Lordoza - tratamentul prin masaj, efectele fiziologice ale masajului

A.        DEFINITIE:    

Prelucrarea metodica si sistematica a tuturor partilor moi ale organismului prin diferite mijloace mecanice, in scop terapeutic si profilactic, se numeste masaj.

B.        EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI:

a.        Actiunea sedativa asupra durerilor de tip nevrelgic musculare sau articulare;

b.        Actiune hiperemianta locala de imbunatatire a circulatii locale, care se manifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra caruia se executa masajul;

c.        Inlaturarea lichidelor interstitiale de staza, cu acelerarea proceselor resorbtiei in regiunea masata.

Masajul are si actiuni generale asupra organismului:

1. stimuleaza functiile aparatului cardio-vascular si respirator;
2. imbunatatirea metabolismului bazal;
3. efecte benefice asupra starii generale a bolnavului cu imbunatatirea somnului si indepartarea oboselii musculare.

Toate aceste actiuni se explica prin actiunea exercitata de masaj asupra pielii care este bogat vascularizata si inervata, in piele aflandu-se terminatii nervoase (exteroceptori) punct de plecare a unei serii de reflexe. La aceasta trebuie adaugate si efectele excitante pe care le excercita masajul asupra terminatiilor nervoase din muschi, ligamente, tendoane (propioceptori).

Cel mai important mecanism de actiune al masajului este reprezentat deci de mecanismul reflex.Acesta pleaca de la exteroceptorii din tegument si propioceptorii din muschi, ligamente, tendoane la nivelul la care iau nastere stimuli de diferite intensitati care pornesc spre SNC.

Trebuie adaugat deasemenea ca organele interne in suferinta se manifesta prin senzatii dureroase ale peretelui toracal si abdominal,fiecarui organ corespunzand-ui o anumita zona de proiectie cutanata.Fotografia acestor zone metamerice cutanate a fost descperite de Heed. Cunoasterea acestor zone este necesara maseurului care actioneaza asupra lor influientand pe cale reflexa starea functionala a organelor in suferinta.

In acelasi timp actiunea nervoasa reflexa pe caile rahidiene, manevrate de masaj determina o serie de reflexe neurovegetative, indesebi vasculare.

Cum vasele cutanate contin mai mult de un sfert din cantitatea totala de sange din organism, pielea fiind un adevarat rezervor de sange, masajul exercita o influienta cosiderabila asupra circulatiei superficiale si inditrect asupra organismului.

Un alt mecanism de actiune al masajului este reprezentat de aparitia in irma conpresitnilor, ciupirilor, framantarilor sau baterii a unor reactii extinse in piele cu focare in cazul metabolismului bazal, a unor produse metabolice care trec in circulatia generala.

Un alt mod de actiune al masajului este efectul lui mecanic asupra lichidelor interstitiale. Cand acest lichid este in exces, in spatiile si interstitiile tesuturilor, masajul poate sa intervina favorabil ajutand resorbtia lui in sange pentru a fi eliminat.

Rezulta imbunatatirea functiilor circulatorii si a reducerii muncii inimii care are de mobilizat o masa de lichid mai mica. Toate aceste actiuni explica indicatiile largi ale masajului intr-o serie de afectiuni precum si utilizarea lui in scop igienic precum si in viata sportiva.

C.        DESCRIEREA ANATOMICA A REGIUNII SPATELUI SI LOMBO-SACRATE.

MUSCHI REGIUNII DORSO-LOMBARE.

