Medicina
FIBROZA CHISTICA DE PANCREAS - fiziopatologie, diagnostic, tratamentFIBROZA CHISTICA DE PANCREAS Aspecte generale Cea mai frecventa afectiune ereditara letala la rasa alba: 1: 3000 cazuri noi / an transmitere AR purtatorii sunt in majoritate asimptomatici Cele mai frecvente mutații la rasa alba ΔF508 1: 30 persoane de rasa alba reducerea pierderii de apa in epidemiile de holera cand se estimeaza ca mutația ar fi aparut in Europa de Nord G542X, G551D, N1303K, W1282X Afectarea pulmonara cronica > 90 % cazuri infectii respiratorii cronice cauza principala de deces Insuficienta pancreatica exocrina debutul > 6 luni prezenta la 90-95 % Fiziopatologie Defect genetic: reglatorul de transport transmembranar (CFTR) controleaza sinteza proteinei cu rol de canal de clor reglata prin AMP ciclic Fiziopatologie - plamanul Plamanul este aparent normal la fat si la nou-nascut - exceptie dilatatia glandelor submucoase. Infectia bronho-pulmonara cronica postnatal precoce colonizarea cu flora patogena + reactia inflamatorie; evolutie marcata de recurenta infectiilor si inflamatiei.
Defectul genetic - CFTR scaderea secretiei intestinale de Cl- si de apa insuficienta pancreatica - scade absorbtia intestinala factori mecanici, inflamatia, stricturi, hipervascozitate Ileus meconial - la nou-nascut Obstructie intestinala joasa - ulterior
Vascozitatea secretiilor cu obstructia canalelor excretoare impiedica secretia enzimelor in lumen favorizeaza pancreatita prin autodigestie pancreatica Insuficienta pancreatica debutul > 6 luni prezenta la 90-95 % Fiziopatologie - ficatul Ciroza bilara obstructia canaliculelor biliare hipervascozitatea bilei malnutritie cu steatoza hepatica congestie hepatica secundara BPO Litiaza biliara 15 - 20 % dintre adolescentii cu FKP frecventa la cei cu IP exces de mucus si malabsorbtia acizilor biliari Tablou clinic - manifestari clinice la nou-nascut Manifestari digestive obstructie intestinala la nastere ileus meconial (7-10%) volvulus atrezie intestinala perforatie intestinala peritonita meconiala eliminare intarziata meconiu (>48 h) icter colestatic prelungit Tablou clinic - manifestari clinice sugar si copil Manifestari respiratorii Tuse conica / recurenta Bronsiolita trenanta la sugar Wheezing recurent Astm bronșic atipic Pneumonii recurente Pneumotorax, hemoptizii Hipocratism digital Sinuzita recurenta Polipoza nazala Manifestari digestive Steatoree Malabsorbtie L, P, G Carente vitamine liposolubile Falimentul cresterii (apetit pastrat) Sangerare digestiva Invaginatie ileocecala, prolaps rectal Dureri abdominale recurente M eteorism, flatulenta Aorexie fara steatoree evidenta Reflux gastro-esofagian la sugar Tablou clinic - manifestari genito-urinare Sex feminin Fertilitatea este mentinuta, dar de obicei scazuta Caracterele sexuale secundare apar cu intarziere Amenoree deficitel nutritionale / boala pulmonara severa Sex masculin Infertilitatea explicata prin absența canalelor deferente. Asocierea frecventa cu testicul ectopic si / sau hidrocel Formele clinice Corelatie intre mutatia specifica si forma clinica Formele clinice - pe baza relatiei genotip - fenotip 1. severitate crescuta 2. severitate medie 3. fenotip variabil Examenul fizic Aparat respirator tahipnee, tiraj, wheezing tuse seaca / expectoratie hipersonoritate raluri bronsice torace in butoi hipocratism digital cianoza Rinita polipoza nazala Aparat digestiv
falimentul cresterii steatoree malabsorbtie lipide, proteine, glucide tegumente uscate (carenta vit A) cheiloza (carenta vit B) distensie abdominala HSM prolaps rectal tumefactii glande salivare Testul sudorii - Di Sant' Agnese 1953 - Iontoforeza cantitativa cu pilocarpina - dozarea Cl Valori normale Cl < 40 mEq/L semnificative pentru diagnostic > 60 mEq/L 40-60 mEq/L impun repetarea testului observate in unele cazuri cu manifestari tipice de boala Repetarea testului pentru confirmarea rezultatelor + la cei cu manifestari clinice tipice dar test - exista cazuri de boala demonstrate genetic cu test - Alte cauze de crestere ale Cl in sudoare insuficienta SR netratata glicogenoze fucozidoza tip I hipotiroidismul diabet insipid rezistent la ADH displazia ectodermala malnutritia mucopolizaharidoze panhipopituitarism colestaze familiale hipoparatiroidism familial dermatita atopica iatrogene PEV cu PG E1 tehnica inproprie
