Semne si simptome in afectiunile aparatului digestiv: durerea, diareea, constipatia, icterul

Durerea

Disfagia

Varsatura

Greata

Hematemeza

Melena

Meteorismul abdominal

Flatulenta

Tenesme

Diareea

Constipatia

Anorexia

Regurgitatia

Scaderea in greutate

Eructatia

Refluxul gastro-esofagian

Icterul

Ascita

Durerea

a) la nivelul cavitatii bucale:

- poate fi spontana sau provocata de ingestia de alimente (stomatite).

b) la nivelul faringelui:

- are caracter de constrictie, este localizata retrosternal (perforatia de esofag, esofagita postcaustica);

- pirozis - senzatie dureroasa localizata retrosternal, cu aspect de arsura exacerbata la ingestia de alcool si lichide fierbinti (reflux gastroesofagian).

c) la nivelul stomacului:

- frecvent intalnita in afectiuni gastrice, localizata in epigastru, cu iradiere retrosternal sau spre hipocondrul drept sau stang;

- variaza ca intensitate;

- orarul in raport cu masa (precoce sau tardiv);

- durata: ore, zile, saptamani;

- periodicitate: alterneaza perioadele dureroase cu cele de acalmie in functie de sezon (primavara, toamna);

- este accentuata de alcool, alimente, condimente;

- poate fi calmata in anumite pozitii, cu medicamente, provocare de varsatura.

d) in afectiuni ale intestinului:

- frecvent intalnita dar nu obligatoriu;

- de obicei are caracter de crampa (colici intestinale);

- apare de obicei spontan;

- poate fi insotita de meteorism abdominal sau diaree.

e) la nivelul abdomenului:

- are caractere diferite ('lovitura de pumnal' in perforatia unui viscer intraabdominal);

- localizata in functie de organul afectat;

- insotita de greata, varsaturi, diaree, constipatie.

f) in afectiuni ale ficatului localizata in hipocondrul drept, de intensitate variabila.

g) in afectiuni ale cailor biliare localizata in hipocondrul drept, iradiere in spate la baza hemitoracelui drept, spre omoplat, spre umarul drept; variaza ca intensitate.

h) in afectiuni ale pancreasului este violenta, cu sediu in epigastru, cu iradieri in hipocondrul stang.

Disfagia

Se caracterizeaza prin dificultate la deglutitie. Poate fi determinata de:

- disfunctia musculaturii esofagiene sau faringiene (esofagita, paralizie de val palatin),

- stenoze esofagiene benigne sau maligne (in tumorile esofagiene apare initial disfagie pentru alimentele solide, ulterior in stadiile finale si pentru lichide).

Varsatura

frecventa variabila: - sporadice (ulcer gastroduodenal),

- frecvente (gastrita).

orar: - matinale,

- postprandiale: precoce sau tardive.

continut: alimentare,

- bilioase,

- sanghinolente,

- fecaloide

poate avea multe cauze de ordin fizic sau emotional

este intalnita in majoritatea afectiunilor digestive.

Greata

- precede varsatura sau este de sine statatoare,

- este insotita de paloare, transpiratie, hipersalivatie, tahicardie, vertij,

- este o tulburare neurovegetativa produsa prin stimulare vagala.

Hematemeza

Reprezinta eliminarea de varsatura cu sange, cu aspect caracteristic de 'zat de cafea'. Sangele poate fi digerat sau proaspat (in efractia de varice esofagiene).

Melena

Consta in eliminarea de sange prin scaun caruia ii da un aspect negru, 'ca pacura', lucios. Se va diferentia de scaunul inchis la culoare al celor care iau preparate de fier, antiacide care contin bismut si carbune medicinal sau dupa ingestia de preparate cu sange (sangerete), spanac, legume.

Meteorismul abdominal

Este determinat de acumularea unei cantitati mari de gaze si de tulburari in emisia lor.

