Supravegherea postoperatorii si ingrijirile acordate pacientilor operati

SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORII SI INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTILOR OPERATI

Odata adus bolnavul in salon , sau in cel de terapie intensiva , asistententei medicale ii revine sarcina de a-i acorda atentie deosebita .

REANTOARCEREA PACIENTULUI IN SALON

Pacientul este transportat cu patul rulant sau caruciorul este acoperit pentru

a fi ferit de curentii de aer sau de schimbari de temperatura . Asistenta medicala care il insoteste se va asigura ca pacientul sta comod , caeste in siguranta si ca eventuala tubulatura (dren , sonde , perfuzii ) nu este comprimata . Pozitia pacientului transportat este in decubit dorsal , cu capul intr-o parte , pentru a nu-si inghiti eventualele vomismente .

In tot timpul transportului , asistenta medicala va urmarii aspectul fetei (cinoza) , respiratia , pulsul si perfuzia .

Bolnavul va fi instalat intr-o camera curata bine, aerisita , linistita , cu temperatura intre 18 si 20 c , (caldura excesiva deshidrateaza si favorizeaza hipotermia ) .

Patul va fi accesibil din toate partile , prevazut cu musama si aleza bine intinsa fara perna .

Transferul de pe carucior pe pat va fi efectuat de catre trei persoane , ale caror miscari trebuie sa fie sincrone , pentru a evita bruscarea operatului.

Pacientul va sta in pat in pozitia decubit dorsal , cu capul intr-o parte , pana cand isi recapata cunostinta .

SUPRAVEGHEREA OPERATULUI

Supravegherea este permanenta , in vederea depistarii precoce a incidentelor si complicatiilor postoperatorii . Prezenta permanenta langa pacient permite asistentei medicale ca pe langa elementele de supraveghiere indicate de chirurg si anestezist , sa sisteze orice alte mici modificari , si sa administreze la timp , tratamentul prescris .

Supravegherea operatului se bazeaza pe date clinice si pe rezultatele examenelor complementare .

ASPECTUL GENERAL AL OPERATULUI - asistenta trebuie sa supravegheze coloratia pieli , coloratia inghiilor , starea extremitatilor . Starea mucoaselor , limba uscata sau umeda , saburala sau curata , indica starea de hidratare a bolnavului . Asistenta medicala trebuie sa fie atenta si la starea de calm sau agitatie a bolnavului , stiind ca toropeala sau agitatia extrema exprima o complicatie chirurgicala .

PARAMETRI FIZIOLOGICI - tensiunea arteriala ( T A ) se masoara ori de cate ori este nevoie , in primele doua ore de la operatie , din 15 in 15 minute , apoi din 30 in 30 de minute , iar in urmatoarele 16 ore , din ora in ora , toate valorile se noteaza in foaia de reanimare .

Pulsul se masoara la 10-15 minute , se urmareste frecventa , ritmicitatea , amplitudinea si se noteaza in foaia de reanimare . Daca apar modificari ale pulsului (bradicardie sau tahicardie ) se va sesiza medicul .

Se urmareste si se masoara respiratia , se noteaza , iar daca apare (tuse , expectoratii ) se va anunta medicul .

PIERDERILE LICHIDIENE SAU SANGUINE - reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn bun , la inceput cantitatea de urina nu este abundenta , dar in doua zile revine la normal . Se masoara cantitatea , si se observa aspectul iar daca emisia de urina lipseste, se practica sondajul vezical , nu inainte de a folosi si alte metode , lasarea robinetului de chiuveta sa curga caldura suprasinfizar .

Scaunul se reia in urmatoarele 2-3 zile , este precedat de eliminare de gaze , dar in cazul in care scaunul nu este spontan , se face o clisma evacuatorie .

Se va urmari transpiratia , deoarece daca apare si este abundenta poiate antrena pierderi de apa importante .

Se vor urmari de asemenea si vomismentele , iar daca acestea exista se va nota cantitatea , aspectul si caracterul .

3.17. INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTILOR OPERATI

De calitatea si minutiozitatea acestor ingrijiri depinde in mare masura , evolutia postoperatorie si absenenta complicatiilor .

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

In momentul treziri  asistenta medicala va supraveghia , permanent , operatul pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor .

Asistenta medicala va aseza operatul cu capul intr-o parte fara perna pentru evitarea treceri varsaturilor in caile aeriene . Durerea postoperatorie este inerenta si atinge maxim de intensitate in masa poeratorie si se diminueaza progresiv in 48 ore , asistenta medicala va administra antialgice la recomandarea medicului .

Anxietatea preoperatorie , in fata necunoscutului , reprezentat de actul chirurgical continua si postoperator , frica de durere ,de complicatii , de sechele face ca anxietatea operatului sa fie prezenta . Aici intervine si rolul moral al asistentei medicale , care va trebui sa faca operatul sa aiba incredere in echipa de medici , in echipa de asistente medicale , sa-l faca sa inteleaga evolutia postoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii sau sechele .

Toate interventiile chirurgicale abdominale sunt urmate de pareze intestinale , cu retentii de gaze si lichide intestinale , acestea sunt de obicei de scurta durata , nedepasind 3 zile . Aceasta destensie abdominala devine nociva cand se prelungeste si antreneaza intarzierea tranzitului intestinal , si impiedica o alimentatie normala .

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA PLAGI OPERATORII .

De la sala de operatie , bolnavul vine cu plaga acoperita de un pansament steril , asistenta medicala are obligatia sa examineze acest pansament si sa vada daca nu este imbibat cu sange .