a.        Muschiul trapez, marele dorsal, cu originea in apofiza dorso-lombara si pe ultimele patru coaste iar insertia pe santul intertubercular al humesurului;

b.        Muschii santurilor vertebrale, cu origini si insertii multiple asigura miscarile coloanei vertebrale, de extensie, inclinare laterala si rotatie;

c.        Muschiul oblicul mare al abdomenului are insertia pe ultimele 7-8 coaste si pe coxal;

d.        Muschiul oblic mic al abdomenului, are fibrele orientate invers decat oblicul mare si este situat profund, avand originea pe creasta iliaca si ligamentul inghinal, de unde fibrele merg spre torace, unde se insera pe fata interna a ultimelor coaste si pe linia aspra prin intermediul unei aponevroze;

e.        Muschiul transversal este situat cel mai profund fata de ceilalti muschi abdominali;

f.         Muschii supracostali, cu insetile pe apofizele transversale si pe coaste;

g.        Muschiul ilio-costal, merge de la sacru pana la vertebra C3, fixandu-se pe apofizel transversale;

h.        Muschii coloanei vertebrale, se impart in urmatoarelegrupe:

muschii romboizi cu origine pe ultimele vertebre cervicale si primele vertebre toracale, iar insertia pe marginea vertebrala a omoplatuluil;

muschii ridicatori ai scapulei, au originea pe ultimele vertebre cervicale si insertia pe unghiul median al scapulei.

In al treilea plan se gaseste

Muschiul micul dintat posterior-superior, cu originea pe C7, iar insertia de la C2, la C5;

Muschiul dintat posterior-inferior cu originea pe T11 si T12 pana la T2, iar insertia pe coaste de la 9-12.

Planurile profunde cuprind muschii numiti muschii jgheaburilor vertebrele, ei avand caracter metameric. Sunt mici si formeaza patru sisteme:

Sistemul intertransversal, formeaza o masa comuna, care spre cutia toracica se imparte in trei coloane musculare. Aceste coloane sunt:

coloana mediala - cu un spinal;

coloana mijlocie - cu un lung al santurilor vertebrele;

coloana laterala - cu un ilio-costal.

Sistemul interspinal, cuprinde sase perechi cervicale, trei trei-patru perechi toracale si patru perechi toracale.

Sistemul transverso-spinal, cuprinde:

semispinali (multifizi);

Referat: Zaharul hotul vietii sau criminalul alb Lucrare: Fibrele alimentare - sursele de fibre (celuloza) - clasificarea lipidelor, glucidelor, glucido-lipidelor si a fibrelor alimentare

muschii rotatori.

4.Sistemul spino-transversal, cuprinde:

muschiul aplenius al capului si al gatului;

muschiul supracostal (transverso-costali) sunt 12 perechi, se gasesc in partea posterioara a toracelui.

INERVATIA MUSCHILOR:

a.      M. trapez este inervat de nervii cervicali si de nervul accesor (XI);

b.      M marelui dorsal este inervat de fibrele provanite dinnervi cervicali, care formeaza un nerv propriu, numit nervul marelui dorsal;

c.       M micul dintat posterior-superior, de catre nervii intercostali     (I-V);

d.      M. micul dintat posterior-inferior care este inervat de ramurile nervilor intercostali (IX,X, XI, XII);

e.      M. jghiaburilor vertebrale sunt inervati de ramurile dorsale ale nervilor dorsali.

Sistemul intertransvarsal este inervat de nervii intercostali.

Sistemul interspinos este inervat de nervii spinali.

Sistemul teansvarso-spinos este inervat de nervi spinali.

Sistemul spino-transversal, muschii acestui sistem sunt inervati de nervii spinali cervicali.

VASCULARIZATIA MUSCHILOR

ARTERE:

Muschii spatelui sunt vascularizati de artera subscapulara.

Muschii jghiaburilor vertebrale sunt vascularizati de ramurile dorso-spinale ale arterelor lombare.

VENE:

Vena cava superioara colecteaza sangele muschilor regiunilor gatului.

Vena vertebrala colecteaz sangele din canalul vertebrel cervical din muschi paravertebrali si din regiunea cefei.

Vena jugulara posterioara colecteaza sangele din regiunea cefei.

Venaele intercostale colecteaza sangele muschilor intercostali.

Vena cava inferioara, vena iliaca-comuna, vena ilio-lombara si vena sacrala colecteaza sangele din regiunea lombara, si sacroiliaca.

