Parkinson boala - semne si simptome - studiu de caz Parkinson

Parkinson

Definitie

Este o boala degenerativa a sistemului nervos central ce consta in alterarea motricitatii si a abilitatii de vorbire. Parkinsonismul se caracterizeaza prin rigiditate musculara, tremor si incetinirea (pana la pierdere) a miscarilor. Simptomele se datoreaza unei stimulari insuficiente a cortexului motor de catre ganglionii bazali, datorita deficitului de dopamina in raport cu acetilcolina. Cauza o reprezinta cel mai frecvent distrugerea idiopatica a neuronilor dopaminergici si rareori mutatii genetice, toxine, traumatisme craniene, anoxie cerebrala sau medicamente. Apare la aproximativ 120-180 de persoane din 100.000.

Semne si simptome

instabilitate posturala

mers parkinonian (pasi mici, rapizi, trunchiul aplecat inainte, mereu in cautarea centrului de greutate)

tremor fin al extremitatilor ("numarand un fasic de bani")

rigiditate musculara

bradikinezie pana la akinezie

tulburari de vorbire

oboseala musculara

tulburari in gandire

tulburari comportamentale

modificari de dispozitie (depresie, apatie, abulie)

timp de reactie alungit

pierdere a memoriei de scurta durata

somnolenta excesiva in timpul zilei

tulburari de perceptie (sensibilitate vizuala de contrast redusa, distingere a culorilor alterata, hipoosmie pana la anosmie, orientare spatiala si echilibru alterate)

incontinenta urinara cu nicturie, constipatie, pierdere ponderala

Diagnostic

CT cranian

SPECT

semne si simptome clinice

Tratament

levodopa (precursor al dopaminei, doar 5% ajunge insa in neuronii dopaminergici, restul fiind convertit in periferie)

carbidopa si benserazida (inhibitori de dopa-decarboxilaza, previn metabolizarea levodopa in periferie)

tolcapona, entacapona (inhibitor COMT)

selegilina (IMAO B)

agonisti dopaminergici (bromocriptina)

tratament chirurgical (palidotomie)

Marturia unei fiice

Parkinson este o boala foarte "vicleana"

Se strecoara incet in corp si nu poate fi depistata din timp de pacient sau familia sa. Asa a fost la tatal meu, la care noi am observat o oarecare greutate in a apuca lucrurile,mainile si degetele devenind rigide, vocea ii era sugrumata, ca ragusita, si de asemenea usor rigida, iar intoarcerea capului se facea incet (cu totul,ca lupul..cum se spune). Picioarele se miscau cu greutate, dar noi am pus asta pe baza durerilor reumatismale si a faptului ca tata a fost si impuscat in unul din picioare..si totusi ele se ridigizau, muschii erau ff intariti..peste faptul ca inima nu-si mai indeplinea rolul de a conduce apa corect prin corp si aceasta se depozita in tesuturile picioarelor,umflandu-le foarte tare..

Medicul cardiolog sau medicul de familie care il vedeau pe tata o data la 6 luni, NU NE-AU INDICAT ca tata ar fi suspect de aceasta boala. Noi am constatat aceste manifestari si cumnata mea, medic pediatru (pe atunci) a indicat sa mergem cu tata la neurolog la control. Personal am fost cu tata (insotit de mama) la dl dr S..

NU RECOMAND NIMANUI SA MEARGA LA ACEST DOCTOR.NE-A SOCAT!

Dupa ce l-a consultat foarte sumar pe tata, fara sa faca vreun comentariu, doar dandu-i comenzi ca la armata (era in cadrul unei policlinici)..tata care era deja speriat de ce va aflaa fost socat cand dl dr s-a uitat la el in fata si i-a spus ca are boala Parkinson, si l-a intrebat daca stie ce e aia, dar fara sa astepte un rapsuns a inceput sa tremure mainile sale si capul si sa arate ca asa sunt cei ce au Parkinson..dupa care ne-a trimis la Registratura sa platim x lei si nici macar nu ne-a raspuns la "buna ziua"Eram socati:tata, mama si cu mine! Tata a urcat cu greu in masina, nu a mai scos nici un cuvant. Fata ii era imobila si ochii pierduti in gol Am incercat sa "incalzesc " atmosfera, spunand ca exista tratamente,cadar parca nimeni nu auzea..

