzire suficienta pt topirea cerii si prin tragere in jos cuveta find orientata cu cratarul in jos. Cuptorul de preancalzire sau incalzire sunt prevazute cu gratare pt asezarea in ansamblului si cu un sis de evacuare a vaporilor si gazelor rezultate din urma arderea si topirea cerii. Extrmitatiile de urgenta ciuvetel se poate incalzite la flacarea unui aragaz.

Temp cuptorului pana la temp de 200 grC poarta denum de preincalzire si tb sa se faca progressiv pt ca arderea cerii si degajarea vaporiilor de apa sa nu determine depresiuni foarte mari asupra peretiilor tiparului.

Preancalzirea tipariilor se efectueaza pt:

topirea si scurgerea cerii sau maselor plastice din interiorul tiparului

uscarea peretiilor deoarece apa peste 100 grC se transforma in vapori si se elimina din tipar

arderea completa a machetelor din ceara rasini sau mase plastice

inceperea dilatarii termice al tiparului

Incalzirea propriuzisa al tiparului - tiparul este introdus in cuptorul de incalzit (daca sa folosit cuptorul de preancalzire) si de la 200 grC pana la 650 grC temp de turnare propriuzisa se ridica temp progressiv realizanduse procesul de incalzire.

Daca preinc si incalz se real in acelasi cuptor atunci cuvetele nu tb transferate.

Incalzirea cuvetei se realzeaza deoarece:

tb sa produca uscarea totala a tiparului

sa se produca dilatarea termica

sa se arda toata resturile de ceara sau particulele de plastic care au fost folosite la macheta

aducerea tiparului la o temp apropiata de.. care este topit metalu

Masurarea aliajului - este o etapa care tb sa precada faza de topire aliajului.

Se considera ca tb utilizat un vol dublu de metal fata de cant necesara pt umplerea tiparului. Util unei asemenea cant se face pt a se evita minusurile la turnare.

Se pot face urmatoarele aproximari privind cant de metal utilizat:

inley-urile mici cantaresc aprox 1,5-2g, tb intre 3-4g de metal

onlay-uri 2,5-3g tb 5-6g de metal

inley-urile MOD 3,5-4g, tb 7-8g

coroanele 3,5-4g tb 7g

coroana M 3,5-4,5, tb 7-9g metal

Aliajele pe baza de aur sunt singurele metale care se pot refolosi in proportie de jumatate plus cealalta jumatate aur nou neutilizat.

11. topirea propriuzisa - reprezinta manopera prin care aliajul este dus in stare fluida pt a putea fi introdus in tipar.

Sursele de topire sunt urmat:

a) flacara produsa de arderea unor gaze in prezenta oxigenului

a. gaze naturale (metan-propan sau butan) - temp 1000-2000 grC si caldura degajata este dependenta de cant gaz util in raportul gaz-oxigen

b. falcara oxidhidrica - este rezultata de amestecul H cu O, se obt temp 3000 grC, iar aceasta sursa nu poate fi util la aliajele pe baza de paladiu si argint

c.       acetilena plus O - pana la 3000 grC si este folosita in cazul aliajelor inoxidabile

b) vapori de benzina plus O - se obt 1200-2000 grC se indica pt topir aliaj nobile si seminobile

Oxigenul este inbuteliat in tuburi speciale care se depoziteaza in incaperi special amenajate la distanta de camera de turnare de unde se distribuie prin conducte metalice nu de cauciuc. Deasemenea H sau acetilena sunt deasemenea inbuteliate in tuburi subpresiune mentinute le distanta de zona de turnare propriuzisa.

Flacara rezultata la varful pistolului prin arderea gazelor prezinta trei zone dif:

zona rece - unde exista gaze amestec neaprinse este neutil si este situata in apropierea duzei

zona reducatoare (revelator) - este de culoare albastra, este zona cea mai fierbinte a flacarii se fol pt top aliaj, in aceasta zona atmosfera este reducatoare revine oxidarea aliajului, concentr de gaz este mult mai mare decat cea aerului si in consecinta arderea se produce prin combustia gazelor si mai mica masura prin arderea O furnizand o caldura foarte mare.

Zona oxidanta - sit la extremitatea libera a flacarii, are o culoare portocalie, aici predomina O, iar in urma combinarii O cu aliajului propr fizico-chim ale met turnat care modifica comportamentul viitoarei turnaturi. Diuza reglabila prin intermediul robinetului din pistol modifica raportul dintre gaz si O, astfel incat grosimea flacarii si acelor trei zone sa se poata regla. RAJZ

c) turnarea cu curent electric - de inalta frecventa dezvoltata in bobina de inductie in care in miez reprez insusi aliajul metalic introdus intrun creuzet ceramic.

d) Curentul de joasa frecventa - dezv temp intr-o rezistenta electrica din platina iar firele rezistentei sunt infasurate pe un conformator din ceramica ce prezinta in centru un tunel in care se aseaza creuzetul din grafit cu aliajul pt topit. Aparatele pt turnare care realizeaza atit turnarea cit si topirea au un avantaj deoarece atmosfera in care se realizeaza top este un mediu controlat find protejat de atmosfera de reducatoare de carbon top este uniforma si la temp dorita, iar procesul de turnare propriuzis se declanseaza automat cand se atinge temp de topire a aliajului si starea fizica acestuia este optima pt a fie efectuata turnarea.