TEHNICA MASAJULUI:

TEHNICA MASAJULUI DORSO-LOMBAR:

Desi sunt doua regiuni diferite din cauze obiective, masajul se va efectua incluzand atat regiunea lombo-sacrala cat si regiunea dorsala.

Pentru masajul dorso-lombar bolnavul se aseaza in decubit ventral cu membrele superioare in adductie.

Se incepe prin neteziri ce au rol de a incalzi tegumentul si de acomodare a asistentului cu pacientul. Acestea se vor executa din ce in ce mai profund astfel punandu-se in miscare o cantitate mai mare de lichid interstitial.

Netezirile se executa cu palmele intinse alunecand pe regiunea interesata dinspre plica fesiera, mergand, paravertebral inconjurand umerii;se va ajunge pana la axila.

Se poate face netezirea si din afara catre linia mediana.

Se poate executa si netezirea pieptene pe muschii fesieri cat si pe musculatura regiuni dorsale.

Dupa neteziri se vor executa manevre de framantare, tot in sensul circulatiei de intoarcere, incepand cu muschi fesieri si continuand pe muschi regiunii dorsale. Aceste framantari se vor executa, prin comprimarea muschiului si ridicarea lui de pe planul odos. Prinderea masei musculare se poate face intre police si celelalte degete cu priza variind in functie de musculatura bolnavului.

Framantarile se vor executa pe mai multe randuri cu o mana, cu doua maini, si in contratimp.

Netezirile de intrerupere se vor executa incluzand si neteziri cu degetele de o parte si de alta a coloanei si intercostal.

Urmeaza apoi geluiri cu degetele executand miscari de tragere inapoi a musculaturii de-o parte si de alta a coloanei cu degetele departate pe coloana si pe santurile superioare ale muschilor fesieri.

Aceasta manevra are rol decontracturant stiindu-se faptul ca curbura lordotica este insotiita de contracturi musculare.

Dupa neteziri de intrerupere se vor executa frictiuni ce au aceeasi directie cu geluirile, insistindu-se in regiunea sacro-cocigiana.

Se pot executa feictiuni cu pumnul inchis pe muschi regiunii fesiere.

In continuare se executa miscari de batere pe musculatura dezvoltata. Aceasta manevra se executa cu partea cubitala a mainii, cu palmele caus, cu pumnul intredeschis sau inchis.Aceasta manevra fiind puternic tonifianta ni se va aplica pe musculatura dureroasa.

Vibratiile se vor executa de jos in sus cu mana asistentului vibrand in contact cu regiunea interesata.

Se vor executa apoi neteziri de inchiere, manevra ce include si netezirea specifica zonei lombare, netezirea romb.

Inainte de masaj se poate face o procedura de termoterapie pentru relaxarea musculaturii. Daca pacientul prezinta dureri in zona lombara se poate administra un supozitor cu indometecin pentru a suporta mai bine procedura de masaj, si pentru un efect mai eficient.

9. KINETOTERAPIA SI EXERCITII C.F.M.

Kinetoterapia regiunii lombo-sacrate consta in efectuarea unor miscari pasive si active. Miscarile pasive constau in miscari de lateralitate ale trunchiului si miscari de flexie si extensie ale coloanei lombo-sacrate sau miscari de rotatie daca coloana ne permite. Miscarile active constau in executarea acestora fara ajutorul maseurului. Se executa si miscari active cu rezistenta.