Afectarea pulmonara si/sau digestiva tipica Istoric familial Testul sudorii pozitiv Imagistica Radiografia toracica hiperinflatie, accentuarea desenului peribronsic emfizem si bronsiectazii - evidente in lobii superiori in evolutie noduli, infiltrate cu sau fara atelectazii, hiperinflatie severa cu torace in butoi dilatatia AP si HVD secundare CPC mascate de hiperinflatie. Radiografia de sinusuri opacifierea tuturor sinusurilor prezenta la majoritatea bolnavilor foarte sugestiva pentru diagnostic. absenta este un contraargument pentru FKP Alte investigații Lavajul bronhoalveolar inflamatia mucoasei respiratorii, chiar si in lipsa infectiei elementul caracteristic al afectarii pulmonare in FKP lavajul contine numeroase PMN P. aeruginosa - foarte sugestiva in cazurile atipice de FKP Examenul de sputa - germenii cei mai frecventi S. aureus, P aeruginosa, H. influenzae, E. coli, si K. pneumoniae. P aeruginosa, mai ales in forma mucoida argument pentru FKP. Probe functionale respiratorii Spirometria > 5-6 ani - Bronhopneumopatie obstructiva cu hiperinflatie Determinarea diferentei de potential la nivelul mucoasei nazale cotrelata cu miscarile Na transmembranar proces perturbat in mutatii ale genei CFTR Genotiparea testele existente identifica cele mai frecvente 87 mutatii din 900 2 mutatii identificate la > 90% dintre bolnavii de rasa alba 97% din populatia de evrei Ashkenazi rata de detectie mai mica la afroamericani, hispanici si asiatici Screening-ul prenatal Test genetic pentru identificarea heterozigoților - parinții Test genetic din lichidul amniotic / vilozitati coriale Screening-ul neonatal Nivelul crescut al tripsinei - spot test Diagnostic diferential Bronsiolita Astm bronsic Bronsiectazii Falimentul cresterii Hipotrofia staturala Diskinezia ciliara primara Sinuzita Aspergiloza bronhopulmonara alergica Imunodeficienta Boala celiaca Complicatii sinuzita cronica bronsiectazii atelectazii pneumotorax hemoptizii reflux gastroesofagian HTP CPC cu b. pulmonara ireversibila pancreatita diabet zaharat secundar ileus meconial / obstructie joasa prolaps rectal carenta vitaminice liposolubile rahitism, osteoporoza steatoza, ciroza biliara, HTP colecistita, colelitiaza Principii de tratament Masuri medicale Echipa multidisciplinara pneumolog gastroenterolog, chirurg, ORL, cardiolog, endocrinolog conseierea parintilor, inclusiv tehnici de drenaj bronsic (nebulizator, spacer). Controale la interval de 1-2 luni Internarea indicata in exacerbarile respiratorii Masuri chirurgicale - necesare in complicatii Pulmonare pneumotorax, hemoptizii masive, polipoza nazala, sinuzita cronica Gastrointestinale ileus meconial, invaginatie, insertia gastrostomei, prolaps rectal 1984 Transplantul pulmonar indicat in stadiul final al bolii pulmonare Terapie genetica o copie normala a genei CFTR necesita 5-10 % gena normala pentru prevenirea manifestarilor respiratorii Dieta recomandata normala, cu supliment caloric si ingestie nerestrictionata de lipide hipercalorica si hiperlipidica, supliment vitaminic (liposolubile) si mineral compensare malabsorbtie si necesar energetic crescut din inflamatia cronica. suplimentele nutritionale hipercalorice pe sonda nasogastrica, gastrostoma. Activitate fizica - recomandata pentru cresterea eficientei musculaturii respiratorii. Tratamentul medicamentos Scop mentinerea cat mai normala a functiei pulmonare controlarea infectiilor hipervascozitatii mucusului terapie nutritionala (supimente enzimatice multivitaminice, minerale) exacerbarile respiratorii usoare pot fi tratate ambulator prin cresterea frecventei administrarii de bronhodilatator inhalator tapotaj toracic si drenaj postural cresterea dozei de alfa dornaza (Pulmozyme) utilizarea de antibiotice po (fluorochinolone). Mijloace: supliment enzimatic pancreatic multivitamine (inclusiv liposolubile) mucolitice antibiotice nebulizare, inhalator, oral, sau intravenos bronhodilatoare antiinflamatoare medicatia afectiunilor asociate sau complicatiilor (insulina) Enzimele pancreatice - Pancrelipase (Cotazym, Creon, Zymase) microsfere gastrorezistente proteaza, amilaza, lipaza 10-40.000 UI 500 -2500 U lipaza / kg / masa po doze individualizate, in medie 1-3 caps / masa Interactiuni cu substantele ce cresc pH-ul gastric cresc efectul antagonistilor H2, inhibitorii pompei de H precautii monitorizarea greutate, scaune utilizarea dozelor marI - colonopatie fibrozanta Bronhodilatoare Albuterol (Proventil, Ventolin) inhalator agonist selectiv pe receptorii beta 2-adrenergici inaintea tapotajului sau cand exista componenta obstructiva nebulizari la 6-8 h Bromura de ipatropium (Atrovent) eficienta similara cu albuterol, efecte adverse mai putine Vitaminele Copil Vitamina A <2 ani 1500 UI/ zi 2-8 ani 5000 UI/zi po Vitamina D 400 UI / zi Vitamina E 0-6 luni 25 UI / zi, 6-12 luni 50 UI / zi, 1-4 ani 100 UI / zi, 4-10 ani 100-200 UI / zi Vitamina K <1 an 2.5 mg po / saptamana, Adult Vitamina A 5000 UI / zi Vitamina D 400 UI / zi Vitamina E 200-400 UI / zi Vitamina K 5 mg de 2 ori /saptamana Mucoliticele Alfa Dornase (Pulmozyme) - DN-aza umana recombinanta cantitatile mari de ADN din PMN distruse - hipervascozitatea sputei depolimerizeaza ADN extracelular reduce vascozitatea si tensiunea superficiala a secretiilor doze 2.5 mg/zi prin nebulizator, administrare de 2 ori / zi efecte adverse raguseala, faringita, rash, dureri toracice Solutie salina hipertona - nebulizarile zilnice au eficienta crescuta Antiinflamatoarele Corticoterapia : Corticoterapie sistemica Prednison supresia inflamatiei 1 - 2 mg/kg/ zi, maximum 6 luni efecte adverse cresterea in lungime, colonizarea cu P. aeruginosa Corticoterapie inhalatorie Becotide efecte adverse mai reduse AINS: Ibuprofen - doza antiinflamatoare 30- 40 mg / kg /zi Antibiotice Alegerea antibioticelor in cazul exacerbarilor se face in functie de gravitatea afectarii pulmonare de fond severitatea exacerbarii germenii ce colonizeaza tractul respirator culturile din sputa minimum de 2-3 ori / an Durata tratamentului - cure scurte cu un antibiotic, cure lungi cu asocieri Cai de administrare - po, iv, inhalator Obtinerea concentratiilor eficiente in epiteliul respirator impune doze mari si monitorizarea nivelului seric al aminoglicozidelor Exacerbari usoare / moderate colonizati cu S. aureus sau H. influenzae trimethoprim-sulfamethoxazole cephalosporina po amoxicillin-clavulanat colonizati cu P. aeruginosa fluoroquinolone po biodisponibilitate po la copii mici (65%) fata de > 13 ani (95%) Exacerbarile severe, frecvente: Asociere beta lactam - aminoglicozid (piperacillina si tobramicina) Monobactami (aztreonam) sau carbapenemele (imipenem, meropenem) eficiente pe P. aeruginosa in general rezervate pentru germenii rezistenti la alti beta lactami Cefalosporine - Ceftazidim stafilococ si H influenzae, ± P aeruginosa. Fluoroquinolone - Ciprofloxacin Pseudomonas si majoritatea gram-negativi, streptococci, MRSA, Staphylococcus epidermidis, ineficienta pe anaerobi. Antibiotice in aerosoli previn infectia si intarzie colonizarea cronica realizeaza concentratii crescute in sputa Gentamicina Colistin, +/- flurquinolone po Ceftazidim Tobramicina P aeruginosa Doze > 6 luni 300 mg nebulizat in jet la 12h; 28 zile Dispensarizarea - monitorizare clinica la intervale de 1-3 luni cu scopul mentinerii ritmului de crestere apropiat de cel normal mentinerii functiei pulmonare apropiate de cea normala monitorizarea componentei digestive si a malabsorbtiei suplimentarea enzimatica si vitaminica monitorizarea complicatiiilor si tratamentul acestora tehnici drenaj + nebuilzari cu bronhodilatatoare vibratii cu frecventa mare PEP pe masca Prognosticul La nivel mondial usor ameliorat in ultimele decade FKP RAMANE O BOALA CU DURATA SCURTA DE SUPRAVIETUIRE IN LIPSA TRATAMENTULUI CURATIV Varsta medie de supravietuire la nivel mondial 30 de ani usor mai crescuta la sexul masculin heterogenitate a severitatii si evolutiei bolii influentat in mare masura de gradul afectarii pulmonare CU MIJLOACELE ACTUALE 80% DINTRE PACIENTI AR TREBUI SA ATINGA VARSTA ADULTA. Educatia pacientilor si a parintilor cu privire la: riscul de recurenta al bolii necesitatea si utilizarea corecta a tehnicilor de drenaj utilizarea corecta a dispozitivelor pentru inhalatii monitorizarea tratamentului enzimatic simptomele ce impun internarea in cazul exacerbarilor impactul emotional asupra copilului, familiei, celor din jur Capcane ! Omiterea diagnosticului la copilul cu simptome atipice ! UN COPIL CU FKP NU ARATA CLINIC PERFECT NORMAL ! Lipsa informarii familiei privind riscul de recurenta Lipsa evitarii producerii colonopatiei fibrozante
|