Pansamentul se schimba la 24 de ore , iar dupa 3 zile plaga operatorie poate fi lasata libera daca evolutia este buna . Deasemenea pansamentul se schimba atunci cand este umed si favorizeaza contaminarea bacteriana a plagii, sau pacientul prezinta semne clinice generale si locale de infectie a plagii ( febra , frisoane ,durere lombara ) , in acest caz se recolteaza secretii din plaga pentru examen bacteriologic si antibacteriana .

Firele de sutura se scot a-5, a-7 , zi partial sau total in functie de indicatia medicului si de evolutia plagii .

MOBILIZAREA OPERATULUI .

Se recomanda mobilizarea precoce aoperatului exceptand cazurile cu interventii ortopedice la nivelul membrelor inferioare , coloanei vertebrale , interventii pe cord , pacienti adinamici cu complicatii postoperatorii imediate .Se schimba pozitia pacientului din ora in ora in primele 24 de ore postoperator , pentru a favoriza expansiunea plamanilor si pentru a preveni pneumonia hipostatica . Se solicita pacientului sa execute miscari active ale membrelor inferioare din ora in ora sau se fac miscari pasive ale articulatiilor de la membre , masaje in sensul circulatiei nervoase .

COMPLICATII POSTOPERATORII

Supravegherea si ingrijirea postoperatorie , atente si complete are ca obiectiv , grabirea vindecarii si reducerea perioadei de spitalizare , si prevenirea sechelelor postoperatorii .

SOCUL -survine cel mai adesea in primele 5 ore care urmeaza interventiei , din cauza lichidian preoperator , a hemoragiei introoperatorii insuficient compensata sau a pierderi hidroelectrolitice importante . Socul se recunoaste prin unele semne , puls tahicardic , filiform , lipsa de aer , scaderea T.A. , poloare si racirea pieli , transpiratii reci , ciamoza extremitatilor , somnolenta sau stare de somnolenta .

Asistenta medicala trebuie sa supravegheze bolnavul si sa semnaleze semnele incipiente imediat , sa incalzeasca bolnavul cu paturi sau sticle cu apa calda , sa administreze tratamentul prescris de medic .

VARSATURILE -apar sub efectul anesteziei rahidiene sau generale , pacientul prezinta transpiratii reci tahicardie . Asistenta medicala trebuie, sa aseze bolnavul cu capul mai sus , orientat lateral , sa sustina bolnavul si sa capleze varsaturile in conditii de protectie a vestimentatiei si a lenjeriei de pat , sa observe si sa raporteze medicului caracteristicele varsaturilor .

HEMORAGIA EXTERNA - poate sa apara la nivelulplagii poeratorii sau hemoragia subcutana - hematom parietal .

PERITONITA - infiltratia mucoasei peritoneala ,apare cu febra , frisoane , varsaturi ,, abdomen de lemn ,, dureri abdominale intense continue si permanente ,

absenta scaunului si a gazelor , asistenta medicala va anunta imediat medicul si va administra tratamentul prescris .

OCLUZIA INTESTINALA -(ileusul ) ingustarea lumenusului intestinal care impiedica trecerea gazelor si a materiilor fecale . Cauzele ocluziei intestinale sunt mecanice - bride aderentiale , volvulus sau paralitice - atonie intestinala , mai ales la cei care au avut peritonita . Pacientul prezinta balonare ( meteorism intestinal ) , alterarea stari generale , varsaturi cu miros fecaloid in ocluzii inalte .

EVISCERATIA - survine adesea in a-6-a , a-8-a zi postoperator , reprezinta iesirea viscerelor abdominale prin solutii de continuitate a peretelui , totale , care le fac direct vizibile . Cauzele sunt , factori operatori care tin de timpul de incizie , de sutura , de drenurile scoase prin plaga poeratorie , cresterea presiunii intraabdominale prin tuse , varsaturi , ileus , retentia de urina , obezitate , infectarea plagii din interior sau din exterior . Pacientul acuza o senzatie de ruptura la nivelul abdomenului .

EVENTRATIA -reprezinta iesirea viscerelor abdominale sub piele , prin zone slabite ale peretelui aparute dupa unele operatii sau traumatisme . Este o complicatie tardiva si apar la bolnavii cu varsta inaintata , obezi , cu diabet zaharat sau care fac eforturi fizice sustinute .

COMPLICATII CIRCULATORII - cea mai frecventa este boala tromboembolica , formarea de chiaguri in venele bazinului si ale membrelor inferioare , acestea prezinta un pericol post operator frecvent .

Decubitul dorsal prelungit , lipsa de mobilizare precoce a membrelor , sunt factori determinanti ai aparitiei chiagurilor in venele membrelor inferioare .

INFECTIA - infectia plagii postoperatorii devine clinic manifestata in ziua a-5-a, a-6-a dupa interventia chirurgicala .Primul semn clinic este febra , de aceea orice modificare a temperaturii impune controlul plagii . Palparea plagii cu o manusa sterila arata , induratii , crepitatii , tensiune . Ca tratament , se recomanda deschiderea plagii , evacuarea puroiului , lavaj abundent cu Ser fiziologic si Cloramina si antibiolicoterapie .

DELIRIUM TREMENS - apare la persoanele dependente , care intrerup brusc aportul de alcool cu ocazia interventiei chirurgicale . Pacientul respectiv prezinta anxietate , tremur , tulburari de personalitate , confuzii , halucinatii , agitatii psihomotorii . Pacientul va fi imobilizat daca devine agresiv se corecteaza tulburarile metabolice si electrolitice si se administreaza la indicatia medicului vitamine (B1,B6) si medicatie antipsihotica .