Ganglionul limfatic

Ganglionul limfatic

Se gasesc raspanditi in tot organismul. Sunt o statie de filtrare a limfei, aflandu-se pe traseul vaselor limfatice. Sunt organe incapsulate, avand o capsula conlucntiva care trimite septuri (trabecule) ce nu compartimenteaza complet organul.

Un ganglion are o fata convexa si un hil. La nivelul fetei convexe intra vasele aferente caare ies pe la nivelul hilului sub forma unui singur vas eferent. La nivelul hilului se afla si arterele si venele ce vascularizeaza ganglionul.

Ganglionul limfatic are o regiune periferica (corticala) si una centrala (medulara). Intre cele doua regiuni exista zona paracorticala. Corticala contine tesut limfoid organizat in foliculi limfoizi. Acesti foliculi limfoizi sunt formatiuni rotund-ovalare cu aspect caracteristic. La nivelul lor exista limfocite T in diferite stadii de diferentiere.

Foliculii pot fi primari (areactivi) si secundari. Foliculii primari sunt omogeni si mai inchisi la culoare. Foliculii secundari prezinta doua regiuni: una periferica, mai inchisa la culoare care se numeste manta si una centrala, mai palida, care se numeste centru germinativ. De asemenea, la nivelul centrului germinativ exista doua zone: una intunecata si una clara. Zona intunecata este alcatuita din centroblaste, care au dimensiuni mai mari, citoplasma bazofila si nuclei palizi, eucromatici. In zona clara se gasesc centrocite, care au un aspect caracteristic, cu nuclei clivati.

Foliculii limfoizi se gasesc in toate organele limfoide secundare.

Foliculii limfoizi conti in majoritate limfocite B. In zona paracorticala se gasesc predominant lifocite T. In medulara, celulele se organizeaza in cordoane ce delimiteaza sinusurile medulare.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

e.     Corticoizi topici si sistemici

2197.     Eliberarea mediatorilor chimici implicati in urticarie si angioedem se poate realiza prin:

a.     Mecanism alergic IgE dependent

b.     Deficit de C1 esteraza

c.      Mecanism imunologic

d.     Mecanism neimunologic

e.     Doar raspunsurile a) si c) sunt corecte

2198.     Stomatitele de contact si cele medicamentoase pot fii induse de:

a.     Aplicarea unor medicamente(benzocaina, antibiotice)

b.     Administrarea de bicarbonat de sodiu sau steroizi (topici sau sistemici)

c.      Administrarea orala a unor antibiotice

d.     Materiale dentare: latex, rasini, materiale de amprenta

e.     Ape de gura sau dentifrice(antiseptice, compusi fenolici)

2199.     In socul anafilactic, simptomele apar exploziv si pot include:

a.     senzatie de caldura generalizata si roseata a tegumentelor

b.     senzatie de frig cu paloare a tegumentelor

c.      Stare de agitatie psihomotorie

d.     Stare de calm accentuata

e.     Edem laringian

2200.     Obiectivele tratamentului socului anafilactic:

a.     Oprirea administrarii alergenului

b.     Asigurarea permeabilizarii cailor aeriene inferioare

c.      Instalarea cailor intravenoase de acces

d.     Administarea de 0.25-1mg adrenalina diluata cu 10ml NaCl 0.9%

e.     Toate raspunsurile sunt corecte

2201.     Socul cardiogen:

a.     Se caracterizeaza prin perfuzie tisulara adecvata

b.     Este o consecinta a oxigenarii insuficiente la nivel tisular

c.      Poate lua nastere ca urmare a axietatii legate de tratamentul dentar

d.     Nu poate aparea ca efect secundar al anestezicelor locale

e.     Poate aparea ca efect secundar al anestezicelor locale

2202.     Manifestarile clinice in socul cardiogen sunt:

a.     Pacient palid si diaforetic

b.     Puls puternic si rapid

c.      Starea psihica a pacientului este alterata

d.     Tegumente calde si uscate

e.     Pacientul este hipotensiv

2203.     Alcaloza respiratorie

a.     Se prezinta doar in forma acuta

b.     Este rezultatul hiperventilatiei

c.      Poate sa apara si datorita unor cauze organice

d.     Poate sa rezulte in urma hipoxiei

e.     Anxietatea acuta nu este un factor favorizant

2204.     Manifestarile clinice in alcaloza respiratorie sunt:

a.     Discomfort precordial si epigastric

b.     Globus histericus

c.      Stare de acalmie a pacientului

d.     Tetanie carpopedala

e.     Epistaxis

2205.     In situatia unui pacient inconstient, permeabilizarea si mentinerea cailor aeriene deschise se realizeaza astfel:

a.     Se incepe imediat ventilatia artificiala;

b.     Se pozitioneaza pacientul in pozitia lateralitate dreapta;

c.      Se prinde si se tractioneaza limba in exterior cu pensa Magill;

d.     Se aplica tehnica de extensie a capului pacientului prin ridicarea barbiei cu o mana, in timp ce cu cealalta mana se apasa pe frunte, sau manevra Esmarch: hiperextensia capului si tractiunea mandibulei inainte si in sus;

e.     Se administreaza oxigen sub masca.