La un interval de timp, nu prea mult,tata mi-a cerut sa-i scot de pe internet despre boala Parkinson. L-am intrebat daca e sigur pe dorinta sa, si a confirmat ca ,da!! A fost crunt ce-am citit ..mi-am dat seama ce-l asteapta, ce ne asteapta

Tata avea pe atunci 83 ½ ani si pana la 85 si 2 luni,cand a decedat,boala a avansat in asa fel incat : nu se mai putea aseza si ridica singur, nu mai putea apuca ceva si daca o facea,de cele mai multe ori scapa din mana, nu mai putea vorbie alimentat de cineva(decat in ultimele 3 zile de viata) si cand manca mancarea cadea ½ pe el.. Miscarile erau foarte greoaie, picioarele le tara si asezatul si ridicatul deveniserra o MARE problema IN ultimele zile de viata(ultima saptamana) inghitea f greu,ca mai apo in scurt timp (3 zile) sa nu mai poate inghiti ,ci doar putin suc de rosii,lapte,apa..in final nu a mai putut inghiti..lichidul se scurgea-(ultima zi de viata)..decesul survine in momentul in care muschiul inimii si el ,normal, atacat de boala, nu mai lucreaza..

GABRIELA OLARU - Sigur, cine este condamnat sa aiba o astfel de boala trebuie sa o primeasca cu resemnare,asa cum a facut tatal meu,care nu s-a plans de nimic,a fost stoic pana in ultima clipa

In sistemul sanitar- Probabil medicii de familie,cardiologii,la care des apeleaza batranii ,tb sa prevada si sa informeze familia din timp asupra unor astfel de boli necrutatoare.Ar tebui raspandite in cabinete pliante cu informatii despre bolile batranetii si de asemenea informari tv, conferinte

In cadrul organizat al lumii crestine cred ca astfel de conferinte sunt foarte usor de organizart, pe teme diferite, clare, pe intelesul tuturor. Sistematic seniorii tb informati , dar mai ales familia,care sa ia atitudine.

Daca am fi cunoscut simptomele bolii, tatal meu nu avea de indurat umilinta si nu s-ar fi ajuns la un doctor neurolog care sa nu stie sa relationeze cu pacientii, dar sa o faca de nota 0 cu minus!!! Cata schimbare a produs in atitudinea tatalui meu acea intalnire cu neurologul

Ar trebui mediatizatii medicii-oameni..cu care alti bolnavi s-au confruntat si au avut multumirea sufleteasca ca sunt bine tratati si mai ales respectati. Cu eforturi mari am adus la domiciliul tatalui meu, un medic neurolog(dupa cateva insistente)..care a constatat ca nu prea mai are ce face,si unul din medicamentele ce l-ar fi putut ajuta(nu-mi amintesc denumirea) ii putea afecta inima si grabi decesul..

Medicii recomanda control  periodic si tu ca si familist esti in imposibilitatea de a deplasa bolnavul la medic, din cauza rigiditatii corporale,a transportului in sine,carucior care tb coborat pe etaje de mai multe persoane, IN cazul tatalui meu, acesta a refuzat sa mearga cu scaunul special pana la doctor..din demnitate si rusine seniorii nu accepta scaunele speciale,carjele

Studiu de caz Parkinson

1. Istoricul Social

a. Date privind identificarea beneficiarului

• Numele si prenumele: BUHNECI
• Locul si data nasterii : COM SALCEA,
• CNP :
• Statut juridic/starea civila : CASATORIT
• Domiciliul : CONSTANTA

b. Date privind familia beneficiarului

Date de identificare ale membrilor familiei :

Numele si prenumele Eseu: Cum trebuie hraniti copiii - alimentatia unui copil mic Proiect: Dieta saptamanala pentru cei care doresc sa-si pastreze silueta	Varsta	Ocupatia	Domiciliul
BUHNECI EMANUEL		INGINER AUTO	CONSTANTA

Date relevante privind familia :

Domnul Buhneci este casatorit de 61 de ani, cu Domnita.