Obiectivele kinetoterapiei in lordoze sunt :

Ameliorarea posturii prin:

posturi fixe mentinute, utilizindu-se perne, suluri, spatarul scaunului, peretele, pentru corectarea hiperlordozei lombare.

exercitii de corectare posturala axate pe constientizarea inclinarii pelvisului pentru delordozare ;

Cresterea flexibilitatii coloanei (mobilitatea coloanei este limitata mai ales in zona lordozata) prin :

metoda Klapp, cu pozitii lordozante

tehnica Cotrel (cea mai folosita in prezent): decubit ventral, cu membrele inferioare cit mai intinse, membrele superioare intinse pe linga urechi ; se intinde intregul corp, apoi treptat se extind bratele, corpulse lordozeaza, membrele inferioare se extind din solduri (arcuite pe extensie cit mai mare). Apoi, un membru superior se duce inapoi spre sold, care se extinde; celalalt membru superior ramine linga ureche (vezi figura 9-7 din anexa)

elongatia Cotrel este o autotractiune cu posibilitatea de a redresa lordoza : decubit dorsal, un capastru de tractiune cervicala, de la care o coarda trece pe dupa un scripete indreptindu-se spre picioare, de care se fixeaza. Intinderea completa a membrelor inferioare ve intinde coloana (vezi figura 9-10 din anexa).

Cresterea fortei musculare :

Tonifierea musculaturii abdominale este obligatorie ; se practica de obicei ridicarile de trunchi cu genunchii flectati, pentru intarirea dreptilor si oblicilor.

Tonifierea fesierilor mari

Tonifierea si reechilibrarea musculaturii paravertebrale este obiectivul principal :

din decubit ventral se executa gradat ridicarea capului, umerilor, membrelor superioare (pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale),

ridicarea ambelor membre inferioare tonifica musculatura lombara ;

ridicarea membrelor ipsilaterale tonifica musculatura unilaterala paravertebrala respectiva

Alte exercitii sunt :

A.      EXERCITII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI DORSALE.

a.      Din decubit dorsal, cu muschii flectati si bratele intinse lateral, se duc genunchi la piept si se revine la pozitia de plecare.

b.      Din pozitie sezand, inclinati laterale si rotiri ale trunchiului;

c.       Din pozitie cvadripeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare (alternativ), concomitent cu flectarea membrului superior din coaste;

d.      Din pozitie cvadripeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral.

B.      EXERCITII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI LOMBARE.

a.      Din decubit dorsal se efectueaza flexii ale gambei pe coapsa, ale coapsei pe bazin, cu fiecare membru inferior, si apoi cu ambele;

b.      Din decubit ventral se efectueaza repetate extensii ale membrelor inferioare cu genunchii in extensie;

c.       Din decubit cu coloana flectata , sau din pozitie ghiemuit cu mainile sprijinitede bara executa flexii, extensii ale coloanei lombare in jurul bazinului;

d.      Din pozitie sezand, cu genunchii flectati se efectueaza flexii anterioare ale trunchiului urmate de redresari, membrele superioare fiind extinse.

Sporturile indicate in lordoza sunt : inotul, volei, baschet, scrima.

KINETOPROFILAXIE

Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului este deosebit de importanta :

Iata citeva exercitii globale destinate unui aliniaiment corect al corpului:

Exercitiul 1 - In ortostatism, cu picioarele apropiate, stind perfect drept, aplecam capul si ne privim gleznele ; pentru aceasta este nevoie de o perfecta aliniere a toracelui, abdomenului si pelvisului ; se mentine aceasta pozitie 10-15 secunde, dupa care se "rupe' pozitia, fiind reluata apoi din nou - se repeta.

Exercitiul 2 - Mers prin camera cu o carte pe cap, facind opriri si re-porniri ; se accelereaza pasul.

Exercitiul 3 - Spatele la perete, corpul in contact cu peretele in trei puncte : calciie, fese, occiput (ba'bia sa fie pe orizontala) ; se mentine pozitia citeva secunde, urmind apoi relaxarea - se reia de citeva ori.

Exercitiul 4 - Aceeasi pozitie, din care se ridica bratele prin lateral, mentindu-se la orizontala citeva secunde, dupa care se ridica deasupra capului ; din aceasta ultima poziitie se executa genuflexiunea (genunchii sint orientati inainte).

Exercitiul 5 - Sezind pe sol, cu spatele si oociputul lipite de perete :

bratele se duc "in cruce' ; genunchii se flecteaza si se deflecteaza de citeva ori.