2206.     Alegeti afirmatiile corecte referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie in cabinetul de medicina dentara:

a.     Necesita obligatoriu aplicarea mastii de oxigen

b.     Incepe intotdeauna cu pozitionarea in hiperextensie a capului si mentinerea cailor aeriene permeabile

c.      Compresiunea toracica se realizeaza cu podul palmei stangi plasat pe linia mediana a toracelui , la 2 latimi de deget deasupra apendicelui xifoid;

d.     Suportul ventilator artificial este reprezentat de resuscitarea respiratorie gura-la-gura;

e.     Se realizeaza in situatia in care se constata ca pacientul este apneic si fara puls palpabil.

2207.     Managementul sincopei vasovagale in cabinetul de medicina dentara cuprinde:

a.     Evaluarea starii de constienta;

b.     Pozitionarea pacientului in clinostatism pentru a favoriza fluxul sanguin cerebral;

c.      Monitorizarea semnelor vitale;

d.     Realizarea respiratiei artificiale;

e.     Evaluarea respiratiei si a circulatiei.

2208.     Dintre afectiunile dureroase, pulpitele reversibile:

a.     Sunt in general simptomatice

b.     Pacientul poate da informatii exacte despre durata si caracterul durerii

c.      Necesita un stimul extern pentru a initia un raspuns dureros

d.     La testul de vitalitate la rece raspund de obicei la fel ca si pulpitele cronice

e.     Nu necesita examen radiologic pentru stabilirea diagnosticului

2209.     Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a.     Orice pulpita ireversibila trece printr-un stadiu de inflamatie reversibila (hipersensibilitate dentinara)

b.     Pulpitele dureroase se pot dezvolta ca si o consecinta a exacerbarii acute a unei pulpe asimtomatice (necroza pulpara)

c.      Hiperemia pulpara poate apare in urma hipersensibilitatii dentinare

d.     Teste de termice de vitalitate sunt obicei neconcludente in cazul unei pulpite cronice hiperplazice

e.     In pulpita cronica episoadele dureroase sunt usor de controlat prin administrarea de AINS

2210.     In cazul parodontitei apicale acute incipiente:

a.     Testele de vitalitate sunt intotdeauna negative

b.     Simptomatologia subiectiva poate fi absenta

c.      Percutia in ax este pozitiva

d.     Examenul radiologic poate releva o zona intinsa de radiotransparenta periapicala

e.     Chiar daca tratamentul este corect nu se poate obtine o vindecare prin restitutio ad integrum

2211.     Anomalii de raspuns in cazul testarii electrice a pulpei pot sa apara in urmatoarele cazuri:

a.     Raspuns (+) la toti dintii imediat dupa eruptie

b.     Raspuns (+) la dintii "imbatraniti"

c.      Raspuns (+) la dintii imobilizati cu atele sau acoperiti de lucrari protetice

d.     Testarea electrica a pulpei nu poate duce la anomalii de raspuns

e.     Raspuns (+) la dintii cu necroza pulpara

2212.     In functie de perspectiva intraorala folosita radiografiile pot furniza informatii despre:

a.     Lungimea totala a dintelui, cu exactitate

b.     Latimea vestibule-orala a canalului radicular

c.      Afectarea pulpara

d.     Existenta radioopacitatii apicale ce rezulta din lezarea pulpei si/sau dupa tratament