Flatulenta

Este prezenta mai ales in colopatiile de fermentatie in care cantitatea de gaze produsa este mai mare si se elimina frecvent pe cale anala.

Tenesme - senzatie imperioasa de defecatie.

Diareea

Se datoreaza cresterii peristaltismului intestinal. Se caracterizeaza prin eliminarea frecventa de scaune moi, apoase, insotita de colici intestinale. Poate fi: acuta (in boli infectioase) sau cronica (in afectiuni biliare, endocrine, pancreatice, intestinale).

Constipatia

Se datoreaza diminuarii tranzitului intestinal. Se caracterizeaza prin rarirea ritmului de eliminare a scaunelor, reducerea volumului si consistentei acestora. Poate fi:

- primara,

- secundara (neoplasme rectale sau sigmoidiene, afectiuni neurologice).

Anorexia - consta in lipsa apetitului; poate fi selectiva, numai pentru unele alimente (carne - in cancer gastric) sau totala, pentru orice fel de aliment.

Regurgitatia poate fi cauzata de obstructia esofagului (tumori) sau poate fi rezultatul refluxului continutului gastric. Reprezinta refluxul alimentelor din esofag sau stomac in cavitatea bucala fara efort si neinsotit de greata.

Scaderea in greutate apare de obicei in cancerul gastric sau de colon.

Eructatia - consta in eliminarea gazelor din stomac prin gura ca urmare a cresterii cantitatii de aer din stomac (aerofagie, stenoza pilorica).

Refluxul gastro-esofagian - apare in special postprandial fiind accentuat de ingestia de alimente in cantitate mare, alcool, cafea. Daca apare in somn exista pericolul aspiratiei continutului gastric in caile respiratorii.

Icterul - apare ca urmare a tulburarii metabolismului bilirubinei. Se manifesta clinic prin coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor.

Ascita - este urmarea acumularii de lichid in cavitatea peritoneala si se manifesta clinic prin marirea in volum a abdomenului. Se instaleaza progresiv si nu este insotita de durere. Cel mai frecvent este expresia sindromului de hipertensiune portala.

EXAMINARI PARACLINICE

Examene de laborator

Examene endoscopice: esofagoscopie, gastroscopie, colonoscopie, recto-sigmoidoscopie

Examene radiologice

Examene de laborator

Sange enzime, proteine, utilizate pentru investigarea disfunctiilor hepatice, pancreatice si a malabsorbtiei intestinale.

Eseu: Cum trebuie hraniti copiii - alimentatia unui copil mic Proiect: Dieta saptamanala pentru cei care doresc sa-si pastreze silueta

Interventii nursing asistenta medicala va informa pacientul asupra necesitatii tehnicii, modul de efectuare (punctie venoasa), repaus alimentar cu 10-12 ore inainte de teste (fosfataza alcalina, lipaze, colesterol).

Urina: analiza urinei ofera informatii despre functia hepatica si biliara.

Bilirubina si urobilinogenul sunt teste obisnuit efectuate pentru evaluarea functiei hepatice, iar pentru evaluarea pancreasului, amilazurie.

Interventii nursing: explicarea necesitatii efectuarii tehnicii, a modului de recoltare a urinei.

Materii fecale examen macroscopic, microscopic, chimic; ofera informatii despre functia de digestie si absorbtie a aparatului digestiv.

Interventii nursing explicarea scopului examinarii; instruirea pacientului referitor la necesitatea respectarii regimului alimentar cu 3 zile inainte si intreruperea tratamentului medicamentos care influenteaza procesele digestive si tranzitul intestinal.

Pentru reactia Adler - alimentatia pacientului va fi lipsita de carne, alimente care contin sange, fructe, legume verzi, cacao, ciocolata timp de trei zile anterior examinarii.

Secretia gastrica bazala: - se aspira secretie gastrica prin sondaj gastric, pacientul va fi relaxat si izolat de toate sursele senzoriale ce pot stimula secretia gastrica (miros de alimente, prezenta unor alimente, stres psihic, etc) pentru acuratetea testului.

