Retina senzoriala

Retina senzoriala

Derivata din stratul intern al veziculei optice, este o structura subtire, translucenta, cu grosime variabila intre 0,5mm la nivelul retinei periferice si in jurul nervului optic si 0,2mm la nivelul ecuatorului si la nivel macular.

La nivelul orei serrata se continua cu epiteliul ciliar nepigmentat din pars plana.

Retina senzoriala nu prezinta aderente ferme cu epiteliul pigmentar retinian decat la nivelul orei serrata si nervului optic. In rest nu exista jonctiuni apicale intre cele doua structuri, iar retina este mentinuta atasata de epiteliul pigmentar prin presiunea intraoculara, tamponada vascoelastica exercitata de vitros, matricea interreceptori si fortele de suctiune dinspre epiteliul pigmentar.

Retina senzoriala este alcatuita din 10 straturi continand 3 tipuri de tesuturi: neuronal, glial si vascular.

I Componenta neuronala consta in celulele fororeceptoare care convertesc semnalul luminos in impuls nervos integrat in circuite in care sunt implicate celulele orizontale, bipolare, amacrine si ganglionare.

II Componenta gliala asigura suportul si nutritia retinei senzoriale. Celula Muller este elementul glial cel mai important ce se intinde aproape in toata grosimea retinei. Alte elemente gliale precum astrocitele sunt asociate vaselor sanguine.

Elementele gliale si neuronale au origine neuroectodermala, iar sistemul vascular deriva din mezoderm.

Retina interna pana la membrana limitanta mijlocie este vascularizata din ramificatii ale circulatiei retiniene, iar straturile externe sunt hranite prin coriocapilara de la nivelul circulatiei coroidiene.

Straturile retiniene:

1. Epiteliul pigmentar retinian

2. Stratul celulelor fotoreceptoare (cu conuri si bastonase) este situat intre membrana limitanta externa si epiteliul pigmentar retinian si este alcatuit din segmentele interne (cu zona elipsoida, externa ce contine mitocondrii si zona mioida, interna ce contine ribozomi si glicozim) si externe(alcatuite din discuri suprapuse separate unul de celalalt) ale fotoreceptorilor.

Microvilii apicali ai epiteliului pigmentar retinian se insinueaza printre segmentele externe ale celulelor cu conuri si bastonase.

Referat: Dieta - sugestii Document online: Determinarea clorurii de sodiu din produsele din carne

Segmentele interne adiacente sunt separate prin extensii viloase ale celulelor Muller, formand asa-numitele « fiber baskets of Schultz ».

3. Membrana limitanta externa (MLX) separa stratul celulelor fotoreceptoare de stratul nuclear extern. Nu este o membrana propriu-zisa, ea constand din jonctiunile ce unesc membranele plasmatice ale fotoreceptorilor adiacenti si celulele Muller.

4. Stratul nuclear extern este alcatuit din corpii celulari ai fotoreceptorilor cu nuclei si citoplasma. Nucleii celulelor cu conuri sunt situati de obicei mai extern decat nucleii celulelor cu bastonase.

Corpii celulari sunt conectati cu segmentul intern al fotoreceptorilor prin procese citoplasmatice numite fibre de conexiune acestea fiind mai lungi in cazul celulelor cu bastonase.

5. Stratul plexiform extern este zona jonctionala dintre fotoreceptori si celulele bipolare (primul neuron) si este compusa din trei portiuni:

1. zona externa ce contine axonii fotoreceptorilor( stratul fibrelor Henle) si citoplasma celulelor Muller;

2. zona mijlocie contine terminatiile axonilor fotoreceptorilor (pediculi pentru conuri si sferule pentru bastonase);

3. zona interna (singura cu adevarat plexiforma) alcatuita din procesele celulelor bipolare, orizontale si Muller.

La jonctiunea dintre zona mijlocie si cea interna, unde au loc o multitudine de sinapse, se descrie membrana limitanta mijlocie. Pana la acest nivel ajung capilarele circulatiei retiniene.

Unitatea sinaptica de la nivelul stratului plexiform extern este constituita din :

- elemente presinaptice( sferule si pediculi)

- elemente sinaptice( celule bipolare si orizontale in contact cu sferule si pediculi)

- elemente postsinaptice( dendrite bipolare si procesele celulelor orizontale).

6. Stratul nuclear intern este constituit din patru straturi de corpi celulari cu nuclei, din interior spre exterior: celule amacrine, celule Mulller, celule bipolare si celule orizontale.

Celulele bipolare reprezinta primul neuron, transmite impulsul nervos de la fotoreceptori la celulele ganglionare( cel de-al doilea neuron).

Celulele orizontale si amacrine au ramificatii lungi orizontale si au rol de circuite integrate.

Celulele Muller sunt celule gliale cu rol suportiv si nutritiv si posibil rol de modificare a impulsului nervos.

7. Stratul plexiform intern este zona unde au loc sinapse intre primul neuron (celula bipolara si al doilea neuron (celula ganglionara). Contine procesele celulelor bipolare (prelungiri axonice), amacrine, ganglionare (dendritele) si Muller.

8. Stratul celulelor ganglionare contine corpii celulari ai celui de-al doilea neuron (celulele ganglionare). La nivelul retinei nazale este dintr-un singur strat de nuclei, la nivelul retinei temporale din doua straturi, iar in regiunea maculara este multistratificat (8-10 straturi de nuclei). Foveolar nucleii dispar complet.

9. Stratul fibrelor nervoase este alcatuit din axonii nemielinizati ai celulelor ganglionare inconjurati de procesele celulelor gliale. Fibrele converg spre discul optic, radiar din retina nazala, arciform in jurul maculei din retina temporala si direct (formand fasciculul papilomacular) de la nivelul maculei.

10. Membrana limitanta interna (MLI) este o membrana bazala de grosime moderata, elaborata in cea mai mare parte de catre celulele Muller. Suprafata interna, vitreeana este neteda iar cea externa neregulata. Prezinta aderente la vitros la nivelul discului optic si foveei  langa vasele retiniene si la baza vitrosului, la nivelul orei serrata.

III Elementele vasculare

Sunt alcatuite din ramificatii ale arterei centrale ale retinei care asigura vascularizatia retinei interne pana la nivelul membranei limitante mijlocii.

Artera si vena centrala a retinei se bifurca in patru ramuri principale: nazale superioare si inferioare si temporale inferioare si superioare. Ramificatiile urmatoare se fac in unghi drept la nivelul polului posterior si dicotomic sau in Y in periferie.

La aproximativ 20% din ochi exista un vas cilioretinian cu origine in circulatia coroidiana si care asigura vascularizatia regiunii foveale.

Retina externa membranei limitante mijlocii este hranita de coriocapilara

Dupa prima bifurcatie vasele devin arteriole (pierd stratul muscular continuu si lamina elastica interna) si venule, care strabat stratul fibrelor nervoase. Ele formeaza apoi o retea capilara situata la toate nivelurile retinei interne.

Arteriolele sunt mai circulare pe sectiune si cu pereti mai grosi decat venulele. Arteriola este situata de obicei mai intern la incrucisare cu venula.

Capilarele au un endoteliu continuu, monostratificat, inconjurat de un strat discontinuu de pericite. O membrana bazala acopera suprafata externa a celulelor endoteliale si a pericitelor.

In jurul capului nervului optic exista un sistem capilar distinct, reteaua capilara peripapilara

Jonctiunile endoteliale sunt stranse si nu permit extravazarea fluoresceinei (bariera hematoretiniana interna