Exercitiul 6 - in sezind, cu genunchii intinsi : un baston tinuit pe omo-plati se ridica cu bratele spre zenit, apoi se revine - tot timpul se con-troleaza tinuta spatelui.

Exercitiul 7 - Mers pe toata talpa, apoi pe virfuri, cu miinile la ceafa, coatele trase inapoi : se ridica altemativ cite un genunchi spre piept, fara a modifica pozitia corecta, dreapta, a trunchiului.

Exercitiul 8 - In decubit dorsal, cu genunchii flectati la 90° : se pre-seaza lomba pe sol, sacrul basculind usor in sus. (Treptat, se va ajunge ca acest exercitlu sa se realizeze si cu genunchii intinsi).

Exercitiul 9 - in decubit ventral, perfect intins :

a) bratele intinse pe linga cap, cu palmele pe sol : se face extensia bratelor - capul cu fruntea la sol;

b) coatele flectate, cu bratele pe linga corp, palmele pe sol la nivelul umerilor : se ridica antebratele si palmele de pe sol.

Execitiul 10 - Pozitie "patrupeda', cu bratele si coapsele perfect la 90° :

se cifozeaza la maximum posibil intreaga coloana (fig. 10-3), se mentine pozitia, apoi se lordozeaza - se repeta.

10. PRESOPUNCTURA

Este un micromasaj folosit prin presare. Acast masaj nu se face la intamplare ci pe anumite puncte fiecare punct pentru o anumita afectiune.

Manevrele folosite in presopuctura sunt:

dispersia care se foloseste in cazul suferintelor provocate de energie;

tonifierea se foloseste pentru bolile datorate lipsei de energie

Durata unei sedinte de presopunctura va fi de 5-13 minute, in functie de caz se poate executa pana la trei sedinte pe zi.

Presopunctura este cel mai simplu mijloc de a trata o boala cu cea mai simpla manevra - presiunea.

11.STATIUNILE BALNEO-CLIMATERICE.

In starile dupa operatii pe muschi, tendoane si oase; stari dupa fracturi, sunt indicate urmatoarele statiuni balneo-climaterice: Ocna Mures, Slanic Moldova, Baile Felix, Baile 1 Mai, Lacil Sarat, Sarata Monteoru, Baile Herculane, Baita, Eforie Nord, Mangalia, Pucioasa, Techirgol, Sovata, Sangiorgiu de Mures, Bazna, Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Baile Govora, Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari.

.

BIBLIOGRAFIE:

CLINICA SI TRATAMENTUL BOLILOR REUMATICE -

- Stefan Suteanu- Editura Medicala - Bucuresti 1977

RECUPERAREA MEDICALA A SECHELELOR POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR

-Tudor Sbenghe- Editura Medicala- Bucuresti 1981

ELECTROTERAPIE

-Radulescu Andrei - Editura Medcala - Bucuresti 1991

ANATOMIA SI FIZOLOGIA OMULUI

-Dr.Roxana Maria Albu - Editura Corint - Bucuresti 1996

RECUPERAREA MEDICALA LA DOMICILIUL BOLNAVULUI

-Tudor Sbenghea - Editura Medicala - Bucuresti 1996

REUMATOLOGIE

-Prof. Dr. - Eugen Popescu-Editura National- Bucuresti 1997

COMPENDIU DE MEDICINA FIZICA SI RECUPERARE

-Dr. Adriana Nica-Editura Universitara Carol Davila

Bucurest 1998

KINETOTERAPIEA PROFILACTICA TERAPEUTICA SI DE RECUPERARE

-Tudor Sbenghe - Editura Medicala - Bucuresti 1998

FIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE MEDICALA

-Iaroslav Kiss- Editura Medicala- Bucuresti 1999

COMPENDIU DE REUMATOLOGIE

-Eugen D. Popescu, Ruxandra Ionescu - Editura Tehnica -

Bucuresti 1999.