Interventii nursing:

se informeaza pacientul referitor la necesitatea restrictiei alimentare 12 ore, a ingestiei de lichide si a fumatului 8 ore inaintea testului,

- suprimarea tratamentului cu antiacide, colinergice, anticolinergice, adrenocorticosteroizi cu 24 ore inaintea testului (daca tratamentul trebuie continuat se va mentiona acest lucru pe buletinul de trimitere),

- efectuarea tubajului gastric,

- recoltarea secretiei gastrice si trimiterea probelor la laborator.

Testul de stimulare a acidului gastric:

- consta in masurarea secretiei de acid gastric la o ora dupa administrarea unui stimulent al acidului gastric (ex.pentagastrin - subcutanat); se efectueaza imediat dupa testul secretiei acide gastrice cand se constata secretie gastrica insuficienta.

Interventii nursing:

- instruirea pacientului sa nu manance, sa nu bea, sa nu fumeze cu 12 ore inainte de test,

- informarea pacientului referitor la locul si durata examenului,

- testarea sensibilitatii la pentagastrin,

- suprimarea tratamentului medicamentos.

Analiza lichidului peritoneal:

- include aprecierea aspectului, continutului de eritrocite, leucocite; examen citologic, examen microbiologic; determinarea proteinelor, glucozei, amilazei, fosfatazei alcaline,

- lichidul se recolteaza prin paracenteza abdominala.

Interventii nursing:

masurarea functiilor vitale din 15' in 15' in timpul procedurii de recoltare,

- observarea unor semne ca: paloare, transpiratie, anxietate si a semnelor si simptomelor specifice socului, hemoragiei.

Tubajul duodenal - consta in recoltarea bilei A, B si C in vederea aprecierii proceselor patologice hepato-biliare si a permeabilitatii cailor biliare.

Interventii nursing:

- instruirea pacientului sa nu manance in dimineata examinarii,

- pregatirea psihica si fizica a pacientului,

- efectuarea sondajului duodenal,

- recoltarea bilei A, B si C,

- notarea cantitatii de bila obtinuta pentru fiecare mostra,

- trimiterea probelor la laborator imediat dupa recoltare.

Biopsia hepatica

- consta in recoltarea de tesut hepatic pentru examen histologic,

- se efectueaza cu anestezie locala sau generala,

- poate duce la confirmarea diagnosticului de hepatita cronica sau ciroza. Necesita respectarea cu strictete a masurilor de asepsie.

Interventii nursing:

- se informeaza pacientul in ce consta tehnica, de ce este necesara, unde se desfasoara, cat dureaza,

- instruirea pacientului sa nu manance, sa nu bea cu 4 ore inaintea testului,

- asezarea pacientului in decubit lateral stang,

- pregatirea materialelor si instrumentelor necesare efectuarii tehnicii,

- dupa tehnica este necesar repaus la pat 12-24 ore timp in care se va observa locul punctiei, monitorizarea functiilor vitale frecvent si cu regularitate. Este importanta supravegherea atenta a pacientului pentru a sesiza orice manifestare aparuta (durere, alterarea starii generale, alterarea respiratiei) si care trebuie raportata medicului. Pe perioada repausului pacientul va fi ajutat in satisfacerea nevoilor de igiena personala.

Examene endoscopice: esofagoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie

Examenele endoscopice:

- se efectueaza cu endoscop (esofagoscop, gastrofibroscop, rectoscop, colonoscop),

- permite vizualizarea directa a mucoasei tubului digestiv pentru diagnos-ticarea afectiunilor inflamatorii, ulcerative, tumori, polipi si pentru obtinerea de specimene biopsice.

Interventii nursing:

pentru esofago-gastroscopie:

- se explica pacientului etapele efectuarii tehnicii, locul unde se efectueaza, durata,

- se anunta sa nu manance, sa nu fumeze in seara precedenta si in dimineata examenului,

- se avertizeaza pacientul ca nu are voie sa manance si sa bea timp de 6 ore dupa tehnica deoarece anestezia locala a faringelui, determina deglutitie cu dificultate,

- pacientul caruia i s-a prelevat biopsia este atentionat sa nu consume lichide fierbinti,

- se monitorizeaza functiile vitale timp de 12 ore dupa tehnica.

pentru colonoscopie si rectoscopie:

- explicarea tehnicii,

- cu o zi inainte regim hidric,

- in seara precedenta si inaintea examinarii cu 2-3 ore se efectueaza cate 2 clisme evacuatoare.

Examene radiologice

Radiografia abdominala:

- permite detectarea tumorilor, acumularii de gaze, afectiunilor abdominale,

- nu necesita pregatiri speciale sau ingrijiri posttehnica.

Radiografia cu substanta de contrast:

a) examenul cu sulfat de bariu permite detectarea stenozelor esofagiene, ulcere, tumori, polipi, diverticuli, hernie hiatala, tulburari ale motilitatii.

Interventii nursing:

- explicarea tehnicii, scopul si locul unde se desfasoara,

- se anunta pacientul sa nu manance, sa nu fumeze in dimineata examenului,

- cu 1-2 zile inainte va consuma alimente usor digerabile, neflatulente,

- la indicatia medicului in seara precedenta se efectueaza o clisma evacuatoare,

- se conduce pacientul la serviciul de radiologie,

- se prepara suspensia de bariu (150 grame sulfat de bariu se amesteca cu 200-300

ml apa pana la obtinerea unei paste omogene),

- sulfatul de bariu se administreaza pe cale orala,

- la indicatia medicului pacientul este readus la serviciul de radiologie dupa 2, 8, 24 ore pentru a se urmari sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subtire si a colonului,

- dupa 2 ore de la inceputul examinarii pacientul poate manca.

b) colecistografia - reprezinta radiografierea veziculei biliare umpluta cu substanta de contrast administrata pe cale orala.

Interventii nursing:

- explicarea tehnicii,

- administrarea cu 1-2 zile inainte a unui regim alimentar usor digerabil, fara alimente cu continut bogat in celuloza si hidrocarbonate concentrate,

- in ziua precedenta la ora 12 se administreaza un pranz alcatuit din oua, smantana si paine cu unt sau 50 grame ciocolata,

- testarea tolerantei la Razebil (la ora 16 se administreaza o tableta de Razebil care se dizolva pe limba; se supravegheaza atent pacientul pentru a observa semnele de hipersensibilitate la iod: roseata, senzatie de arsura, furnicaturi, tahicardie, greturi, ameteli, stare de rau general),

- daca nu apar aceste semne la 20'-30' se administreaza celelalte tablete in decurs de 5' (se poate folosi si acid iopanoic),

- se aseaza pacientul in decubit lateral drept timp de 30'-60',

- se conduce pacientul la serviciul de radiologie dupa 14-16 ore cand vezicula biliara se umple cu substanta de contrast,

- dupa prima examinare radiologica se administreaza pranzul Boyden (doua galbenusuri de ou frecate cu 30 grame zahar sau 50 grame ciocolata) dupa care se efectueaza radiografii in serie la 30', 60' si 90'. In prezent, colecistografia nu se mai efectueaza.

c) colangiografia - consta in radiografierea cailor biliare (inclusiv colecistul) pline cu substanta de contrast administrata pe cale i.v.

Interventii nursing:

- explicarea tehnicii,

- efectuarea testarii la Pobilan (injectare i.v. a unui ml de substanta si supravegherea pacientului pentru a sesiza aparitia semnelor de hipersensibilitate la iod (roseata si edem al fetei, cefalee, dispnee, greata, varsaturi),

- daca nu apar aceste semne se administreaza substanta de contrast i.v. dupa care se efectueaza radiografiile.

d) tomografia computerizata - utilizata pentru diferentierea icterului obstructiv de cel neobstructiv, identificarea abcesului, chisturi, hematoamele, tumorilor si pentru diagnosticul pancreatitei.

Interventii nursing:

explicarea tehnicii,

- anuntarea pacientului sa nu manance, sa nu bea dupa miezul noptii inainte de efectuarea testului,

- este rugat sa stea relaxat, sa respire normal,

- la indicatia medicului se administreaza substanta de contrast i.v. si se roaga pacientul sa sesizeze imediat aparitia unor semne ca: greata, varsaturi, cefalee.

e) ecografia abdominala - este o metoda neinvaziva care permite explorarea ficatului, veziculei biliare, pancreas, splina, rinichi, vezica urinara, prostata, uter, anexe, spatiul retroperitoneal.

Interventii nursing:

explicarea tehnicii,

- anuntarea pacientului sa nu manance in dimineata examinarii, sa consume lichide mai ales cand se doreste examinarea sferei genitale.

ALTERAREA ELIMINARII INTESTINALE - CONSTIPATIA

Factori etilogici

Factori favorizanti

Caracteristici

Obiective

Interventii nursing

Este legata de:
- schimbari in stilul de viata,
- imobilitate,
- defecatie dureroasa.

FACTORI ETIOLOGICI:

malnutritia,

traumatisme vertebrale,

efecte secundare ale medicamentelor (antiacide, fier, bariu, calciu, anticolinergice, anestezice, narcotice),

afectiuni endocrine (anorexia nervoasa, obezitate, hipotiroidism),

ileus,

durere la defecatie (hemoroizi, afectiuni anale),

scaderea peristaltismului legat de hipoxie (cardiaca, pulmonara),

megacolon.

FACTORI FAVORIZANTI:

imobilitate,

graviditate,

stres,

sedentarism,

absenta intimitatii,

alimentatie inadecvata,

deshidratare,

utilizarea frecventa a laxativelor,

frica de durere la defecatie.

CARACTERISTICI:

scaune dure,

scaderea zgomotelor ntestinale,

eliminarea scaunului la 3 - 4 zile,

senzatie de presiune la nivelul rectului,

durere la defecatie.

OBIECTIVE:

promovarea unei alimentatii echilibrate si a unui regim de viata care sa faciliteze o functie intestinala adecvata,

reducerea simptomelor prezente.

INTERVENTII NURSING:

identificarea factorilor cauzali (stres, sedentarism, spitalizare, abuz de laxative, etc),

promovarea masurilor corective:

asigurarea eliminarii regulate (stimularea defecatiei, folosirea bazinetului,

asigurarea pozitiei care sa faciliteze eliminarea, asigurarea intimitatii, stabilirea

unui orar de eliminare);

exercitii adecvate (efectuarea regulata de exercitii fizice in special cele menite

sa tonifice musculatura abdominala).

eliminarea sau diminuarea factorilor cauzali:

in cazul efectelor secundare a medicamentelor:

- administrarea de laxative usoare dupa administrarea orala de sulfat de bariu,

- eliminarea din tratament a antiacidelor care pot duce la constipatie,

- incurajarea mobilizarii precoce cu ajutor daca este necesar, pentru a contracara

efectele anestezicelor,

- evaluarea eliminarii intestinale in cazul administrarii de narcotice (morfina,

codeina) si informarea medicului asupra dificultatilor legate de defecare.

in cazul abuzului de laxative:

- aprecierea tipului, cantitatii de laxative utilizate,

- explicarea efectelor abuzului de laxative asupra intestinului (scaderea

peristaltismului si a tonusului muscular),

- descurajarea consumului de laxative fara prescriptie  medicala,

- incurajarea utilizarii altor masuri (dieta, ingestie de lichide, exercitii, stabilirea

unui orar regulat de eliminare),

- daca alte masuri sunt ineficiente se poate administra temporar laxative usoare.

in cazul stresului:

- tehnici de relaxare.

in cazul ingestiei inadecvate de lichide:

- incurajarea pacientului sa consume o cantitate corespunzatoare de lichide in

functie de necesitatile organismului.

educatia pacientului: explicarea legaturii intre modul de viata si constipatie.