Are un baiat casatorit,care are 4 copii .3 dintre copii sunt deja si ei la randul lor casatoriti,la casele lor; cel de-al patrulea pregateste Masteratul.

Domnul Buhneci a dus o viata tumultoasa, fiind veteran de razboi, fiind cadru militar timp de 9 ani,a fost nevoit sa se mute din loc in loc, acolo unde datoria il chema.

La iesirea din cadrul armatei a ocupat functia de gestionar si a intampinat nenumeroase greutati in acest post, avand gestiuni cu cifre cu multe zerouri.

c. Date privind evolutia beneficiarului

Informatii despre nastere si dezvoltare:

Domnul Buhneci la varsta de 13 ani a ramas orfan de tata, mort in razboi de tifos.

La 14 ½ ani s-a inrolat copil de trupa in armata.A pornit singur in viata fara sa aiba nimic de la parinti,doar intelepciunea si credinta in divinitate.A intemeiat o familie dupa ce razboiul s-a sfarsit si dupa scurte peregrinari prin tara,ca si incadrat in armata ,s-a stabilit la Constanta.In acest oras a avut o multime de expreiente care l-au maturizat. A ocupat functii de conducere in sindicatul unitatii la care lucra, a pledat pentru oameni si i-a pasat de cei din jurul sau.

Pentru dl Buhneci familia este locul in care se odihneste si in care isi petrece batranetile.Sotia il ingrijeste cu dragoste si atentie.

Informatii medicale

Dl Buhneci a fost diagnosticat cu boala Parkinson in anul 2007 si de atunci boala a evoluat ,momentan el avand o rigiditate mare a muschilor fetei,gatului,ochilor.Este sub tratament,administrat cu atentie de sotie.

Statutul socio - profesional

Pensionar din anul 1982, este nemultumit de pensia ce o primeste ,in ea nereflectandu-se nicidecum munca de o viata in ploaie si frig.

Relatia cu sistemul medical /asistenta sociala

Pacientul se afla sub monitorizarea medicala a medicului de familie,a cardiologului si a medicului neurolog.La cerere medicul de familie si cardiologul vin la domiciliu la controlul medical solicitat de pacient,dar mai greu este cu medicul neurolog,care nu face vizite la domiciliu.

IV. Situatia materiala / financiara

Locuinta/proprietati

1 Apartment cu 3 camere ,decomandat

Surse de venit

Pensia normala

Pensie veteran razboi

8. Matricea ciclului de viata

Este o tehnica folosita in special in lucrul cu familia ai carei membrii se afla in cicluri diferite de viata. Aceasta tehnica nu reprezinta un interes major in cazul lui Andrei.

9. Genograma

Genograma sau arborele familiei, descrie tipurile de relatii si evenimentele care s-au desfasurat de-a lungul generatiilor. Aici gasim inregistrate pe scurt nasterile, divorturile, decesele si de aceea asistentul social foloseste aceasta tehnica si in acest caz. Aceasta se va completa de catre asistentul social impreuna cu ingrijitor.

10. Harta eco

Aceasta tehnica precizeaza locul unei persoane sau familii in contextul social. Ea se bazeaza pe relatii, modul de interactionare cu ceilalti, performante intelectuale, participarea la activitati religioase, sociale, politice, culturale etc. Harta eco:

11. Scala resurselor familiale

12. Harta relatiei sociale

Se foloseste pentru identificarea persoanelor care pot oferi beneficiarului suport social. Beneficiarul va oferi asistentului social numele si prenumele celor care pot oferi ajutor (persoane care il pot sustine si care pot fi contactate de Andrei pentru a oferi ajutor, persoane care-i sunt indiferente dar care fac parte din viata sa).

Beneficiarul este rugat sa realizeze un top al persoanelor pe care poate conta. Apoi impreuna cu asistentul social va completa numele persoanelor, tipul de ajutor pe care aceste persoane i-l pot oferi, dar si de cine este criticat, directia de ajutor, gradul de apropiere, de cat timp se cunosc si cat de frecvent poate apela la ajutorul acestei persoane.