e.     Defecte periodontale

2213.     Caracterul durerii in cazul abcesului gingival este:

a.     Durere moderata sau cronica

b.     Durere blanda controlabila cu analgezice

c.      Durere acuta accentuata la palpare

d.     Durere blanda sau moderata

e.     Nici un raspuns nu este corect

2214.     La examenul radiografic al abcesului periodontal se constata:

a.     Pierdere de tesut osos in jurul unui singur dinte

b.     Pierdere de tesut osos la nivelul apexului

c.      Pierdere de tesut osos lateral de dinte

d.     Largirea spatiului periodontal

e.     Radiotransparenta accentuata in jurul apexului dintelui in cauza

2215.     Urmatoarele microorganisme nu sunt asociate cu abcesul periodontal:

a.     P. gingivalis

b.     P. intermedia

c.      Capnocytophaga

d.     Spirochete

e.     Fuziforme

2216.     Pericoronarita acuta congestiva:

a.     Este o complicatie septica severa a incluziei dentare

b.     Poate genera complicatii septice la distanta

c.      Este o complicatie septica usoara a incluziei dentare

d.     Poate fi punctul de plecare al unui abces maseterin

e.     Nici o afirmatie nu este corecta

2217.     Care din urmatoarele afectiuni reprezinta o complicatie a pericoronaritei supurate?

a.     Sinuzita maxilara

b.     Supuratia fosei infraorbitare

c.      Abcesul recurent

d.     Retrodiscita

e.     Capsulita

2218.     Greselile determinate de examinarea incompleta a pacientului reprezinta:

a.     O inexactitate in decizia diagnostica

b.     Greseli determinate de cauze obiective

c.      Greseli determinate de cauze subiective

d.     Un ansamblu de erori medicale

e.     Greseli in stabilirea si realizarea planului terapeutic

2219.     Tratamentul de urgenta al abcesului periodontal presupune:

a.     Ameliorarea durerii

b.     Indepartarea corpului strain

c.      Realizarea drenajului

d.     Pulpectomie de urgenta in cazul dintilor adiacenti procesului

e.     Asanarea focarului de infectie

2220.     Examenul clinic al abcesului periodontal evidentiaza:

a.     Bombare in dreptul dintelui afectat

b.     Bombare in dreptul dintelui afectat si/sau a dintilor vecini

c.      Sensibilitate la percutia dintelui in cauza

d.     Pierdere de tesut osos la nivelul dintelui/dintilor in cauza

e.     Raspuns inflamator acut din partea tesutului periodontal

2221.     Procesul inflamator in cazul abcesului periodontal:

a.     Este prezent la nivelul gingiei

b.     Are o evolutie rapida

c.      Rareori se extinde dincolo de jonctiunea mucogingivala

d.     Prezinta un traiect sinuos

e.     Toate afirmatiile sunt corecte

2222.     Microorganismele implicate in etiologia abcesului periodontal sunt reprezentate de:

a.     Spirochete

b.     Streptococi

c.      Capnocztophaga

d.     Porphyromonas gingivalis

e.     Prevotella intermedia

2223.     Examenul clinic obiectiv in cazul abcesului periodontal evidentiaza:

a.     Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara

b.     Consistenta dura la palpare

c.      Mucoasa edematiata si congestionata

d.     Adenopatie loco-regionala

e.     Edem si tumefactie moderate ale zonelor invecinate

2224.     Formele clinice de manifestare ale abcesului periodontal sunt:

a.     Abcesul propriu-zis, care se formeaza si se exteriorizeaza in dreptul pungii periodontale de origine

b.     Abcesul propriu-zis, care se formeaza si se exteriorizeaza in punga periodontala de origine

c.      Abcesul serpiginos, care se exteriorizeaza la distanta de punga periodontala de origine

d.     Abcesul sinusoid, care se exteriorizeaza la distanta de punga periodontala de origine

e.     Nici un raspuns nu este corect.

2225.     Simptomatologia abcesului periodontal este caracterizata prin:

a.     Durere acuta, severa, de intensitate crescuta

b.     Durere acuta sau cronica, blanda sau moderata

c.      De obicei durerea este controlabila cu analgezice

d.     De obicei durerea este dificil de controlat cu analgezice

e.     Raspunsurile a si c sunt corecte

2226. Circulatia sangelui si limfei din ganglion

Limfa patrunde prin vasele aferente care prezinta valve ce asigura curgerea unidirectionala catre sinusul subcapsular sinusurile intermediare (strabat corticala) sinusurile medulare si iese din ganglion prin vasul eferent, prin hil.

Circulatia sangelui se face printr-o artera care patrunde prin hil, da ramuri pentru septuri care vor da ramuri pentru foliculi. Sangele se aduna apoi in venule care conflueaza si formeaza venele de la nivelul septurilor, ce formeaza prin unire venele ce parasesc ganglionul pe la nivelul hilului.

La nivelul venulelor postcapilare, celulele endoteliale au o particularitate: au forma inalta, sunt cubice sau chiar cilindrice. Ele se numesc venule cu endoteliu inalt (HEV - high endothelium venules)

Alte tipuri de celule in ganglionul limfatic:

in foliculi: celule dendritice foliculare - APC

regiunea paracorticala - celule interdigitate

in sinusuri, in cordoanelel celulare ale medularei si la nivelul tesutului limfoid propriu-zis din corticala exista si macrofage.

in sinusuri sunt mai putine limfocite decat in restul parendchimului si prin urmare aici pot fi observate mai usor celulele reticulate prin MO.

Rolul ganglionilor limfatici: produc doua tipuri de limfocite B efectorii:

plasmocite

limfocite B cu memorie