Interventii nursing legate de imobilitate:

- evaluarea factorilor cauzali ai imobilitatii (traumatisme, afectiuni acute sau cronice, interventii chirurgicale, etc)

- promovarea masurilor corective:

alimentatie echilibrata (fructe, cereale, legume); se discuta cu pacientul despre preferintele alimentare si eventualele alimente care nu sunt tolerate sau produc alergii,

ingestie adecvata de lichide (2000 ml/zi) in functie de preferinte,

stabilirea unui orar regulat de eliminare.

- eliminarea factorilor cauzali:

in cazul fecalomului:

- tuseu rectal,

- clisma.

in constipatia severa:

- supozitoare cu glicerina sau alte medicamente prescrise de medic.

- educatia sanitara

- explicarea interventiilor de prevenire a constipatiei (dieta, exercitii).

Interventii nursing legate de durere la defecare:

- evaluarea factorilor cauzali (hemoroizi, fisuri anale, abcese anorectale, etc),

- reducerea durerii rectale daca este posibil si instruirea pacientului privind masurile corective:

cresterea ingestiei de lichide,

cresterea aportului de alimente care contin fibre vegetale,

exercitii fizice zilnic,

aplicarea blanda a unui lubrifiant la nivelul anusului pentru reducerea durerii,

aplicarea compreselor umede in regiunea anala pentru a

preveni uscarea si descuamarea pielii,

bai calde.

- educatia pacientului:

invatarea metodelor de prevenire a presiunii rectale care contribuie la aparitia hemoroizilor,

evitarea sedentarismului,

alimentatie corespunzatoare.

ALTERAREA ELIMINARII INTESTINALE - DIAREE

Factori etilogici

Factori favorizanti

Caracteristici

Obiective

Interventii nursing

Este legata de efectele secundare ale unui proces infectios sau inflamator

FACTORI ETIOLOGICI:

afectiuni digestive si sindroame de malabsorbtie (gastrite, ulcer, diverticuli, colite ulcerative, intoleranta la lactoza, colon spastic, intestin iritabil),

afectiuni endocrine si metabolice (diabet zaharat, boala Addison),

sindromul Dumping,

procese infectioase (dizenterie, holera, malarie, febra tifoida),

cancer,

uremie,

tuberculoza,

interventii chirurgicale pe intestin.

FACTORI FAVORIZANTI:

stres, anxietate,

alimente iritabile,

apa infestata,

cresterea consumului de cofeina,

chimioterapie,

efecte secundare ale medicamentelor (antiacide, laxative, antibiotice, preparate cu hormoni tiroidieni).

CARACTERISTICI:

scaune moi, apoase, volum crescut,

cresterea frecventei eliminarilor,

crampe abdominale,

zgomote intestinale mai intense.

OBIECTIVE:

eliminarea manifestarilor clinice,

mentinerea echilibrului hidroelectrolitic,

ameliorarea iritatiei perianale,

asigurarea unui aport nutritional adecvat.

Interventii nursing:

evaluarea factorilor cauzali (alimente alergice, dieta corespunzatoare),

eliminarea sau reducerea factorilor cauzali,

asigurarea unei diete adecvate:

dieta hidrica 24-48 ore,     

treptat se introduc alte alimente in functie de toleranta digestiva (carne slaba fiarta,

branza de vaci, supa de legume, fainoase),

dupa 4 - 5 zile alimentatie naturala cu restrictie de lapte,

dulciuri concentrate, grasimi, conserve, condimente),

incurajarea ingestiei de lichide (cu continut bogat de sodiu si potasiu),

evitarea consumului de lichide foarte reci sau fierbinti.