Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Intoxicatia cu zootoxine de la reptile



Intoxicatia cu zootoxine de la reptile


Intoxicatia cu zootoxine de la reptile


Sunt raspanditi pe tot globul.

A.Serpi.

1. Consideratii generale.

a.Incidenta

(1) Cele mai multe cazuri de muscatura se intalnesc la caini, 90% din leziuni se gasesc la nivelul capului si extremitatilor. Dintre animalele mari cel mai frecvent calul este afectat.

(2) Incidenta este mai mare in sudvestul si sudestul Statelor Unite cu o populatie mai mica in nord.



b. Nu toate muscaturile se soldeaza si cu eliberare de venin procentul este aproximativ de 50.

c.Factorii ce intervin in raspunsul la inocularea veninului: toxicitatea veninului , locul inocularii,  marimea animalului si rapiditatea tratamentului.


2.Crotalidae.

In SUA este cea mai reprezentetiva familie de serpi veninosi si care include speciile crotalus horridus, agkistrodon piscivorus, si agkistrodon contortix.

a.Descriere: capul este triunghiular, gatul ingust, pupilele sunt eliptice.

Crotalidele mai sunt cunoscute si sub numele de viperele cu sant deoarece prezinta un sant intre ochi si orificiul nazal unde este localizat un organ specializat in detectarea caldurii si urmat de localizarea prazii.

Doi canini proeminenti si curbati pe maxila dinti, care se retracteaza in timpul inghitirii pradei.

b.Expunerea: cei mai expusi sunt caii in timpul pasunatului, urmati de caini datorita comportamentului curios.

c. 1.Mecanism de actiune a toxicului: multiple toxine sunt produse de catre vipere, toxinele sunt reprezentate de catre :

Colagenaze: degradeaza componentele structurale si tesuturile dependente de colagen

Hialurodinaza: actioneaza asupra legaturilor glicozidice mucopolizaharidice permitand penetrarea tesutului de catre venin.

Fosfolipza A si B: hidrolizeaza fosfolipidele eliberand acizi grasi saturati si nesaturati.

Ribonuclaze, ADN-aze, 5 nucleotidaza: actioneaza asupra acizilor nucleici si esterilor de monofosfat.

Polipeptide: pot induce neurotoxicoze, cardiotoxicze, soc si cresc permeabilitatea vasculara.

Procoagulante: stimuleaza activitatea factorilor de coagulare.


Anticoagulante: inhiba activitatea factorilor de coagulare.

c. 2.Mecanismul de actiune: este complex si incomplet cunoscut.

In general toxinele sunt folosite pentu a prinde prada, si pentru a fi disponibil digestiei.

Distructia tisulara concomitenta si cu pierderea integritatii vaselor de sange conduce coagularea sangelui deficitara, alterarea functiei cardiace, secundar contribuie la instalarea insuficientei cardiace, edeme, soc, hemoragii, depresie nervoasa si a sistemului respirator. Se poate produce si hipotensiune arteriala care este una din cauzele mortii, muscaturile din zona orificiilor nazale, a limbii, sau a gatului este foarte periculoasa datorita edemului ce se formeaza.

d.Toxicitate: este variabila de la 2mg/kg masa corporala la 10 mg/kg masa corporala.Depinde si de toxicitatea veninului, cat si de locul muscaturii, marimea sarpelui influenteaza si cantitatea de venin inoculata care este intre 75 mg pana la 500mg.

e.Diagnostic clinic: este variabil in functie de doza de venin, locatia muscaturii,varsta victimei, si activitatea fizica post inoculatoare.

Semnele generale sunt reprezentate de:

Urma muscaturii, durere intensa in zona muscaturii, transudat in zona muscaturii , echimoze si sufuziuni,salivatie, hiperpnee,tahicardie, pupile dilatate, infectii secundare.

f.Diagnostic de laborator: hematologic hemoconcentratie, hemoliza, cresterea sau descrestererea timpului de coagulare si CID.

Analiza toxicologica din tesuturi nu se practica din cauza similaritatii enzimelor din tesuturi.

g.Leziuni: muscatura, transpiratii, edeme, echimoze, sufuzini, hematoame.

h.Tratament: sunt disponibile antiveninuri pentu caini si om si trebuie administrat cat mai repede administrarea dupa 4 ore diminua eficienta.

Difeninhidramina: 10-25 mg iv sau sc reduce ancxietatea si previne reactiile alergice datorata antiveninului.

Terapia socului si mentinerea respiratiei normale: ringer lactat, corticosteroizi pentru a contracarar socul, dar nu este recomandata datorita ca creste mortalitatea.

Transfuzii de sange: corecteaza anemia si hemoragia.

Terapia de intretinere terapia de mentinere cu fluide.

Tratamentul durerii.

Antibiotice.

i.Prognostic: depinde de zona muscaturii,  de marimea animalului,de timpul trecut de la inoculare si de tratament.


3.Elalapidae.

Aceasta familie contine sarpele coral ,si cobra .Sarpele coral este singura specie a serpilor elapide care se gaseste numai in America.

a.Descriere: serpii corali prezinta bande transversale de culoare rosie si galbena

b.Raspandirea geografica: serpii corali se gasesc in special in sudestul SUE-i si la vest de Texas.

c.Incidenta toxicozei: se intalneste destul de rar datorita unei cavitati bucale mici.

d.Princiipi toxici si mecanismul de actiune a toxicului: toxicul contine colinesteraza care are efect parasimpatic, si o toxina polipeptidica neurotoxica care produce paralizie.

e.Toxicitatea: O cantitate mai mica de 1 mg/kg produce semne de toxicoza, dar cantitatea de venin este mica 6-mg per sarpe.

f.Diagnostic clinic: astenie, oboseala,disorientatie, paralizie, stop respirator , urmele caninilor sunt mici, si transudat minim, semnele parasimpatice sunt reprezentate de salivatie, voma, diaree.

Diagnosticul de laborator: nu este concludent.

Leziunile: sunt minime.

g.Tratament: antivenin specific exista numai pentru oameni, dar nu este valabil pentru animale, este recomandata folosirea atropinei pentru a corecta activitatea colinesterazica.

h.Prognostic: Este favorabil.


B.Soparle.

1.Descriere: monstrul gila si soparla mexicana sunt de dimensiuni mari cu miscare lenta si se gasesc in desert. Au dinti bine dezvoltati, cu sacul de venin situat asupra dintilor.

2. Expunere: aceste reptile nu sunt agresive, dar musca daca sunt provocate.

3.Principii toxici si mecanismul de actiune a toxicului: veninul este asemanator cu cel al crotalidelor, toxina are un efect necrotic.

4.Toxicitatea: nu este bine precizata.

5.Diagnostic clinic: include durere si transpiratii in zona muscata, soc, voma, depresia SNC.

Diagnosticul de laborator: nu este de ajutor.

Leziunile: includ transpiratii, edeme, eritem si hemoragii.

6.Tratament: este similar cu cel al crotalidelor dar meperidina n-are efect in calmarea durerii. Eficienta  antiveninului crotalidelor n-a fost testat.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright