Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport

Farmacologie


Qdidactic » sanatate & sport » medicina » Farmacologie
Farmacologie - test scris



Farmacologie - test scris


  1. Farmacoreceptorii: definitie, descrieti principalele tipuri de farmacoreceptori.

Definitie:macromolecule care leaga specific medicamente cum ar fi proteine ,enzime si acizi nucleici.

Tipurile de farmacoreceptori sunt:    


a) receptori can ionice-continuti in proteine

-formeaza complexe cu medicamentele ducand la deschiderea canalelor

-stimuleaza receptorii gaba a ducand la deschiderea canalelor de cl =>intrarea in celula a cl =>hiperpolaritate

-stimuleaza recept gaba b =>desch canalelor de k =>iesirea din cel a k =>hiperpolaritate



b)receptorii in serpentina- proteina cu 7 bucle de o parte si cealalata a mb celulare

-proteina G –reprez unitatea de cuplare

-are rol de amplificare a mesajului pe care il aduce medicamentul

-formata din 3 subunitati-alfa,beta si gama


Rol inhibitor si rol stimulator - unitatea efectoare este reprez de enzima si canalul ionic               


c)receptorii enzimatici-structura:

extramembranara -pe care se poate fixa medicam



intramembranara

intracitoplasmatica -proprietati enzimatice care se activeaza la



d)receptorii nucleari-complexul med-recept se form in citoplasma

complexul intra in nucleu si fixeaza pe adn nuclear

se produce o transcriptie=>ARNm

ARNm determina sinteza la niv ribozomal

Exceptie o fac recept steroidieni


Comunicarea celula-mdicament: proteina G si mesagerii secunzi.

Medicamnetul reprezinta mesagerul primar care aduce informatia la niv celulei.

La nivelul celui se formeaza complexul medicament –receptor =>activarea unor intermediari numiti mesageri secunzi:AMPc, GMPc, IP3, DAG


Mesagerii secunzi duc la activarea sist efectoare responsabile de raspandirea biologic al celulei. Medicam se fixeaza pe receptorii ,subunitatea alfa a proteinei G se decupleaza de subunitatile betagama si fixeaza o molecula de GTP=>activarea unor enzime=>formarea de mesageri secunzi care sunt :AMPc GMPc IP3 DAG.

Mesagerii secunzi intra in celula ducand la activarea unor proteinkinaze care determ rasp specific pentru fiecare celula si actiarea unor canale ionice.

Consecinta activarii proteinkinazelor duce la raspunsul celular .

Prin incetarea medicamentului se termina raspunsul celular prin:

-inactivarea mesageriilor secunzi ,fosfordiesteraza degradeaza AMPc

-inactivarea proteinei G –defosforilare

GTP fixat pe subunitatea alfa =>cuplarea cu sub betagama si formarea de complex inactiv GDP-proteina G.

Comunicarea dintre medicament si celula se face cu ajutorul –proteinei G

-mesageriilor secunzi.


Efectele fixarii medicamentelor pe farmacoreceptori, exemple.

A)agonist-medicamnetul se fixeaza pe receptor ducand la stimulare

Exp:morfina se fix pe FR opiozi miu =>analgezie

Stimularea poate fi

directa- prin actiune pe receptori

Acetilcolina si noradrenalina agonisti endo

Morfina si pilocarpina agonisti exo


Indirecta –inluente asupra neuromediatorilor

Neostigmina inhiba acetilcolinesteraza=>cresterea acetilcolinei in fanta sinaptica

Afedrina si amfetamina =>creste eliberarea de norepinefrina in fanta sinaptica

Agonist poate fi:


complet –agonist direct cu activitate intrinseca maxima determina o activ biologica maxima

Exp:morfina agonist complet pe FR miu


Partial –activitate intrinseca submaximala si cu actiune biologica mai slaba

Exp:bufaremorfina –analgezic opiaceu agonist partial pe FR miu

Eficacitatea unui medicament exprima capacitatea lui de a determina un rasp de o anumita intensitate.


B)antagonist= fixarea pe receptori dar fara a determina stimulare

Exp:nalaxoma se fixeaza pe recpetorii miu opiaccei dar nu o stimuleaza

Metroprolol se fixeaza pe recept cardiaci beta1 –nu stimuleaza tahicardia

Antagonistul partial se fixeaza pe receptor si impiedicaq efectul agonistului si stimuleaza partial.

Exp:pindololul si acebutalol-blocheaza act noncatecolaminei pe recept beta 1 cardiaci si



Caracteristicile complexului medicament-farmacoreceptor.

Caracteristicile

:A)saturabilitate –toti FR sunt ocupati =>chiara dak se mareste doza nu se                formeaza alte leg

B) Reversibilitatea-se poate lega si disocia de receptor

Tratamentul antidot este bazat pe complexul agonist-antagonist

Exp:diazepamul agonist al receptorului GABA

Flumazenilul-antagonist comp GABA

C)Afinitatea-capacitatea de a se lega mai mult sau mai putin

D)Specificitatea –un medicament actioneaza pe un singur tip de receptor

E)Selectivitatea-se leaga pe un singur subtip de receptor sau un subunitate


Mecanismele de reglare a activitatii farmacoreceptorilor.

Prezinta 3 etape:sinteza si degradarea continua a FR

Echilibrul electrolitic

Reglarea hormonala:-estrogeni duc la cresterea nr de recept ptr prolactina                                                

Progesteron

Tiroidieni creste nr recept adrenegeni

Fenomenul de sensibilizare=raspunsul farmacodinamic mai intens la stimulare ,in absenta unei stimulari anterioare a farmacoreceptorilor.

Mecanismul fen de sensibilizare:

1.lipsa stimularii unor recept prin:propanolol

Clonidina –inhiba eliberarea de medicam in fanta sinaptica

2.=>sinteza de receptori pe mb postsinaptica

3.intreruperea brusca a tratamentului =>nr mai mare de receptori pe mb postsinaptica =>stimularea mai intens =>rasp farmadinamic exagerat(rebaund)

Oprirea brusca a propanololui =>crize angor pectoris ,tahicardie si HTA

Clonidina=> crize HTA

Fenomenul de desensibilitate =determina un raspuns slab la stimulare ,dak stimularea anterioara ar fi intensa.

Mecanismul fen de desensibilitate:

stimularea intensa si excesiva a recept

scaderea nr de recept prin interactiunilor in apoptoza ,decuplarea G

lipsa de rasp la adm medicamentelor



Absorbtia medicamentelor: mecanismele absorbtiei, factorii care influenteaza absorbtia medicamentelor. Interactiuni medicamentoase la nivelul absorbtiei, exemple.


Mecanismele absorbtiei:cel mai frecv este difuziunea care poate fi

-pasiva-a unui medicamenr solubil in apa printr-un por

-a unui medicament liposolubil dizolvat in membrana

-activa- cu ajutorul unui transportor

Factorii care influenteaza absorbtia sunt:

locali de la locul administrarii

depind de prop fizico-ch ale medicamentelor


Factorii locali-suprafata de absorbtie

-flux sanguin

-alimentatia

-tranzit intestinal

-enzime digestive

Propietatile fizico-ch ale medicam

a)liposolubilitatea-un med traverseaza mb fosfolipidica numai dak e liposolubil

b)grad de ionizare

c)disponibilitatea formei farmaceutice-medicam lichide,solide pentru aceasta forma farmaceutica abs difera in fct de excipienti ,dimens particulelor ,form ch medicamentele solide se adb m greu decat cele lichide

Interactiunile medicamentoase la nivelul absorbtiei

Daca mai multe med se adm concomitent ,ele pot interactiona iar absorbtia poate fi modif prin :

-inactivitate medicamentelor

- formarea de complexe neresorbabile

-modif motilitati gastrointestinale

-modif vascularizatiei locale

Epinefrina +xilina =>mareste durata efectului anestezic

Colestiramina +diureticele tiazidice ,digoxina ,anticoagulante orale=>inhiba abs

Medicam antiacide cu Al ,Ca,Mg=>la scaderea abs tetraciclinei


Distributia medicamentelor, factorii care influenteaza distributia, intractiuni medicamentoase la nivelul distributiei.

Transportul medicamentelor in sange si trecerea lor din sange in tesuturi si organe

Transportul –forma legata-de obicei cu albuminele deoarece au greutate molec mare

-forma libera –numai forma libera este activa ptr ca trece in tesuturi

Exista un echilibru intre f legata si cea libera pe masura ce f libera trece in tesuturi ,forma legata de albumine e eliberata


Factorii care influenteaza distributia :f tisulari

Medicam

Factorii tisulari-vasc-creier ,inima,rinichi,ficat,splina,gl endocrine primesc peste 70%din doza de medicament

Str capilarelor-ficat-sinusoidele hep au fenestratii mari care permit trecerea plasmei si a proteinelor

-rinichi-prez pori mari la niv capil fav distributia

-creierul-bariera hepatoencefalica

-se distribuie mai usor med liposolubile si greu medicam hidrosolubile polare(penicilina)

Factorii dependenti de med care influenteaza distributia:

c%medicam in plasma duce la c% crescuta a distributiei

liposolubilitatea-medicam liposolubile se dizolva in mb fosfolipidica si trec mai usor prin difuziune

gradul de ionizare –medicam polare se distribuie f greu,ele trebuie sa treaca la niv jonct dintre celule


Interactiunile medicamentoase la niv distributiei

-consecintele =>medicam intra in competitie pentru situsurile de legare ale albuminei

Exp:aspirina deplaseaza de pe albumina ,sulfamidele antidiabetice care duce la cresterea formei lor libere care e activa=>ristul hipoglicemiei


Metabolizarea medicamentelor, etapele metabolizarii, consecintele metabolizarii medicamentelor. Interactiuni medicamentoase la nivelul metabolizarii, fenomenul de prim pasaj hepatic.

Etapele metaboliz:etapa 1-hidroliza,reducere,oxidare(et de nonsinteza)

Etapa 2-sinteza si conjugare

Consecintele metaboliz:-trecerea intr-o forma inactiva farmacologica-maj medicam

-trecerea din f inactiv in f activa (enalapril-prednison-prednisolol-paracetamol)

-trecerea din f mai putin activa in f mai activa (codeina-morfina)

-trecerea dintr-o f netoxica-f toxica (paraotionul-paraoxon)

Interactiunile medicam la niv metabolizarii:


1.inhibitia enzimatica-cauza=competitia dintre medic pt situsurile de legare ale sist enzimatice

Medicam care se leaga sunt inhibitori enzimatici

Medicam care nu se leaga nu sunt metabolizate si au consecinte toxice


Exp:cimetidina ,omeprazolul ,claritromicina,ketoconazolul se leaga de citocromul p 450 si impiedica oxidarea altor medicam cum ar fi teofilina alprazolam sildenafil amlodipina


2.inductia enzimatica –cauza=stimularea enzimelor hepatice

Medicam care stimuleaza=inductori enzimatici

Medicam care sunt mai intens

Exp fenobarbital carbamezapina fenitoina rimfapicina

Fenomenul de prim pasaj hepatic duce la inactivarea medicam in proportie f mare la trecerea prin ficat ceea ce duce la adm pe alte cai .



Excretia medicamentelor: caile de excretie a medicamentelor, mecanismele excretiei urinare, interactiuni medicamentoase la nivelul excretiei.


Eliminarea medicamenteleor are cale principala excretia renala cu urm etape:

1 filtrarea glomerulara –filtreaza medicam care nu sunt legate de proteine

2 reabs tubulara –se reabs medic liposolubile

-se elimina medic hidrosolubile

- influentate de ph urinar(un ph acid=scade reabs subs ducand la elim)

3.secretia tubulara –de obicei prin trasp activ

Interactiunile medic la niv excretiei renale:


a)diuretice duc la cresterea elim altor medic

b)modif ph-ului urinar –modif proc de reabs

un ph alcalin fav elim med acide

un ph acid determ cresterea excretiei a medicam bazice

c)probenecidul prin blocarea sist transportor necesar secretiei de penicilina deter scaderea excretiei acesteia

Alte cai de excretie:calea biliara-ampicilina ,eritromicina,rimfapicina

Pulm –alcolul etilic

Tegumentara-arsenicul

Saliva-fenitoina,fenobarbitalul,med antiepileptice

Lapte matern –cloraminfenicolul


Definiti medicamentul si otrava. Clasificarea si denumirea medicamentelor.

Medicamentul-o substanta folositoare pentru prevenirea,ameliorarea ,vindera si diagnostic.

Otrava-substanta ce determina tulburari fct ,organice ce duc la moarte.

Clasificarea medicam:-clasif ATC

-A-anatomica

-T-terapeutica

-C-chimica

Denumirea medicamentelor –denumirea chimica

-denumirea comuna internationala(DCI)

- denumirea comerciala



  1. Descrieti citeva caracreristici ale cailor de administrare ale medicamentelor.

a) Adm enterala-cea mai frecventa cale de administrare

Efectele farmacologice ale medicam sunt intarziate

Numai o parte din doza ale med adm ajunge la locul in care trebuie sa actioneze,ptr ca alte parti se pierd prin:degradare partiala-in tub dig

Absorbtie incompleta

Degradare la primul pasaj hepatic

b) Adm parentala (cale intravenoasa,intramusc,subcutanata)

-sunteaza primul pasaj hepatic al medic=>intreaga doza de med ajunge in circ generala si e disponobila ptr actiune(biodisponibilitate=100%)

Indincatii-monitorizarea atenta a dozelor

-urgenta

1-calea intravenoasa-injectarea se face cu seringa/perfuzie

-efect rapid

-nu se adm preparate uleioase

2-calea intramusculara-se pot injecta solutii uleioase,preparate retard care elib treptat principiul activ

-este contraindicata la pac cu hemofilie,cu trat anticoagulant

3-calea subcutanata-exp:insulina,heparine cu greutate molec mica

-absorbit e influentata de circ locala (vc scade absorbtie)

4-calea rectala-evita partial primul pasaj hepatic al medicamentelor

-rata absorbtiei e inconstanta

5-calea sublinguala –abs e f rapida,musculatura bucala fiind f vasc

-se evita degradarea digestiva si primul pasaj hep

-se adm comprimate ,solutii.spray

6-calea tegumentara-mai ales ptr efectul local(cosmetice)

-act sistemica:plasturi cu nitroglicerina/cu estrogeni

7-calea intranazala –trat afect locale

-calcitonina+desmofresina

8-calea vaginala ,conjunctivala,auriculara:fol m ales ptr tratam unor afect locale



Definiti principali parametrii ai farmacocineticii.

Parametrii framacocineticii:1) C%max=C max

2)intervalul de timp-Tmax

3)timpul de injuumatatire-T1/2

4)aria de sub curba-ASC

5)biodisponibilitate

6)compartimentele organismului

7)volumul aparent de distributie-Vd

8)Clearance-ul plasmatic

9)C% de platou

C max=concentratia maxima pe care o atinge un medic dupa adm lui in doza unica intr-un anumit interval de timp(Tmax)

T1/2 este timpul necesar ptr a scade conc plasmatica a unui medicamet la ½ din Cmax

Aria de sub curba de variatie conc plasmatica intr-un anumit interval de timp

Biodisponibilitatea procentul din medic adm care ajunge in sange +disponibilitatea ptr efecte farmacologice

Compartimentele organ sunt compartimentele ipotetice in care medic se poate distribui

Vd –volumul ipotetic in care se distribuie medic presupunanad ce exista o distributie omogena a lui

Clearance-ul plasmatic-cant de plasma epurata tot de un medic in unit de timp

Concentratia de platou-conc ct dupa adm mai multor doze de medic


13. Descrieti concentratia plasmatica a unui medicament administrat in doza. unica, intravenos si oral in modelul unicompartimental si bicompartimental.

Modelul unicompartimental-intravenos in bolus(deodata adik nu in perfuzie)=>c% plasmatica imediat e maxima(Cmax),scade exponential in fct de timp

-oral=>c%p creste ce duce la o val max(Cmax)intr-un

Tmax,apoi scade exponential

Modelul bicompartimental-intravenos in bolus:

a)c%p scade initial rapid (faza alfa) Elim medic+trecerea lui din sange in tes

b) c%p scade apoi mai lent(faza beta) elim lui incepe numai daca dupa ce c%p a devenit egala cu cea din tes

-oral-c%p-creste initial

atinge Cmax

-scade lent



14.Concentratia plasmatica a unui medicament administrat in doza multiple.

Adm de doze multiple –rara ,medic cu T1/2 scurt fara acumulare de medicam

-frecventa a unui medic cu T1/2 lung duce la persistenta unei conc reziduale

-doze multiple +interv ct duce la conc plasmatica crescuta ct pana la c max-c de platou

Timpul atingerii c%platou este =4xT1/2

Farmacodinamie :

I)efectele unui singur medicam

II)interact de ord farmacodinamic

III) efecte nedorite unui medicam

I 1)efecte in fct de doza-in fct de conc plasm si tisulara ,medic poate deter:efect terapeutic

Efect toxic

a)prag terapeutic-conc plasm la care incep efect terapeutice

b)plafon terapeutic-conc plasm la care incep efecte toxice

c)fereastra terapeutica-valorile conc plasm cuprinsa intre pragul terapeutic si plafon

d)indicele terapeutic-dif dintre doza terapeutica si doza toxica


2)efecte in fct de timp:a)debutul efect –depind de calea de adm

-indif de calea de adm (antidepresivele triciclice incep sa-si exercite ef dupa 3sec)

b)durata ef-e in fct de prez medic sau a metab in orgm

3)modif de ef la adm repetate-efc se modif sau nu

a)taxifilaxia –scaderea progresiva a intensitati rasp la un medic,daca acesta se foloseste repetat la inter scurte

b)toleranta-scaderea a intens rasp la un medic,daca acesta se adm in mod cronic

II Sinergismul –efectele sunt aditive

Antagonismul –efectele a 2 medicamente sunt antagoniste cand ele isi impiedica reciproc act

III 1)determ de –ef farmacologice princ=efecte secundare

-alte efecte=efect sec

-fara leg cu efecte faramacodin =rk adverse

2)legata de ef farmaco princ –ef exagerat a medic

Exp aspirina poate det ulcer

Anticoagulantele poate determ hemoragie


15.Definiti urmatoarele notiuni: prag trapeutic, plafon terapeutic, fereastra terepeutica, indice terapeutic.

Pragul terapeutic-concentratia plasmatica la care incep efectele terapeutice

Plafon terapeutic-conc plasmatica la care incep efectele toxice

Fereastra terapeutica-valoriile conc plasmatice cuprinsa intre prag si plafon terapeutic

Indicele terapeutic-diferenta dintre doza terapeutica si doza toxica



16.Descrieti curbele doza/efect la medicamentele agoniste si la asocierea medicament agonist cu medicament antagonist competitiv sau necompetitiv.

Efectul unui medicament =interns rasp la medic

Intens rasp poate fi identica sau diferita la 2 medicam M1 si M2-M1 si M2 cu aceeasi intensitate a rasp pot avea curbe identice

Alegerea medic in terapeutica e in fct de toleranta la medicamnete ,nu neaparat in fct de doza

Curbele efect/doza si antagonisti

Adm de antagonisti =>curba efe/doza a agonistului –se poate decala

-se poate modifica

Antagonistul competitiv-se fixeaza pe R agonistului .o doza mai mare de agonist indeparteaza antagonistul de pe receptori

Antagonistul necompetitiv –e fixat pe alt receptor sau pe acelasi receptor dar pe un alt situs de legare=>nu exista competitie.intensitatea rasp e mica,iar curba ef/doza e aplatizata .


17. Interactiuni de ordin farmacodinamic si tipuri de efecte nedorite la medicamente, exemple.

Interact de ord farmacodinamic-sinergismul-efect sunt aditive

-efectul E1 al unui medicam M1 se exercita in ac sens cu efectul E2 al unui medicam M2(efectul global ale M1,M2 nu e mai mare decat suma efectelor lor)

Potentare –efect de aditie;global>decat suma efect lor

-antagonismul –efectele a 2 medicam sunt antagoniste cand ele isi impiedica reciproc actiunea

-efect global<suma efectelor lor

-efectul global poate fi =o

-exp :propanolol-bradicardie ,atropina-tahicardie

Efecte nedorite la medic-determ de-efecte farm principale=efect secundare

-alte efecte=efecte secundare

-fara leg cu efct farmacodinamice=rk adv

-legata de ef farmac princip-ef exagerat a medic :hemoragie la anticoagulante.Efectul e determ de act medicam:aspirina poate deter ulcer.

Alte efect farmcologice:clordelazina –antipsihotic,hta si uscaciunea gurii.


18.Structura receptorilor adrenergici. Mesagerii secunzi ai receptorilor adrenergici. Efectele majore mediate de receptorii adrenrgici.

Structura recept adrenergici-receptori in serpentina-proteina cu 7 bulce de o parte si de alta a memb celulare

-unitatea de cuplare este proteina G(formata din subunitatile alfabetagama),poate avea rol inhibitor (GI),stimulator(Gs)

-unit efectoare-enzima

-canal ionic

-medicam =mesager primar

-complexul medicam-R=>activ unor interm (mesagerii secunzi):AMPc,GMPc,IP3,DAG

-mesagerii secunzi activeaza sist efectoare responsabile de rasp biologic al celulei

Mesagerii secunzi ai recept adrenergici:receptorii alfa1 act-DAGsi IP3-determ cresterea conc de CA2+intracelular si activarea proteinkinazelor

Receptorii alfa2-inhiba adenilciclaza si AMPc

Receptorii beta1 si beta 2 cresc AMPc si stimuleaza adenilciclaza,la niv ochiului-muschii –radiari-inerv de simp-midriaza

-circular-parasimpatic-mioza

Efectele stimularii receptorilor adrenergici

Alfa1-vase:vc(creste TA,creste rvp)

-pupila:midriaza

-vezica urinara:creste contractia sf int

-musc intest:relaxare

-ficat:creste glicogenoliza,gluconeogeneza

-inima:creste FC,cresc aritmiile

Alfa 2: (localiz pre si postsinaptic)

-sinapsa:scade elib de noradrenalina(feed-back)

-vase:vc

-pancreas:scade secretia de insulina

-plachete:creste agregarea plachetara

Beta1-cord:creste frecventa,creste forta de contractie ,creste vit de conducere A-V

-rinichi:creste elib de renina

Beta2 –musc neteda:relaxare

-musc scheletici:vd,glicogenoliza,creste forta de contractie

-ficat:glicogenoliza,gluconeogeneza

-pancreas:creste secretia de insulina si glucagon

Beta3-t adipos:lipoliza


Modalitati de interventie farmacologica la nivelul sinapsei adrenergice.
Sinteza:levodopa =>cresc sint dopaminei =>corectia deficitului de dopamina(boala parkinson)

Alfa –metildopa-intra in circulatie ,sint catecolaminelor=>alfa metilnoradrenalina

-efect central-stimuleaza centri cv motorii simp care trimit la periferie impulsuri inhibitorii=>scade elib de noradr=>hTA,si scaderea TA

-act periferica-alfa2 presinap =>scade elib de noradrenalina

Rezerpina –inhiba captarea in vezicule de depozit

Eliberarea –clonidina –alfa2 presinaptic=>scade elib de noradrenalina

-guanetidina-inhiba elib de noradrenalina

-amfetamina ,efedrina-stimuleaza elib de noradrenalina ,

-creste vigilenta

Recaptarea in buton terminal –cocaina ,medic antidepresive-inh recaptarea

Inhibitori ai degradarii-IMAO=>nu se mai degradeaza noradrenalina

Recaptarea in vezicule de depozit –rezerpina-inhib recaptarea norad in veziculele de depozit .




20.Clasificarea medicamentelor agoniste si antagoniste adrenergice

Medicam agoniste=simpatomimetice

Medicam antagonsite=simpatolitice

Clasificarea simpatomimeticelor:

1)dupa structura-catecolamine –adrenalina,noradr,dopamina,izoprenalina

-debut rapid,durata scurta de act

-nu se adm oral

-nu penetreaza bariera encefalica ptr k au grupari polare

-noncatecolamine-efedrina si amfetamina(invers)

2)dupa mecanismul de actiune –act directa :adr,noradr,dopamina

-act indirecta(nu act pe recep si pe mediatori):amfetamina

-act mixta:efedrina,nafazolina

3)dupa receptorii pe care act:pe alfa 1,2,beta 1,2-epinefrina

Pe alfa 1,2,beta 1-noradrenalina(nu pe beta 2 dat –CH3)

Pe beta:beta1,2-izoprenalina

Beta1-dobutamina

Beta2-salbutamina,salmeterol,fenoterol

Pe alfa –fenilefrina,metoxamina

Pe r dopaminergici-apomorfina,bromocriptina,dopamine

Clasificarea simpatoliticelor:

1)inhibitori ai simpaticului cu act centrala:alfametildopa,clonidina,guanfacina

2)blocanti ai ggl vegetative(gglplegice)-trimetofan

3)blocanti ai recept adrenergici :blocanti alfa adrenergici-neselectivi-fentolamina,fenoxibenzamina

-alfa1 selectivi-prazosin ,doxazosin

Blocanti beta-neselectivi-propanolol,nadolol ,timolol

Beta1 selectivi-adenolol,metoprolol



21..Medicamentele agoniste adrenergice - caractere structurale.

Simpatomimeticele

Proprietati farmacocinetice in fct de structura :prezenta OH fenolic –inactivare mai rapida

-cresterea polaritatii moleculare-scaderea absorbtiei

-distributie slaba in SNC

Proprietatile farmacodinamice in fct de structura:

a)nucleul benzenic-prezenta a 2 grupari OH=>efect de tip catecolaminic max

daca dispare un OH =>scad efectele beta1(fenilefrina)

daca lipsesc ambele grupari OH =>numai act indirecta(efredina)

b)catena laterala-prezenta OH in pozitie beta a cat laterale=> cresc efect alfa si beta prin cresterea fixarii pe receptori

existenta unor radicali voluminosi la amino din capatul catenei laterale=>cresc efectele beta


Epinefrina, norpinefrina, izoprenalina si dobutamina : efecte farmacologice, indicatii.

Epinefrina-efecte farm :-cv-cord-creste FC,frecventa carediaca si DC

-vase-prin alfa-vc la niv mucoaselor,cutanat,viscerelor

Prin beta2-vd la niv ms scheletici si artelor hepatice

-creste TA sist si scade TA diastolica=creste diferentiala

-respirator:-bronhodilatatie prin stimularea recept beta2

-metab:hiperglicemie

Glicogenoliza prin stim beta 2

-indicati:-soc anafilactic data de edem glotic

-criza de astm bronsic(subcutanat)

-oftalmologie(trat glaucomului)

-asco cu anestezice locale-prelungirea anesteziei

Noreprinefrina-efecte farm:cv-act predominant de tip alfa

Reflex baroreceptor

-indicatii:-soc anafilactic

-scaderea TA,scade stimularea barorecep arcului aortic

-reducerea frecventei impulsurilor aferente spre bulbul rahidian

Izoprenalina-efecte farm:cord-creste FC,DC, ritmul ventricular

Vase:vd (ms scheletica)

Cresterea dif intre Tasistolica si Tadiastolica

Pulmonar:bronhodilatatie

Metabolic:creste glicerolul si ac grasi

-indicatii:blocul A-V gr I-intarzierea conducerii impulsului de la A-V

Astmul bronsic

Dobutamina –efect farm:predominant pe cord-creste FC,DC,alura ventriculara

-indicatii:-soc cardiogen

-IC refractara


Medicamente β2 agoniste adrenergice : efecte farmacologice, indicatii, clasificare, exemple

Efecte farmacologice :-bronhodilatatoare

-relaxare a uterului=>impiedicarea contractiilor uterine(med tocolitice)

Indicatii:-astm bronsic

-iminenta unui avort /nastere prematura

Clasificare:1)bronhodilatatoare:beta2 cu act scurta:salbutamol,albuterol,fenoterol

Beta2 cu act lunga-salmeterol,fomoterol

-nu se folosesc in criza de astm pentru k au efect intarziat

2)tocolitice:salbutamol,fenoterol,terbutamina

Bronhodilatatoare:dilatarea bronsilor si golirea alveolelor




24.Medicamente α agoniste adrenergice efecte farmacologice, indicatii, exemple.

Fenilefrina,etilefrina:efect farm-vc=>creste TA

Nu se act pe cord deoarece dau bradicardie reflexa

Indicatii:topic-pe muc nazala ,sacul conjunctival

Soc

hTa –oral

TPSV-tahicardie paroxistica supraventriculara

Metoxamina-efect farm:vc-creste TA

Efect pe vag=>scaderea frecv cardiace

-indicatii:-TPSV prin act pe vag

-hTA det de halotan


25. Medicamente agoniste dopaminergice: mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, exemple.

Dopamina :mec de act –in fct de doza-d.mici-efect tip dopaminergic(2-5 picograme/kg/min)

D.medii-efect dopa+beta adrenergic

d.mari –la fel (mai ales beta adrenergic)

d.f mari-efect alfa adrenergic(10-20 picrograme/kg/min)

efecte farm:cord-creste FC,DC ,frecv cardiaca

vase-vc

-creste TA

Renal +visceral-vd ren +mesenteric=>creste fluxul plasmatic renal

Indicatii:dopamine+soc =medic de electie in trat socului

Bromocriptina –mec de act:agonist selective pe recept dopaminergici D2

-ef farmacologice-scade sint de prolactina

-scade elib hormonilor de crestere

-indicatii:acromegalie,galactoree,amenoree,encefalopatie portala,unele forme de Parkinson.

Apomorfina-mec de act :D2

-efect farm:stimuleaza centrii vomei

-indicatii:provocarea vomei


  1. Agonisti adrenergici cu actiune indirecta si mixta : mecanism de actiune efecte farmacologice, indicatii, exemple.

Efedrina-actioneaza indirect ,dar patrunde si in terminatiile simpatice elib noradrenalina

Efecte farmacologice:- vc ,creste TA

-bronhodilatatoare

-stimulare psihomotorie,indeparteaza oboseala

Indicatii:in hTA,mai ales cele cornice

In miastenia gravis

In astmul bronsic

Nafazolina(rinofug):mec de act-elib de noradrenalina

Ef farmacologice-decongestiv

Indicatii:rinite acute seroase

Amfetamina-mec de act:eliberarea unui exces de dopamina

-ef farm:cardiovacular-tahicardie,HTA,IMA,vasculite

SNC-agitatie,convulsie,coma,ischemie

-indicatii:decongestionant al mucoasei nazale.



27.Inhibitori ai simpaticului cu actiune centrala : exemple, propietati farmacologice, indicatii, efecte secundare, reactii adverse.

Clonidina –mec de act:-la nivel central=>stimuleaza recept alfa2 postsinaptici (la niv bulbar)-trimit impulsuri inhibitorii la periferie

-la nivel periferic=>stimuleaza recept alfa2 presinaptici inh elib de NA –inhib a simpaticului –scade TA

-prop farmacologice-nu reduce fluxul sanguin renal

-se absoarbe usor

-indicatii:HTA medie/grava

-efecte secundare –retentie de Na

-bradicardie

-scade FC si DC

-rk adv :usoare-sedare ,somnolenta,constipatie,uscaciunea gurii

Grave-rebound la intreruperea trat

Alfa-metildopa-mec de act:stimuleaza recept alfa 2 centrali(nucleii tract solitar din bulb)

Impulsuri inhibitorii la periferie

-prop farmacologice:nu scade fluxul sang renal

-efecte secundare - Tendinta de retentie de Na

- Scade debitul cardiac

-indicatii:forme moderate de HTA

-rk adv:nu produce rebound

Moxonidina –mec de act-stimuleaza recept imidazolici I1 bulbari=>impulsuri inhib la periferie =>scade tonusul simpatic scade TA

-caract farm:-mentine perfuzia renala ,mentinerea filtrarii glomerulare

-stimnuleaza scaderea recept alfa 2 postsinaptici bulbari=>mai putine efecte adverse

-indicatii:HTA esentiala,IP, retentie azotata

-C.I.:BAV,BSA,IC,CI,bradicardie


28.Blocanti a eliberarii catecolaminelor la nivel terminal periferic: exemple, propietati farmacologice, indicatii, efecte secundare, reactii adverse.                      

Rezerpina-mec de act:blocheaza captarea NA,DA,5-HT in vezicule de depozit

-efecte farmacologice-hTA

-bradicardie

-linistire(act tranchilizanta+neuroleptica)

-indicatii:HTA

La adm intravenos act e mai rapida

-rk adverse:-sedare,somnolenta

-pirozis+congestie nazala

-la doze mari-tulb extrapiramidale+depresie

Guanetidina-mec de act:blocheaza elib NA in fanta sinaptica

-ef farmacologice:scade TA,frecv cardiaca,fluxul sanguin renal

-indicatii:HTA-cazuri severe care nu rasp la alte tratamente

-rk adv:hTA ortostatica-colaps

Impotenta sexuala la barbati

Retentie salina

Bretilium-ef farm:asem guanetidinei

Creste pragul ptr fibrilatie

-indicatii:fibrilatie atriala




29.Blocanti ai receptorilor adrenergici: exemple, propietati farmacologice, indicatii, efecte secundare, reactii adverse.

1)blocanti alfa adrenergici neselectivi:

a) fenoxibenzamina –ef farm:se impiedica vc produsa de adrenalina =>scade rvp=>tahicardie reflexa

-indicatii:trat feocromocitomului mai ales preoperator

b)fentolamina-ef farm:se impiedica vc produsa de adrenalina=>scade rvp=>tahicardie reflexa

-indicatii-diag feocromocitomului

2)blocante alfa adrenergice selective

Ef farm:-scade vc art si venoasa =>scade rpv si TA

-fav mictiunea prin scaderea tonusului sf vezici

-utilizare in afectiuni vasc /urologice

-scade agregarea plachetara

Reactii adv –prima doza –hTA ortostatica=>soc=>primele doze mai mici

-tahicardie reflexa

-retentie sodata

-efect sedativ

-cefalee si congestie nazala

-vertij

-disf sexuala

a)prazosin-ef farm:scade TA si rvp

nu modif DC,FG,FSR

-indicatii :HTA

Insuf cardiaca ptr reducerea postsarcinii

Fen Raynaud

b)urapidil-indicatii-HTA

-reac adv :hta ortostatica,vertij,cefalee

c)dehidroergotoxina :indicatii-ischemia cerebrala

tulb cerebrale la batrani

d)sermion-indicatii:ischemie cerebrala

arterita

tulburari cerebrale la batrani

e)tamusolin-indicatii-hipertrofia benigna de prostata




30.Medicamente blocante beta adrenergice : propietati generale, structurale si farmacocinetice, indicatii, exemple.

Caracteristi generale-pot fi selective si neselective

-unele beta blocante au activ simpatica intrinseca

-nu deter hTA ortostatica

-intreruperea brusca a trat determ efect de rebound

-toate medocam au term olol

Caract ale str chimice-se aseama cu med simpatomimetice:ptr k au un nucleu benzenic si o cat lat

-gruparea amina la cat lat cu substituent voluminos=>determ fix pred beta

-deosebirea de simpatomimetice-substituent de la nucleul aromatic

-potenta medicam este crescuta dak exista un at de oxigen intre nucleu benzenic si cat lat

Caract farmacocinetice:lipofile-se abs repede ,se metabolizeaza rapid in ficat

-nu se adm in insuf hepatica (propanolol,metoprolol)

Hidrofile-absorbtie si metabolizare mai lenta

Nu se adm in insuf renala(atenolol,nadolol)

Indicatii generale-afect c-v:antihipertensive

Antiaritmice

Antiischemice

-glaucom

-migrena

-hipertensiune portala

-trat simpomatic al hipertiroidiei

-tremor esential

Exemple neselectivi-propanolol

-nadolol

-timolol

Beta1 selectivi-atenolol,metoprolol,bisoprolol,nebivolol

Alfa si beta-labetolol,carvedilol



31. Antagonisti neselectivi beta adrenergici : exemple, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse si contraindicatii

Exemple:propanolol,nadolol,timolol.

Ef farmacologice:c-v-cord-efect cronotrop-                                                                                                                                                                                                              

-efect dronotrop –

-efect ionotrop-

-efect batmotrop-

-vase-vc(ms scheletici)

Pulmonar :bronhoconstrictie

Renal :retentie de Na-dat scaderii TA si FPR(flux plasm renal)

Metabolice-scade glicogenoliza si secretia de glucagon

Indicatii –antihipertensiv-scade secretia de renina

-mec multiple

-antianginos-scade cons de oxigen

-antiaritmic(aritmii postinfarct si hipertiroidie)

-glaucom(scade secretia umorii apoase de corpul ciliar)

-antimigrenos-impiedica vd determ de catecolamine in vasele cerebrale

-HTP-blocarea beta 2 splahnici

-tremor esential

Rk adverse si contraindicatii:-bronhoconstrictie –C.I. in astm bronsic si BPOC

-rebound-crize anginoase si aritmii

-tulburarii metabolice-C.I. in DZ insulinodependent din cauza reglarii glicemiei

-blocuri sinoatriale sau de ramura

-tulburari ale fct sexuale ,sedare ,somnolenta

-racirea extremitatilor –prin predominanra alfa ce determ vc –C.I. in arteriopatie obliteranta

Ef adverse:bronhoconstrictie

Disfunctie sexuala

Nadolol –efecte farmacologice,indicatii si contraindicatii ca la propanolol

-eficacitate in HTP

Timolol-oftalmologie ptr scaderea secretiei umorii apoase



32.Antagonisti beta adrenergici selectivi pe receptorii 1 : exemple, efecte farmacologice, indicatii. Antagonisti beta adrenergici cu activitate simpatica intrinseca : exemple, mecanism de actiune, indicatii.

Antagonsti beta 1selectivii exp:atenolol,metoprolol,acebutanol,esmolol,bisoprolol,nebivolol,betaxololul

Efecte farmacologice:-inhiba apoptoza miocardica-bisoprolol,nebivolol,metoprololul succinat => indicatie in ICC –scade TA

creste toleranta la efort in AP

actiune minima la niv pulmonar ,metabolic,circulatie periferica

indicatii –indicatiile propanolului ,inclusiv ka pacienti care au asociat-astm

-DZ

-arteriopatie

-IC

Antagonisti beta adrenergici cu activitate simpatica intrinseca

Exp:pinololul,acebutamolul

Mec de act:- se fixeaza pe recept beta adrenergici =>impiedica act catecolaminelor pe ei

-stimuleaza recept beta ,dar nu cu aceeasi eficacitate ca a catecolaminelor

Indicatii-HTA +bolnavii cu DZ

-HTA+bradicardie

-indicatiile propanolului



33.Blocanti adrenergici mixti – alfa si beta : exemple, mecanism de actiune si efecte farmacologice, indicatii.

Labetolol –mec de act:alfa blocant =>vasodilatatie periferica

-efect farm:beta2 blocant +vasod periferica

Nu creste rvp

Blocheaza mai mult beta decat alfa

-indicatii:HTA la varstnici

HTA la pers de culoare

HTA la gravide

-rk adv:hTA ortostatica

Vertij

Carvedilolul –indicatii:insuf cardiaca

HTA

CI


Blocanti ai receptorilor dopaminergici: exemple, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.

Metroclopramida -mec de act –stimulat al recept colinergici

-ef farm:creste tonusul sf esofagian inf

Stimuleaza golirea stomacului

Creste secretia de prolactina si aldosteron

-indicatii-antiemetic

-prokinetic-da DZ

-esofagita de reflux-alim din stomac se intorc inapoi

-rk adv-sedare

-tulb extrapiramidale(torticolis)

-contraindicatii-obstructie organica



35.Tipuri de receptori colinergici, localizare, structura, mecanismele biochimice de activare a lor.

Receptorii muscarinici prez 5 subtipuri :

M1-in SNC,gg,term presinaptice,ggl vegetativi

-in celula parietala gastrica

-mediaza ef de tip excitator

M2-in miocard

-mediaza ef de tip inhibitor(vagala a inimi)

M3-in gl exocrine

-tub digestiv,gl bronsice,lacrimale,sudoripare,musc neteda

-ef de tip excitator

-cei din endoteliu vasc (efect neg)prod vd(efect indirect)mediat de oxidul nitric

M4-in SNC

Structura-receptori in serpentina cuplati cu proteina G

-M1 si M2 au ca mesageri secunzi IP3 ,DAGsi Ca 2+

-M2 si M4 produc inhibitia a adenilatciclazei-efect inhibitor

Mec biochimic de act a lor:medicamentul se fix pe receptor

Subunitatea alfa a proteinei G se decupleaza de subunitati betagama si fixeaza o molecula de GTP-acesta determina activarea de E

Are loc formarea de mesageri secunzi ai informatiei celulare care detrmina:activarea proteinkinazei intracelular care act pe prot specifica fiecarui tip de celula si deter rasp specific

Activarea canalelor ionice

Are loc rasp celular .Incetarea act medicam duce la :inactivarea mesagerilor secunzi

Fosfordiesteraza degradeaza AMPc

Inactivarea proteinei G –desfosforilarea GTP (cu formare de GDP) fixat pe subunitatile alfa=>cuplarea cu subunitatile betagama +formarea de complex inactiv GDP-proteina G



Receptorii nicotinici -2 subtipuri:

Nn(neuronali)-la nivelul gg veg,SNC si medulosuprarenal

Nm(muschi)-la niv placii motorii

Structura:receptorii ce deservesc un canal ionic,deschis canalele de Na+ si Ca+ producand excitatie.



36.Efectele stimularii receptorilor colinergici. Modalitati de interferare farmacologica a sinapsei colinergice

Efecte :stimularea musculaturii netede

Bronhoconstrictie

Creste peristaltismul

Ms circulari-constractie-mioza ;ms ciliar-desch canalului Schlem duce la usurarea drenarii umorii apoase

Stimularea evacuarii urinei,relax sf

Vasodilatatie +arteriodil

Cord-ef inhibitor-bradicardie

Gl exocrine-hipersecretie



37.Agonistii colinergici cu actiune directa: exemple, efecte farmacologice indicatii.

Exp:acetilcolina si esterii colinei inuditi

a) Ach:se utilizeaza doar in scop excitator,nu se adm ca medicament

Nu are liposolubilitate su e inactiv de colinesterazele circulante

Creste convexitatea cristalinului

Contracta ms ciliar=>mioza

b)esterii-beta-necolinergic-asem cu ach dar predomina activ muscarinice puternice ,mai ales la niv tract urinar

-carbacol-are si act muscarinice+nictinice-la niv medulosuprarenalei cu elib de catecolamine

-pilocarpina-are act asem ach

-are toxicitate sistemica f mare ,nu se poate utiliza decat ca si antidot in intox cu parasimpatolitice

-are efecte puternice secretorii,cu pierderi masive de secretii(sudorale,salivare,bronsica)

-bradicardie,colaps vasc

-utiliz ei ca topic(util local )in glaucom


38. Agonistii colinergici cu actiune indirecta reversibila: exemple, mecanism de actiune , efecte farmacologice, indicatii

Anticolinesterazice –inh prin complexare colniesteraza resp de degradarea ach=>disponibilitate mai mare a neurotrans ptr actiune.

Dupa durata de act avem, anticolinesterazicele cu act reversibila.

-cu durata f scurta de act:edrofonice

-cu durata medie:fizostigmina,neostigmina-act 2-4 ore

Indicatii –limitate cu ef adv la niv SNC ;poate fi util in glaucom

-au o molec polara

-au efcet muscarinice –stimuleaza musc neteda gastro-intest si la niv tract genito-urinar

-in atonie veziculara ,intestinala

Act nicotinice-la doze f mari.


39.Agonistii colinergici cu actiune indirecta ireversibila: exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, semnele si tratamentul intixicatiilor acute ca astfel de substante .

Anticolinesterazicele cu act ireversibile-comp organo-fosforici care inhiba ireversibil colinesteraza

Patrund cu usurinta prin piele ,mucoasa.

Trat-se administreaza atropina ptr efecte muscarinice

Obidoxina-reactivator de colinesteraza adm intravenos cat mai rapid

Izoflorafat-f toxic;produce imbatranirea colinesterazei.



40.Medicamente parasimpatolitice : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare, contraindicatii.

Parasimpatoliticele

Exp:atropina –mec de act-inhiba act acetilcolinei prin competitie la niv recept muscarinici

-efecte farmacologice-blocarea muscarinice-scade secretia salivara

-scade secretia acidului gastric

-scade tonusul +peristaltismul cailor biliare,tract urinar

-gl exocrine sunt reduse secretiile

-ef 3-4 h

-midriaza,paralizia acomodarii ptr aproape =cicloplegie

-inlatura bradicardia

Indicatii:hipersecretie gastrica,colici biliare,constipatie,tenesme vezicale.

Contraindicatii –FiA,glaucom,tuberculoza pulmonara evolutiva.

Rk adv: uscaciunea gurii,constipatie,retentie de urina,tahicardie,midriaza cu cresterea tensiunii intraoculare,tulburari de vedere ,fotofobie,cefalee

SCOPOLAMINA : P.F:lauronil,hidromorfon-scopolam

-are actiune PSL cu efecte asemanatoare atropinei dar de 2 ori mai intense si de durata mai mica          

-e un inhibitor al SNC

-are efect antiparkinsonian,spasmolitic,antisecretor,antispastic,analgezic,sedativ,ganglioplegic

ef.adv:somnolenta,ameteli,halucinatii

indicatii:preanestezie,rau de miscare,in oftalmologie,boala parkinson

Cind:glaucom,adenom de prostata



41.Sistemul serotoninergic: distributia serotoninei in organism, metabolismul serotoninei, receptorii serotoninergici si efectele stimularii lor, clasificarea medicamentelor sistemului serotoninergic, exemple.

Distributie-95%tub digestive in ms enterocromofine

-SNC

-plachete sanguine –trombocitele o preiau din plasma

Metabolismul:-sinteza serotoninei-incepe de la triptofan

-la niv epifizei –serotonina se transf in melatonina-sint mai intensa noaptea

-degradarea 5-HT-e degradta sub act MAO prin dezaminare oxidativa

Receptorii sunt de la 5-HT1.5-HT7,iar cei S-HT1 sunt de la 5-HT1A..5HT1D

Structura:-receptori in serpentina

5-HT3 deservesc in canal ionic

Efect stim recept serotoninergici:

1)ef periferice:a)pe musc neteda-creste peristaltismul

-apare refluxul de voma-prin 5-HT3 care se gasesc atat la niv tract dig cat si la niv SNC=>blocanti de 5-HT3 folositi in trat vomei prod al medic antineoplazice

-bronhoconstrictie

-contractia uterului

b)la niv c-v:pe vase avem recept 5-HT2

pe vase nromale –vd

pe vase lezate –vc

act mai evidenta oe vasele renale si coronare

pe TA stimuleaza det rasp variat

pe cord-cresc frecv si FC

2)ef centrale –reglarea somnului,temp,apetitului,ef antidepresiv

Clasificarea medicamentelor sist serotoninergic:

I serotoninergice directe:-agoniste 5-HT1(triptani)=antimigrenoase

Exp:sumatriptan,naratriptan,zolmitriptan

IIserotoninergice indirecte –1)stimuleaza sint de serotonina-triptofan,5-HT

-2)inhibitorii a recaptarii serotoninei:

a)antidepresive:-inhibitoare specifice(doar pe serotonina)

exp:fluoxetina(prozac)

paroxetina(seroxat)

-inhibitoare mixte(serotonina+noradr)

Exp:clorimimipramina(anafanil)

Amitriptilina

Maprotilina

b)anorexigene-fenfluramina(minifage)

dexfenfluramina

3)inhibitorii ai metabolizarii prin MAO:

a)nespecifice-iproniazida,tranilcipromina

b)inhibitoare de MAO-A

de MAO-B





42.Clasificarea medicamentelor care actioneaza asupra SNC, exemple.

a)medicam cu act deprimanta-neselectiva-anestezice

hipnotice si sedative

-selectiva-1) predominanata pe fct psihice-anxiolitice

-antipsihotice

-2)pred pe fct motorii –antiparkinsoniene-+r dopaminergici

-antiepileptice=anticonvulsivante

-miorelaxante centrale-in special in bolile reumatice

3)predominant pe durere-analgezice opiode

b)medicam cu act stimulanta-antidepresive

-neurotrope

-stimulante-psihomotorii

-bulbare

c)medicatia bolilor degenerative:narcoza este dif de hipnoza(se trez la atingere,intepatura,orice stimul exterior)

anxietatea=frica fara un motiv real

nevroza=poate fi controlata

psihoza=e greu tratata



43.Hipnoticele: definitie, somnul fiziologic si cel determinat de hipnotice, mecanism de actiune, efecte farmacologice, reactii adverse.

Definitie :medicam care induc sau prelungesc somnul

Scade nr trezirilor peste noapte

Produc un somn asemanator cu somnul fiziologic

Somnul fiziologic :-somn de unde lente

De refacere

Scade fct bazala

Vise care nu se tin minte

Somnul hipnotic creste durata somnului lent cu unde lente(normal =90 min x 4-6 ori)si scade durata si nr perioadelor de somn rapid (normal 10-30 min x 3-5 )

Mec de act :fiziologic-inhib SRAA=>scade vigilenta corticala

Chimic-modif ale transmiterii sinaptice dependente de NA,5-HT,GABA

Efecte farmaco:-sedare,somn,narcoza

-ef anticonvulsivant

Rk adv:-diminuarea perf motorii

Ef aditiv la bauturile alcoolice

Buimaceala la trezire –scade somnul rem ,,datorie de somn paradoxal”

Dependenta :psihica

Toleranta-doze din ce in ce mai mari ptr aparitia ef

Fizica-pac consuma medic ca sa nu se mai simta rau

Psihotoxicitate-pac poate avea manif antisociale



44.Hipnotice nebarbiturice : exemple si principalele caracteristici farmacologice.

Nebarbituricele-benzodiazepindele :

Diazepam-anxiolitic

Nitrazepam –cp de 2,5mg

Act hipnotica,relaxare musc

Nu determ inductie enzimatica

Toxicitate redusa

Midazolam-comprimate 15mg

Act f rapida

Da amnezie anterograda

Flurazepam

Temazepam

Triazolam

Zopiclona(imovane)-cp 7,5mg

-are act pe recept GABA

-ef sedative,relaxant,anticonvulsivant

-determ vise in culori

Zolpidem(stilnox)-cp 5-10 mg

Act pe recept GABA

Nu modif stadiile somnului=somn asem cu cel fiziologic

Nu are act relaxanta si anticonvulsiva

Glutetimida-sedativ 250mg

-act slaba

Cloralhidrat



45.Hipnotice barbiturice : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, clasificare, farmacocinetica, reactii adverse, tratamentul intoxicatiei acute cu barbiturice.

Fenobarbital –mec de act-faciliteaza si prelungeste ef GABA –se fix de recept GABA pe alt situs decat cel ptr GABA sau benzodiazepine=>desc can de Cl =>hiperpolarizare=>inhibitie

-activarea directa a can de Cl –la doze mari

-scade act glutamatului –det depolarizare+excitatie

-efect fármaco:-sedativ,somn,narcoza(30-40 mg)

-anticonvulsivant la 50-60 mg

-hipnotic la 100-200 mg

Fenobarbitalul un se adm intravenos deoarece e introdus intr.-o subs uleioasa=adm numai intramusc ,doza totala e peste 3-6 g.

-indicatii-hipnotice

-sedative

-anticonvulsivante (epilespsie,tetanos)

-clasificare in fct de durata somnului:-lunga:fenobarbital>8h

-medie:ciclobarbital,amobarbital

-scurta:pentobarbital,tiopental-in anestezie

-farmacocinetica:absorbtie buna

Metabolizarea se face in ficat =inductoare enzimatice

Eliminarea renala-ph alcalin creste elim

Timpul de injumatatire :fenobarbital 1-6 zile

Durata scurta si medie 14-42h

-rk adv –somnolenta

-confuzie (la batrani)

-dereglarea somnului fiziologic (deficit de somn paradoxal)

-atentie la bolnavi cu porfirie-deoarece induce crize de porfirie

Tratamentul intoxicatiei acute cu barbiturice:voma+spalaturi gastrice(in primele 3h)

Adm de purgative osmotice

Sustinerea resp ,circ

Alcalinizarea urinii

Diuretice osmotice

Dializa peritoneala/hemodializa


Acidul gamaaminobutiric si receptorii GABA : metabolism, tipuri de receptori GABA, efectele stimularii receptorilor GABA. Benzodiazepinele : clasificare, exemple.

Metabolismul :-sinteza-glutamina-ac glutamic-GABA

-depozit in veziculel de depozit

-elib in fanta sinaptcia

-recaptarea in term presinaptice

Celulele gliale

-degradarea in cel gliale-GABA de catre ac succinic

Receptorii GABA: GABA-A:au mai multe situsuri de legare ptr GABA

Benzodiazepine

Barbiturice

Steroizi-progesteron

Substanta care se leaga de recep GABA –moduleaza activ GABA si nu au efect in absenta GABA

-sunt receptorii care deservesc un canal ionic-canal de Cl-

Fixarea GABA pe recept duce la desc canalelor de Cl- ceea ce duce la intrare ionilor de Cl in celula =>hiperpolaritate celulara

Efectele farmaco:mediate prin canalel de Cl- a recept GABA-A

Desc can de cl ,intrarea Cl in neuron:-ef anxiolitic

-ef sedativ si hipnotic

-ef miorelaxant

-ef anticonvulsivant

Inchiderea can de Cl si inhibarea intrarii Cl in neuron:-anxietate

-stimulare

-ef preconvulsivant

-ef promnezic

GABA-B-localiz la niv sinapsei-receptori presinaptici

Postsinaptici

Recept presinaptici GABA-B –controleaza elib GABA si altor mediatori in fanta sinaptica

Recept postsinaptici GABA-B-desc can de k+=>iesirea k+din neuron ceea ce duce la hiperpolarizarea mb

Efectele stimulatorii-ef miorelaxant-relax ms scheletice prin inhib trans sinaptice la niv maduvei spinarii


-inhib bronhoconstrictia prin inh elib de Ach

-efect antitusiv

Clasificare :

In fct de act predominanta:1)anxiolitice-diazepam-cp 2mg,10 mg

-alprazolam(xanax) 0,25mg

-bromazepam

-medazepam

-clorazepam

-lorazepam

-clordiazepioxid

2)hipnotice-nitrazepam

-temazepam

-triazolam

-midazolam

-zolpidem,zopiclona

3)antiepileptice-clonazepam

In fct de durata de act:-act lunga 1-3 zile-diazepam

-clorazepam

-clordiazepoxid

-act intermediara 10-20h-alprazolam

-lorazepam

-temazepam

-act scurta:-3-8 h –oxazepam

-triazolam




47.Benzodiazepinele : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse, contraindicatii.


Nebarbituricele-benzodiazepindele :

Diazepam-anxiolitic

Nitrazepam –cp de 2,5mg

Act hipnotica,relaxare musc

Nu determ inductie enzimatica

Toxicitate redusa

Midazolam-comprimate 15mg

Act f rapida

Da amnezie anterograda

Flurazepam

Temazepam

Triazolam

Zopiclona(imovane)-cp 7,5mg

-are act pe recept GABA

-ef sedative,relaxant,anticonvulsivant

-determ vise in culori

Zolpidem(stilnox)-cp 5-10 mg

Act pe recept GABA

Nu modif stadiile somnului=somn asem cu cel fiziologic

Nu are act relaxanta si anticonvulsiva

Glutetimida-sedativ 250mg

-act slaba

Cloralhidrat


Mec de act:benzodiazepinele se fix pe recept GABA-A langa situsul de legare a GABA->favorizeaza act GABA –>desc can de Cl- ceea ce duce la intrarea Cl- in celule =>hiperpolarizare celulei=>inhibitia desc neuronale=>ef anxiolitic

Efecte farmaco:anxiolitic

Hipnotic

Relax musculara

Amnezie

Anticonvulsivant

Indicatii:anxiolitice

Hipnotice

Inducerea anesteziei

Anticonvulsivante

Relaxare musc

Contraindicatii –miastenia gravis

-soferi

-atentie la asociere cu alcool/alte deprimante centrale




48.Medicamentele antipsihotice : mecanism de actiune, clasificare, exemple.

Mec de act :-medicam antischizo intervin la niv multor tipuri de sinapse cele mai imp dopaminergice +serotoninergici dar si adrenergenici si colinergici

1)blocarea receptorile recept dopaminergici D2 de la niv creierului si inhiba act dopaminei ka dif formatiuni cerebrale mai ales fenotiazidele –sist limbic

Sits nigro-striat

Hipotalamus

2)blocarea recept serotoninergici 5-HT24=> efect antipsihotic

-unele blocheaza si 5-HT1A,5-HT1B=>impiedica recaptarea serotoninei +norepinefrina creste efectul antipsihotice –blocheaza putin recept D2

-5-HT2 creste elib de dopamina in corpul striat =>fara ef extrapiramidale

Clasificarea medicam:

1)antagonisti dopaminergici-fenotiazidele-clopromazina

-flufenazina

-proclorperazina

-prometazina

Tioridazina

-butirfenone-haloperidol

-droperidol

-benzamine-sulpirida

-tiaprida

2)antagonisti serotoninergici 5-HT2,dopaminergici(neuroleptice atipice)

-clozapina

-olanzapina

-risperidona

3)timoreglatoare-litiu-in trat maniei

-carbazepina

-acid valproic


49.Medicamentele antipsihotice : exemple, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare si reactii adverse, contraindicatii.


1)antagonisti dopaminergici-fenotiazidele-clopromazina

-flufenazina

-proclorperazina

-prometazina

Tioridazina

-butirfenone-haloperidol

-droperidol

-benzamine-sulpirida

-tiaprida

2)antagonisti serotoninergici 5-HT2,dopaminergici(neuroleptice atipice)

-clozapina

-olanzapina

-risperidona

3)timoreglatoare-litiu-in trat maniei

-carbazepina

-acid valproic


Efecte farmaco:-antipsihotice-apar dupa 3 sapt ,inlatura delirul,halucinatiile,autism ,catatonina,iluzii patologice

-sedative-imediat dupa starea de indif det de muschi

-extrapiramidale-simpt parkinsoniene

-acatisia-agitatia motorie

-dischinezia tardiva-la cei cu trat indelungat,posturi inadecvate ale gatului,mb,trunchiului=manisf aproape ireversibile

-vegetativolitice-blocarea alfa adrenergica-hta ,congestie nazala

-blocarea colinergica-efectele atropinei

-ef anticonvulsivant-clopromazina

-deprimare termoreglare-poichilotermie

-endocrine-creste secretia de prolactina=cresc sani,galactoree,oligomenoree

-scade secretia de STH

-scade secretia h suprarenalieni

Indicatii:schizofrenie-in doze mari initial

Antivomitive-in doze mici

Prurit ,rau de mare(romergan)

Sughit rebel-clopromazina

Ef secundare+rk adv:hta ortostatica

Ef extrapiramidale

Tulb endocrine

Constipatie

Retentie de urina

Tremor

Disfunctie sexuala

Icter colestatic

Agranulocitoza

Contraindicatii:boala Parkinson

Epilepsie

Glaucom

Adenom de prostata

Boli vasc cerebrale

Sarcina+alaptare


50. Depresia si mania : definitie, semne, etiopatogenie. Medicamentele antidepresive : clasificare, exemple.

Depresia este tulb a dispozitiei care modif statusul energetic ,somnul,apetitul,libidoul,capacitatea fct

Semne :tristete,neajutorare,disperare,incapacitatea de a ajunge la satisfactie prin activ curente

Se dif de schizofrenie prin faptul k acolo se produc tulb de gandire .

Mania =comportamentul caract prin entuziasm ,incredere exagerata in sine,gandire si vorbire rapida,gandirea rationala e afectata.

Etiopatogenia depresiei si maniei este necunoscuta

-teoria aminelor biologice-deficit de serotonina si /sau NA=depresie

-surplus de serotonina si/sau NA=manie

Trat depresie =corectarea deficitului de 5-HT

Clasificare:-1)inhibitoare ale 5-HT:fluoxetina(prozac)

Paroxetina(seroxat)

Fluvoxamina

Sertralina

2)inhibitoare ale recaptarii NA-imipramina

-amitriptilina

-doxepina

-maprotilina

-amoxapina

3)inhibitoare ai metab 5-HT(inhit MAO-A)-moclobemida

4)timoreglatoare-litiu



51.Epilepsia : definitie, clasificare. Mecanismul de actiune al antiepilepticelor, clasificarea medicamentelor antiepileptice, exemple.

Epilepsia tulb convulsiva /senzoriala recurenta det de descarcarile bruste,excesive a neuronilor cerebrali dintr-un focar epileptic,care apoi se estind in mai multe zone cerebrale

Clasif:generalizate:-a)criza de grand mal =tonico-clonica-pierderea de constiinta,cadere,contractii tonice,contractii tonico-clonice generalizate

-b)crize minore-fara pierderea de constiinta,fara cadere,fara convulsii,pac pierde contactul cu mediul ext,pacientul are privire fixa,intrerupe activ,apoi o reia ca si cum nimik nu s-ar fi intamplat.

-c)contractii mioclonice=contractii musc de scurta durata ,de obicei secundare altor boli

-d)status epilepticus(marele rau epileptic)=crize subintrante(una dupa alta)

Partiale:a)simple=fara pierdere constiintei+contractii unui singure gr de ms controlat de un focar epileptogen care nu disemineaza

b)complexe=isi pierde constiinta+halucinatii senzoriale,disfunctii motorii.

Mecanism de act:1)blocheaza desc din focarul epileptic

2)impiedicarea diseminarii excitatiei in zonele cerebrale adiacente

Clasificarea antiepilepticelor

1)inhibitoare de canale de Na+-fenitoina(cp 100 mg)

-carbamazepina

Ac valproic

Lamatrigina-scade activ glutamatului

Primidona

2)modulatori GABA-barbiturice:fenobarbital

-primidona

-benzodiazepine:-diazepam

-clonazepam

-clobazam

-acid valproic

-gabapentida,tigabina


Boala Parkinson : etiopatogenie, semnele bolii Parkinson, clasificarea medicamentelor antiparkinsoniene.

Boala neurologica det din cauza deficitului activitati dopaminergice la nivelul corpului striat cu scaderea inhibitiei dopaminergice si probabil cresterea controlului excitator colinergic la acest nivel.

Semnele bolii sunt:sindroamele extrapiramidale

Tremor

Rigiditate musc

Bradikinezie-se misca incet

Anomalii de postura si mers

Sialoree(ii curg balele)

Clasif medicamentelor:

I )Dopaminomimetice:a)creste sint de dopa=dopa+inhib de dopa-decarboxilaza

Alfadopa+carbidopa(nakom 200/25 mg)

Alfadopa +benzerazida(madaper 200/25 mg)

b)creste elib de dopa-amantadina(viregyt)

c)inhib degradarii dopa-seleginina-inh de MAO

-entacapona-inh de COMT

d)agonisti direct-ai recept dopaminergici-bromocriptina

II)antagonisti colinergici muscarinici –biperidina

-tropatepina

-trihexifenidilul



53. Levodopa si inhibitorii de dopadecarboxilaza: mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse, contraindicatii

Mec de act:-refacerea dopaminei in subs neagra,apoi stimularea recept dopaminergici D2

-strabaterea barierei hematoencefalica

-e metabolizata aproape in intregime in perif la niv sinapsei adrenergici si colinergice

Carbidopa si benserazida=inhibitori de dopa-decarboxilaza care nu strabat bariera hematoencefalica

Vit b6 creste degradarea levodopa

Efect farmacologice:-amelioreaza simt la 50-80%din pacienti

-scade rigiditatea,scade bradikinina si scade tremor

Efecte adv:-perif:stimuleaza inima ,hta

-SNC-stimuleaza centrul vomei produce greata ,voma

-psihoze,halucinatii auditive si vizuale

-misc involuntare(dischinezii)

Contraindicatii:-boli c-v,hep ,renale

DZ

Psihoze

Glaucom

Melanom-fav dezv



54.Opioizii endogeni, tipuri de receptori opioizi si efectele stimularii lor, mecanismele biochimice de activare a receptorilor opioizi, clasificarea opiaceelor.

Tipuri de recep opioizi :µ,K,sigma

Recep sigma care provoaca analgezie ,midriaza,insa sunt recept ptr feniciclidina

Efectele stimuarii recept


µ -analgezie

-deprimarea respiratorie

-euforie /sedare

-mioza

-dependenta

-constipatie

-hipotermie(scade temp)


K: -analgezie spinala

-mioza

Sigma: fav act pe k si µ


Clasificarea opiozilor: I )agonisti(enkefalomimetice)-a)puternici-metadona

-morfina

-heroina

-hidromorfina

-peptidina

-fenoalin

-b)moderati-codeina

-propoxifen

-dextrometorfanul

-tramadol



II)agonisti-antagonisti-pentazocina(fortral)

-buprenorfina

-nalorfina

-nalburfina

III)antagonisti-naloxona

-naltrexona



55.Morfina : mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte adverse si contraindicatii, doze echivalente cu alte opiacee.

Mec de act:depresiv selectiv pe SNC care determ analgezie ,calmarea anxietatii,sedare,euforie.

Efecte farmaco:-ef la niv SNC,dig,genitourinar ,c-v,pulm,ochiului,termoreglarii

-ef neurohormonale

-toleranta si dependenta

Efecte SNC-a)analgezie intensa-creste pragul perceptiei dureroase

-modif durerii-detasarea fata de durere

-scad react la durere-strigatele,frica

-durata 4-6h

-loc de act:central,maduv spinarii(ex:artic-local)

b)deprimare respiratorie:scade sens centrilor resp la C% CO2

se instaleaza paralel cu analgezia

c)deprimare a centrului

d)modif comportamentala:euforie,sedare,stare de bn

e)voma:la doze mici

Efecte la niv digestiv:-scade peristaltismul

-scade secretia gastrica

-spasm pe caile biliare+sf oddi=>in colici se asoc cu antispastice(scobutil)

Efecte genitourinar:creste contractia ureterelor=>in colica renala se asoc ci antispastice(atropina,butilscopolamina)

Creste tonusul detrusorului vezici urinare

Creste tonusul sf vezicii=>mictiune dificila

Efecte c-v:vd arteriala +venoasa=>indicata in EPA

Deprima reflexele circ=>hTA ortostatica

Dilatarea vaselor cerebrale=>cresterea pres LCR=>contraindicata in traumatismele cerebrale

Vd cutanata=>congestie,transpiratii

Efecte pulmonare:-bronhospasm prin elib de histamina

Ochi –mioza

Termoreglare-deprimare

Efecte neurohorm:-scade secretia de ACTH,FSH,LH

-creste secretia de prolactina

Toleranta+dependenta

Dependenta psihica=comportamentul de autoadm a unei subs ptr o strae de bn si are tendinta de a-si adm din ce in ce mai des si mai multe

Toleranta=cresterea dozelor de subst care produc acel ef placut

Dependenta fizica se mai numeste sindrom de abstinenta=pers nu isi mai adm subst ptr ef placut ci ptr a indeparta ef neplacute aparute la incetarea adm

Psihotoxicitatea=comportam antisocial(crima,furt)



56.Metabolismul lipidelor. Obiectivele tratamentului hipolipemiant.

Metabolismul lipidelor:lipidele provin din alimente =emulsionate sub act acizilor biliari,degradate mai ales sub actiunea lipazei pancreatice +absorbtia sub forma de colesterol,ac grasi ,trigliceride.

In enterocit acizi grasi sunt esterificati in TG care in asociere cu colest esterificat form kilomicroni ,care din limfa trec in sange.

La nivelul endoteliului capilar din t adipos-musc,sub actiunea lipoprotein-lipazei se elib ac grasi care intra in depozite,sub forma de kilomicroni fragmentati.Acestia sunt recunoscuti de hepatocit ,intra in acestia si sunt digerati

Fct hepatocitului:-sinteza de colesterol

-formarea de ac grasi din colesterol

-elib de VLDL in sange

-reglarea nr de receptori ptr LDL in fct de colest in hepatocit

VLDL-elib in sange de hepatocit,sub influenta lipoproteinlipazei,se transf in IDL,apoi in LDL

LDL este recunoscut de receptorii specifici hepatici si extrahepatici fiind captati prin endocitoza

Tesuturile extrahepatice retin o parte din colesterol eliberand HDL

Colesterolul din HDL ,sub influenta lecitin-colest-acil-transferazei plasmatice,se transf in IDL,apoi in LDL ,care e captat in ficat.

Obiectivele tratamentului hipolipemiant:

1)Modif stilului de viata –scaderea aportului de alimente:

trebuie indepartat aportul alim format din-ac grasi sat de orig animale

-ac grasi nesaturati de tip trans din margarina care =>creste LDL

Indicatii pentru scaderea LHL,crestera HDL:

-ac grasi nesat de tip cis(ac oleic)-in uleiuri vegetale

-ac grasi polinesat de tip omega3,care se gasesc in pestii din marile reci

-fumatul duce la scaderea HDLcolesterol

-efortul fizic indicat


2)Modificarea metabolismului lipidelor- scaderea absorbtiei lipidelor

-scaderea sint de lipoproteine

-cresterea degradarii lipoproteinelor

-cresterea eliminarii colesterolului



57.Clase terapeutice folosite in tratamentul dislipidemiilor – exemple.

1)inhibitori ai enzimei gastrice+pancreatice

Exp:orlistat(xenical gel 120 mg)

2)inhibitori ai absorbtiei colesterolului

Exp:ezetimib(ezetrol cp 10 mg)

3)statinele-intervin pe sinteza de colesterol-simvastatin

4)fibratii-determ degradarea lipidelor-activeaza lipoproteinlipaza

Exp :fenobarbital

5)rasinile fixatoare de ac biliari

Exp:colestiramina



58.Statinele : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.

Exemple:simvastatin

Atorvastatin

Fluvastatin

Lovastatin

Mec de act:-inhiba HMG-CoA reductaza –nu se mai sintetizeaza mavolonat ducand la inhib sint colest in hepatocit ->cresterea de receptori hepatocitari ptr colesterol ,cresc captarile de LDL din plasma ,scade LDL din plasma

Ef farmacologice :creste HDL

Scade LDL plasmatic cu 15-30%

Scad TG cu 10-25%

Efecte nonlipidice-ameliorarea fct endoteliale

Stabilizarea placi de aterom

Scade inflamatia asociata ATS

Scade mortalitatea,creste speranta de viata

Indicatii :dislipidemiile in care sunt cresteri ale LDL>TG

Ascociere cu fibratii

Rk adverse:-hepatice –citoliza cresteri ale TGO,TGP=necesar urmarirea din 3 in 3 luni in primul an ,apoi la 6 luni

-muscular-slabiciune,dureri musculare-cresteri ale creatinkinazei=miozita

Contraindicatii:sarcina

Boli hepatice,musc –bolnavii trebuie monitorizati.


59.Fibratii : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.

Exemple:fenofibrat

Benzafibrat

Gemfibratul

Ciprofibratul

Mec de act:1)stimulare a PPAR-recept actv prolif peroxizomilor->cresterea peroxizomilor ->creste activ lipoproteinlipazei ce duce la degradarea TG din kilomicroni si VLDL ,scade TG plasmatic

2)inh sint de acizi grasi si produce cresterea oxidarii lor in ficat

Ef farm:scad TG cu peste 30%

Creste secretia de cholesterol prin bila=>scaderea colest cu 5-15%

Creste HDL cu 10-15%

Determina regresia xantoamelor

Efecte adv:-musc-crampe,mialgie,slabiciune musc si cresterea creatinkinazei =miozita

-dig-tulburari dispeptice+transaminazelor

-favorizeaza calculi biliari prin cresterea secretiei de colest

Contraindicatii:-sarcina+alaptare

-insuf hepatica

-insuf renala



60.Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul insuficientei cardiace si motvatia folosirii lor in insuficienta cardiaca, exemple.

Sunt grupate in 4 clase:

1)diureticele –diureticele de ansa

-diureticele tiazidice

-care economisesc K+

2)vasodilatatoare –orale:IEC

Inhibitorii de A II

Nitrati

Hidralazina

Blocanti ale can de Ca 2+

-parenterale:nitroprusiatul de Na

Nitroglicerina

3)beta adrenergice-blocante-metoprolol

-bisoprolol

-nebivolol

-carvedilol

Mec de act:inhiba apoptoza

Antiremodelant

Creste diastola

-stimulante-dobutamina

-dopamina

4)tonicardiace:glicozidici digitalici

Inhib de fosfordiesteraza

Glucagon



61.Digoxina : mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse, contraindicatii.

Mec de act:inhiba pompa de Na/K

Efect farmacologice:cardiace-ionotrop+- creste FC si vit de conducere, creste volumul de ejectie sistolic si DC

-tonotrop +

-batmotrop+la niv ventricular-scade per refractara

-cronotrop- produce bradicardie

-dronotrop – scade conducerea S-A si A-V

Periferice:la pers sanatoase:vc venoasa si arteriala

Bolnavi cu IC :vd prin scaderea tonusului SNS

Diuretice:indirect prin cresterea DC

Pe consumul de oxigen:creste cons de oxigen la pers sanatoase

Scade cons de oxigen in IC dat scaderii ritmului si scaderii postsarcinii

Centrale:-la niv bulbului-centru vomei

-cortex vizual

Indicatii:a) IC-IC cronica –medicatie de electie

Acuta

Nb nu se adm in IVD

b)tulburari de ritm supraventricular:

FiA-reducerea ritmului ventricular

trecerea la RS se face prin soc electric sau antiaritmice

uneori poate determ trecerea la RS

FLA-reducerea ritm

-trans in FiA

-trecerea in RS RAR

TPSV

TP jonctionale la copii

Reactii adv:-apar in caz de supradozare

-are indice terapeutic mic

1)tulb digestive-anorexia-primul semn

-greata,varsaturi

-diaree-rar ,tardiva

2)tulb vizuale si neurologice-rare si tardive

-discromatopsia-vederea colorata

-vertij

3)tulburari de ritm cardiac:tulb de ritm sinusal-bradicardie

Tulb de conducere AV-mai ales BAV de gr I si II

Tulb de excitabilitate ventriculara-Extrasistole bigeminate

Tahicardie-FiV

4)tulburari EKG-subdenivelare ST cu concavitatea in sus

Contraindicatiile:-absolute-tulburari de conducere AV

-hiperexcitabilitate ventriculara

-CMHO

-stenoza aortica

Relative-IR pana la creatinina 10

-CI

-hipok+



62.Diureticele : mecanism de actiune, clasificare, exemple.

Diureticele tiazidice –hidroclortiazida

-clortiazida

-metazolona

-indapamida

Inhibitia simportului Na+/k+

Actiune la nivelul tub contort distal

Diureticele de ansa-furosemid

Torasemid

Bumetanid

Acid etacrinic

Inhibitia simportului Na+/k+/2Cl-

Actiune la niv ansei Henle

Diureticele care economisesc k+:antialdosteronice-spironolactona

Blocante ale can de Na+ :triamterenul

Amiloridul

Antagonizarea recept mineralocorticoizi

Actiune pe tub contort

Diureticele inhibitoare de anhidraza carbonica:acetazolamida

Inhibarea anhidrazei carbonice-scade sint de H2CO3-

-scade disocierea in H+ si HCO3-

-scade resorbtia de Na+la schimb cu H+

Actiune la TCP

Diureticele osmotice:manitol

Ureea

Izosorbitul

Glucoza hipertona(10,20,33%)

Creste presiune osmotica in tubii renali ,impiedica reabsorbtia




Consecintele actiunii diureticelor. Reactii adverse la diuretice.

Consecintele:cresterea diurezei duce la scaderea tranzitorie a volumui plasmatic care:

1)hemoconcentratie –cresterea conc proteinelor plasmatice,cresterea pres coloid-osmotice de unde apa trece din interstitiu in patul vascular

Mobilizarea edemelor-indicatii:IC,CH,SN,IRC

Refacerea volemiei

2)efect antihipertensiv-indicatii:HTA

Reactii adv la diuretice:-hipokaliemia

-hiperkaliemia

-pierderi de Na-acute sau cronice

-hiponatriemie cronica de dilutie

-hipocloremie

-modif ale metab Ca:tiazidicele –cresc calcemia

Furosemidul scade calcemia

-retentie de aci uric- mai ales tiazidicele

-hiperglicemie-mai ales tiazidicele



64.Clasificarea medicamentelor antihipertensive, exemple.

Clasificarea:

1)medicamente simpatolitice:la niv central-alfametildopa

-clonidina

-moxonidina

-guanfacina

La term nerv presinaptice:rezerpina

Guanetidina

Guanadrel

Alfa blocante:-fentolamina,fenoxibenzamina

-prazosin,doxazosin

Beta blocante-propanolol,pindolol

-bisoprolol,nebivolol,metoprolol

-atenolol,betaxolol

-acebutanolol,nadolol

Alfa si beta blocante-labetolol

-carvedilol

2)vasodilatatoare:arteriale-hidralazina

Minoxidilul

Diazoxidul

Fenoldopam

Mixte-nitropursiatul de Na

3)blocante ale can de Ca-nifedipina

-amlodipina

-diltiazem

-verapamil

4)inhibitoare de enxima de conversie(IEC)-captopril

-enalapril

-perindopril

-ramipril

-benazepril

5)blocante ale recep de A II-losartan

-telmisartan(atacand)

-valsartan

6)diuretice-tiazidice:hidroclortiazida

Butizida

Ciclopentazida

Clortiazida

-de ansa:-furosemid

-ac etacrinic

-care economisesc k+:spironolactona

Amiloid

Triamterenul



65.Mecanismul de actiune si consecintele farmacologice hemodinamice si cardiace ale blocantelor de canale de calciu.

Mecanism de act:-la niv cordului:act intensa-verapamilul

Act moderata-diltiazem

Act f slaba-nifedipina

a)act la niv t excito-conductor:-incetinirea depolarizarii lente diastolice (faza 4 a pot de act)

-incetinrea fazei o a pot de act

=>bradicardie –prin inhibarea nodului sinusal(cronotrop-)

=>intarzierea conducerii A-V prin act NAV (dromotrop -)

b)act la niv miocardului:scade conc de Ca 2+

scade FC

ameliorare a relaxarii diastolice

c)act la nivelul focarelor ectopice:-scade conc Ca2+

deprimare(batmotrop-)

-la niv vaselor:act f slaba-verapamil

Act moderata –diltiazem

Act intensa –nifedipina

a)produce relaxare si vd-la niv v sistemice=>scade rvp si TA

la coronarele epicardice-sangele editribuit uniform ,inclusiv in zonele cu IMA

vasele cerebrale

vd slaba-pulm

-renal- pe arteriola aferenta-ef natriuretic

b)efect antiATS-impiedicarea intrarii Ca2+in peretele vasc-lacidipina

Consecintele act pe cord si pe vase:vd coronariana-creste aportul de oxigen

Scade inotropismul-scade cererea de oxigen

Scade brusc TA

Rk simpatica=>elib de catecolamine

Ef secundare nefavorabile:vc,cresterea inotropismului,cresterea cronotropismului



66.Clasificarea blocantelor de canale de calciu, exemple, indicatiile generale si in functie de specificitatea pe organ, efecte secundare, contraindicatii.

Dihidropiridine:nifedipina

Amlodipina

Felodipina

Efecte secundare si rk adv:-eritem facial,cefalee,vertij prin vd

-edem periferice

-hiperplazie gingivala

-elib reflexa de catecolamine=>contraindicata inIMA

-determ tahicardie reflexa

Benzodiazepinele:diltiazem(cardil,dilzem)

Efecte secundare-vertij ,cefalee,tulb vizuale

-eruptii

-edeme perif

Fenilachilamine-verapamilul(isoptin,cordilox)

Efecte secundare:constipatie

BAV
bradicardie

IC

Contraindicatii:in IC

Nu se adm cu betablocant,digoxin(bradicardizant)

Indicatii generale:HTA-antihipertensive

Tulburari de ritm-antiaritmice

CID=antianginoase-cronica

-splastica

Sindromul Raynaud

Primele si una dintre urm bol la care alte clase terapeutice ce sunt contraind-astm

Buerger

DZ



67,Principalele efecte ale activarii SRAA

A II-o subst puternica vc care potenteaza si activ NA

-rol profilactic in ATS si de remodelare

- determ HVS

-determ disfunctii ale endoteliului vasc

Enzima de conversie determ inact bradikininei in peptide inactive.

Bradik contrabalanseaza act A II prin:vd,creste Tpa, creste NO ,scade stresul oxidativ.




68.Inhibitorii enzimei de conversie: exemple, efecte farmacologice.

Exemple:captopril

Enalapril

Perindopril

Ramipril

Benazepril

Efecte farmacologice-vd arteriar si venos –scade TA si intoarcerea venoasa

-scade hiperaldosteronismul-scade Na si retentie de k

-scade elib de catecolamine din medulosuprarenala

-previne remodelarea card+determ regresia HVS la pac cu IC

Combate disfunctia endoteliala-ef antiaterogenic si de stabilizarea placii de aterom.



69. Indicatiile IEC, reactiile adverse si contraindicatiie IEC, farmacocinetica IEC.


Indicatii:-HTA- med de prima intentie /asoc cu diureticele .

c.i. in HTA din-stenoza de ar renala bilat

-IR avansata

-sarcina

-IC-previne progresia remodelarii si HVS

-creste rata de supravietuire a pac cu 20%ptr k previne CI si IMA prin ameliorarea conditiilor ce au determ IC si anume ischemia miocardului

-IMA –previne remodelarea post IMA a VS

-scade riscul de reinfarct

-HTA la diabetici

-HTA cu nefropatie diabetica ,SN:-scade proteinuria

-creste albumina serica

-renoprotectie prin scaderea Pglomerulare dat vd pe arteriola eferenta

-HTA cu antecedente AVC –scade riscul AVC cu 28%

-scade riscuk accidentelor vasc tot cu 26%

Efecte secundare:rare ,sunt bn tolerate-tusea seaca prin stim bradikininei la 1-5%

-hTA ortostatica mai alesc in asoc cu un diuretic

-angioedem la 1%

-hiperpotasemie

-leucopenie si febra f rar

Contraindicata in HTAdin: stenoza ar renale bilaterale

-IR avansata

-sarcina

Farmacocinetica IEC:









70.Modalitatii de interventie farmacologica in patogenia CI

Prin 2 metode:1)cresterea ofertei de O:-vasodilatatie coronariana –subepicardica si nu subendocardica pentru a evita fen de,, furt sanguin’’

Med indicate:nitratii organici

BCC

Med contraind:dipiridamol

-prelungirea diastolei si cresterea duratei de perfuzie coronariana

Med indicate sunt :betablocante

BCC

2)scaderea cereri de oxigen-deprimarea muncii inimi-scaderea frecv =bradicardie

-scaderea FC

Beta-blocantele determ bloc recept beta1 si impiedica stimularea simpatica cardiaca

BCC-disponibilul de Ca2+din celula miocardica scade si scade si forta de contractie

-usurarea muncii inimi –scaderea presarcinii prin vd care scad reintoarcerea venoasa –nitratii organici

-scaderea postsarcini prin med ce scad rezistenta art periferica-BCC
-IEC



71.Nitratii organici - mecanism de actiune, exemple, efecte farmacologice, reactii adverse, mod de administrare.

Mec de act –nitroglicerina se fix de gruparile tiolice de la niv celular-nitrotioli-elib de NO-stinuleaza guanilciclaza-cresterea GMPc –defosforilarea complexului actina-miozina-relaxare musc-vd

Efecte farmacologice: vd-venulara-f intensa-scaderea reintoarcerii venoase-scade presarcina-scade munca inimii-scade consul de oxigen

-arteriolara-act mai slaba

-coronara-pe v epicardice-creste oferta de oxigen

Rk adv:-roseata si caldura in ½ sup a corpului

-cefalee,varsaturi

-doze mari duc la hTA si tahicardie

Mod de adm:-sublingual-1 cp,la nevoie

-intern –trat cronic-doza 2,5-6 mg o data

-forme retard-toleranta la efect antiamginos apare f repede

-unguent cu nitroglicerina 2%

-transdermic

-intravenos in –EPA

Exemple:izosorbit dinitrat

Tetranitrat

Mononitrat



72.Medicamentele antiaritmice: clasificare, mecanism de actiune, efecte asupra potentialului de actiune, exemple.

4 clase:

I )blocante ale canalelor de Na+ :mec de act-inhibitia canalelor de Na+

I A-chinidina

Procainamida

Disopiramida

Efecte pe pot de act:-incetinesc faza O a pot de act=>incetinesc conducerea

-cresc durata pot de act

-cresc perioada refractara

I B-lidocaina

Efecte pe pot de act:fara efect pe faza O

Scade faza 3

Scade faza refractara

I C –flecaidina

Efecte pe pot de act:-incetinesc f mult faza O =>scad f mult conducerea

-nu modif pot de act si perioada refractara

II)beta blocante –mec de act:-blocheaza receptori beta

propanolol

timolol

nadolol

efecte pe pot de act-aplatizeaza panta depolarizarii lente diastolice(faza 4)

III)blocante ale can de k+:mec de act- blocarea can de k+

Amiadarona

Butilium

Sotalolul

Efecte pe pot de act:-fara efect pe faza O a pot de act

-prelungirea fazei 3 a pot de act

-cresc durata pot de act

-creste perioada refractara

Amiadarona-are ef toxice tiroidiene,corneene,hepatice

-antiaritmic de rezerva

IV)BCC:mec de act-blocheaza canalele de Ca2+

Verapamil

Diltiazem

Nifedipina

Efecte pe pot de act:aplatizeaza panta depolarizarii lente diastolice (faza 4 a pot de act)







73.Patogenia aritmiilor si interventia medicamentelor antiaritmice in aritmii.

Patogenia aritmiilor:

a)fen de reintrare-normal-depolarizarea se propaga in toate directiile

b)tulburari in generarea impulsului cardiac-unidirectional-are traiec in directia retrograda si reintra in calea de conducere producand o extrasistola cu un ritm neregulat

a)In cazuri patologice:-depolarizarea nu se poate propaga intr-o singura directie care este perioada refractara=>blocaj unidirectional a depolarizarii

-depolarizarea zonelor invecinate continua pana la iesirea din perioada refractara a zonei unde ea a fost blocata =>depol se poate produce si la acest nivel insa este o depolarizare sens invers.

- unda de depolarizare se intoarce

Pentru producerea reintrarii este necesar:-neomogenitatea fiziologica a perioadei refractare si a vit de conducere

-bloc unidirect

-existenta unor cai lente alternative

Medicamentele antiaritmice intervin in corectarea acestor verigi patogenice:

-cresc perioada refracatra si scad vit de conducere =>bloc prelungit=>bloc unidirectional =>opresc reintrarea

Exp:chinidina

-scade per refractara =>indeparteaza blocul unidirect =>depolarizarea in toate directiile

Exp:lidocaina

b)normal-de la nodul sinusal

anormal- din alte zone ale cordului (focare ectopice)

mecanism :modif pot prag :cresterea duce la bradicardie

scaderea duce la tahicardie

modif pot diastolic maxim:cresterea duce la tahicardie

scaderea duce la bradicardie

modif vit de depolarizare lenta diastolice:cresterea duce la tahicardie

scaderea duce la bradicardie

exp:chinidina creste pot prag,determ atingerea lui mai tarziu

lidocaina-scade panta depolarizarii-atingerea pot prag se face mai tarzie





Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul astmului bronsic.

Clasificarea:


  • Bronhodilatatoare

o       Actiune prin SNV

o       Simpatomimetice

o       Parasimpatolitice

o       Actiune directa pe musculatura bronsica

o       Aminofilina

  • Antiinflamatorii

o       glucocorticoizi

o       antileucotriene

  • Inhibitori ai degranularii mastocitelor

o       Ketotifenul

o       Cromoglicatul disodic

  • Medicamente ajutatoare in tratamentul astmului:

o       expectorante mucolitice

o       antibiotice (in caz de suprainfectie)

o       oxigen

o       bicarbonat de natriu (in caz de acidoza)


75.Teofilina: mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.

v     Aminofilina (Miofilin) = teofilina si etilendiamina

v     Teofilina (Theo SR cps 100, 200, 300, Teotard cps 200 – eliberare prelungita)      

o       Alcaloid xantinic din frunzele de ceai unde se gaseste si cafeina

o       Este o metilxantina ( ca si cofeina)

o       Asociera cu etilendiamina => creste solubilitatea si disponibilitatea

v     Mecanism de actiune

v     inhiba fosfodiesteraza => creste AMPc => bronhodilatatie

v     Inhiba adenozina (nucleozid prezent in toate celulele organismului)

o       Stimularea rec A1 de adenozina => inhiba adenilciclaza => scade AMPc => bronhoconstrictie

o       Blocarea rec A1 => bronhodilatatie


NB. La nivelul inimii adenozina determina bradicardie => indicata in tratamentul TPSV (Fosfobion)

      Efecte farmacologice

Bronhodilatator direct de intensitate medie

Mai slab decat simpatomimetice

Eficienta si cind simpatomimeticele sunt ineficiente

Creste forta de contractie a inimii

Stimularea respiratiei

Diuretic slab

Efectele terapeutice incep la conc. de 10 g/ml

Efectele toxice incep la conc. de 20 g/ml

=> indice terapeutic mic


      Reactii adverse

n      Aritmii (apar la administrare i.v. rapida) datorita precipitarii teofilinei in sange cu realizarea de conc. locale f. mari

n      Nervozitate insomnii

n      Anorexie greata


  • Mod de administrare
    • Tratamentul de fond al astmului bronsic – in treapta IV (II)

o       Doze: oral - 300 mg /8 ore (1cp = 100mg)

    • Criza de astm bronsic

o       Doze:

n      Initial - iv lent in 20 min - 5 mg /kg corp

n      Apoi – perfuzie - 0,5 – 0,9 mg/Kg/h

  • Criza de astm la o persoana de 60 Kg
  • Doza de miofilin
    • Initial 5mg/kg => 5 x 60 = 300mg (1f = 240mg)
    • Apoi 0,5 - 0,9mg (1mg)/kg/h => pt 60 Kg = 60mg/h

o       2 fiole de 240mg (480mg) in 500ml ser

n      => aprox 1mg/ml

o       => pt 60 kg - 60ml/h

o       => 1ml/min

o       1ml = 20pic

o       20 pic/min


76.Antibiotice: tipuri de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate al antibioticelor, mecanismele generale de actiune ale antibioticelor


Activitate bactericida = distructia germenilor

Indicatii

infectii grave,

focare greu sterilizabile

persoane imunodeprimate

Dezavantaje

efecte toxice prin liza microbiana masiva cu eliberare de endotoxine – ex : reactia Herxheimer in tratamentul siilisului sau in febra tifoida

manifestari alergice prin eliberare de antigeni microbieni

Exemple:

peniciline, cefalosporine, aminoglicozide, rifampicina

Activitate bactriostatica = inhibitia multiplicarii germenilor care devin vulnerabili la mijloacele de aparare ale organismului


Indicatii

infectii usoare si medii

Contraindicatii

imunodeprimati

Exemple:

tetraciclina, cloramfenicol, eritromicina

Spectrul de activitate = totalitatea germenilor care pot fi influentati de un antibiotic

Clasificare

antibiotice cu spectru ingust

antibiotice cu spectru larg

antibiotice cu spectru limitat

Antibiotice cu spectru ingust

active pe coci G + si coci G –

d.p.d.v. al actiunii pe bacili

- tip penicilinic – active pe bacili G +

- tip streptomicinic – active pe bacili G –

Avantaje:

permit o terapie tintita pe un anumit microorganism

nu produc dezechilibre bacteriene

Antibiotice cu spectru larg

active pe coci si bacili G + si coci si bacili G –    

active pe mycoplasme, clamydii, ricketii

Avantaje :

utile in infectii polimicrobiene

utile in urgente - pina la identificarea germenului

Dezavantaje :

favorizeaza rezistenta bacteriana

produc dezechilibre bacteriene

Exemple : tetraciclina, cloramfenicol, fluorochinolone, imipenem

Antibiotice cu spectru limitat

actiune antimicrobiana pe un singur tip de microorganism

Exemple: antituberculoase – izoniazida (HIN), etambutolul (EMB)


Mecanismele generale de actiune ale antibioticelor


In functie de locul in care actioneaza exista mai multe modalitati de actiune:

perete bacterian

inhibarea procesului de sinteza a peretelui celulelor bacteriene

membrana citoplasmatice

modificarea permeabilitatii sau lezarea membranei citoplasmatice

ribozomi sau nucleu

interferarea proceselor metabolice

Actiunea la nivelul peretelui bacterian

Rol perete bacterian – protectie fata de variatiile osmotice ale mediului ambiant



Mecanism actiune

Inhibitia sintezei peptidoglicanului

(contine ac. N-acetil-muramic si N-acetil-glucosamida)

nu se mai formeaza perete bacterian

absenta protectiei fata de variatiile osmotice ale mediului

liza si moartea bacteriei


Exemple - peniciline, cefalosporine, vancomicina, bacitracina, cicloserina


IMPORTANT

actiune numai in timpul diviziunii celulare, cind are sinteza peretelui

actiune absenta pe celulele in repaos

actiune absenta pe germenii fara perete - mycoplasme, virusi

Actiunea la nivelul membranei citoplasmatice

Rolul membranei citoplasmatice - in reglarea schimburilor ionice si in sinteza proteica

Mecanism de actiune

actiune detergenta asupra membranei citoplasmatice

pierdere in mediu de constituenti celulari

moarte celula

Exemple: vancomicina, polimixinele, amfotericina B, nistatina

IMPORTANT

- actiune si in repaos

Actiunea la nivelul ribozomilor si a nucleului


Mecanisme de actiune


Inhibitia sintezei proteice microbiene

A.      La nivel ribozomal

B.      La nivelul nucleului


2. Antagonism competitiv fata de un metabolit esential


1.Inhibitie a sintezei proteice microbiene

A. La nivel ribozomal


fixarea pe subunitatile ribizomale 30S si/sau 50S

impieducarea sintezei proteice

impiedicarea dezvoltarii si inmultirii bacteriilor

fixarea poate fi :

      reversibila => actiune bacteriostatica cloramfenicol, tetracicline, eritromicina, lincomicina

      ireversibila => actiune bactericida: aminoglicozide - streptomicia, gentamicina

B. La nivelul nucleului

blocarea ARN polimerazei ADN dependenta – rifampicina

blocarea AND giraza microbiana ( celulele umane nu au AND-giraza) – fluorochinolone

Antagonism competitiv fata de un metabolit esential

Sulfamidele si trimetoprimul au o structura chimica asemanatoare cu acidul paraaminobenzoic (PABA)

PABA = metabolit esential in sinteza tetrahidrofolatului (THF precursor al acizilor nucleci


Mecanism de actiune


sulfamidele si/sau trimetoprimul intra in competitie cu PABA

nu se mai sintetizeaza THF

impiedicarea dezvoltarii bacteriei

efect bacteriostatic


77.Rezistenta la antibiotice, reactii adverse la antibiotice


Rezistenta = insensibilitatea germenilor la antibiotice

Tipuri de rezistenta :

naturala

dobindita

Rezistenta naturala

rezistenta genetica, totala a tuturor membrilor unei specii fata de unul sau mai multe antibiotice

nu este deteminata de antibiotice, ci este un fenomen natural

exemple:

bacili gram negativi - rezistenti la penicilina pt. ca membrana lor externa nu este permeabila pt. penicilina

anaerobii – rezistenti la aminoglicozide

bacteriile – rezistente la antifungicele polienice (nistatina, amfotericina B), pentru ca membrana lor nu are ergosterol care este receptorul specific al polienelor

BK – rezistent la peniciline

Rezistenta dobindita

germenii au fost initial sensibili la antibiotice, dar dupa mai multe expuneri la antibiotice au devenit rezistenti

factorii favorizanti ai instalarii rezistentei :

concentratii scazute de antibiotic

tratamentul de scurta durata

infectii cu densitate mare de germeni in tesutul afectat

- cauzele rezistentei dobindite :

mutatii cromozomiale (10%)

mutatii extracromozomiale (prin achizitii de plasmide

Mutatii cromozomiale

survin spontan, iar genele mutante se transmit ereditar

antibioticele pot contribui la selectionare mutantilor rezistenti prin distrugerea numai a germenilor sensibili

rezistenta poate apare :

brusc (“single step”) : streptomicina, izoniazida, eritromicina, rifampicina

rezistenta determinata este mare

rezistenta este independenta de concentratia de antibiotic

lent (“multiple step”): peniciline, cefalosporine, cloramfenicol, sulfamide

necesita mutatii succesive

rezistenta depinde de concentratia de antibiotic

instalare intermediara : tetracicline, aminoglicozide

Mutatii extracromozomiale

(prin achizitii de plasmide)

Plasmide = fragmente mici de ADN extracrmozomial care se gasesc in citoplasma

Tipuri plasmide

Plasmida R – codeaza rezistenta

Factorul de transfer al rezistentei (RTF) – codeaza informatii pt. conjugarea a 2 bacterii

Factorul R complet = R + RTF

Modalitatile transmiterii plasmidice

Conjugare

Traducera bacteriofagica (transductie)

Transformare

REZISTENTA PLASMIDICA ARE CARACTER INCRUCISAT FATA DE ANTIBIOTICE NEINRUDITE CHIMIC => MULTIREZISTENTA


REZISTENTA PLASMIDICA determinata mai ales de

ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG

BACILII GRAM NEGATIVI DIN INTESTIN

Mecanismele instalarii rezistentei

Inhibitia enzimatica – sinteza de enzime pt inactivarea antibioticelor

Betalactamaze – pt betalactamine

Acetilaze pt cloramfenicol

Scaderea permeabilitatii peretelui bacterian

Pierderea porinelor – peniciline, aminoglicozide, cloramfenicol

Modificarea proteinei tinta

PBP – pt peniciline

AND-giraza pt chinolone

Antagonism endogen

Cresterea sintezei de PABA => anularea actiunii inhibitorii a sulfamidelor

Pomparea in exterior a antibioticelor

Chinolone, tetracycline


Reactii adverse la antibiotice

Tipuri de reactii adverse

lA. Generale

Reactii alergice

Reactii toxice

Reactii idiosincrazice

Reactii de ordin biologic

lReactia Herxheimer

lRezistenta bacteriana

lDismicrobism

lAvitaminoze

Perturbarea graviditatii, a dezvoltarii embrionului si fatului

lB. Locale

administrare orala – sindrom dispeptic

administrare intramusculara – durere

administrare intravenoasa – flebite


Reactii alergice

Mai frecvente la peniciline

Favorizate de contactul repetat cu suprafete intinse => nu se adm topic

Incrucisate pt medicamente cu structura asemanatoare

Clinic: eruptii soc anafilactic

Reactii toxice

Aminoglicozide – ototoxice si nefrotoxice

Tetraciclina si eritromicina – hepatotoxice

Cloramfenicol – toxic al maduvei hematopoetice

Reactii idiosincrazice (intoleranta)

Se produc probabil prin enzimopatii genetice

Izoniazida polinevrita prin deficit de acetilare

Sulfamide hemoliza prin deficit de G6PDH


Reactii de ordin biologic

Reactia Herxheimer

Fenomene de exacerbare a bolii

Cauza = distrugere masiva a germenilor la debutul administrarii antibioticului => eliberare endotoxine => exacerbare simptome

Exemple

Penicilina – in sifilis

Cloramfenicol – in febra tifoida

Rezistenta bacteriana

Fenomene de dismicrobism

La medicamente cu spectu larg

Actiune selectiva a antibioticelor => dispar germenii sensibili si ramin cei rezistenti devin patogeni => suprainfectii grave (septicemii cu candida, stafilococ, etc.)

Avitaminoze: B1, B6, B12, vit. K

Perturabarea graviditatii, a dezvoltarii embrionului si fatului

Antibiotice contraindicate

Aminoglicozide, tetracicline, cloramfenicol

Chinolone, cotrioxazol, sulfamide

Antibiotice care se pot administra in sarcina

Betalactamine

Macrolide

Lincosamide

Hidrazida, etambutol


78.Clasificarea antibioticelor.


In functie de grupul de agenti patogeni 

antibacteriene

antifungice

antivirale

antiprotozoare

In functie de actiunea predominanta pe anumite bacterii patogene 

antistafilococice

antituberculoase

active pe anaerobi

In functie de spectrul microbian

spectru limitat

spectru ingust

spectru larg

antibiotice de « inlocuire »

antibiotice de « rezerva »

In functie de actiunea selectiva pe infectii localizate 

intestinale

Urinare

In functie de structura chimica 

betalactamine

aminoglicozide

macrolide

chinolone

sulfamide, etc

In functie de locul unde actioneaza

1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian

2. Medicamente care inhiba interactiunea microorganismelor cu celulele tinta

3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei celulare

4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii)

5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear

In functie de locul unde actioneaza si structura antibioticului

1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian

betalactamine

glicopeptide

fosfomycina

cycloserina

bacitracina

2. Medicamente care inhiba interactiunea microorganismelor cu celulele tinta

Amantadina, Rimantadina.

3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei celulare

antibiotice - Polimixina B, Colistina

antifungice

poliene: Amfotericina B Nistatina

azoli: Terbinafina, Miconazol, Ketokonazol, Fluconazol, Iatroconazol

4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii)

aminoglicozide

macrolide

lincomicine

tetracicline

cloramfenicol

acid fusidinic

5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear

Inhibitori ai sintezei de acid folic:

sulfametoxazol

Inhibitori ai dihidrofolat reductazei:

trimetoprim

Inhibitori ai AND-ului bacterian:

chinolone

fluorochinolone

nitroimidazolii

Inhibitori ai transcriptiei:

rifampicina


79.Betalactaminele: tip de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, mecanismele de actiune, rezistenta la betalactamine, clasificare.


  • Cea mai mare familie de antibiotice
  • Denumirea este data de inelul betalactam





Tipul de activitate

antimicrobiana

bactericida


Spectrul de activitate

antimicrobiana

diferit in functie de grupa

de betalactamine

Mecanism actiune


  1. inhibitia sintezei peptidoglicanului

(contine ac. N-acetil-muramic si N-acetil-glucosamida)

nu se mai formeaza perete bacterian

absenta protectiei fata de variatiile osmotice ale mediului

liza si moartea bacteriei


3. penicilina stimuleaza actiunea autolizinelor implicate in remodelarea normala a peretelui bacterian, chiar si dupa diviziune = efect postantibiotic


IMPORTANT

actiune absenta pe germenii fara perete - mycoplasme, virusi

Rezistenta bacteriana la betalactamine


    • inhibitia enzimatica – producerea de betalactamaze care degradeaza inelul betalactam

    • impermeabilizarea membranei bacteriene

    • alterarea enzimei “tinta” – PBP (penicilin binding proteins) – scaderea afinitatii pentru betalactamine

Clasificarea betalactaminelor

a) Penicilinele (penamii)

Peniciline biosintetice naturale

Penicilina G (benzilpenicilina)

Penicilina V (fenoximetilpenicilina)

Procainpenicilina G

Benzantin penicilina

Peniciline antistafilococe

Metilcilina

Oxacilina

Cloxacilina

Nafcilina

Peniciline cu spectru larg

Aminopeniciline

Ampicilina

Amoxicilina

Amidonopenicilinele

Mecilinam

Pivmecilinam

Penicilina antipseudomonas

Carboxipenicilinele

Carbenicilina

Ticarcilina

Ureidopenicilinele

Azlocilina

Mezlocilina

Piperacilina

Peniciline in asociere cu inhibitori de betalactamaze

Acid clavulanic

Sulbactam

Tazobactam

b) Penemi- Ritipenem

c) Carbapenemi (tienamicine)

Imipenem («antibioticul total»)

d) Cefeme (Cefalosporine)

generatia I, II, III, IV

e) Carbacefeme- Loracarbef



80.Peniciline biosintetice naturale : exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.


peniciline de generatia I

Penicilina G (benzilpenicilina)

Penicilina V (fenoximetilpenicilina)

Procainpenicilina G

Benzantinpenicilina


Penicilina G (benzilpenicilina)

capul de serie al penicilinelor

administrare numai parenterala pentru ca este inactivata de pH-ul acid gastric

Spectru de activitate

coci gram + : streptococ, pneumococ, stafilococ (nesecretori de penicilinaza

coci gram – : meningococ, gonococ

bacili gram + :

Aerobi:listerii

Anaerobi : clostridii ( botulinic, tetanic, gangrenei gazoase), b. carbunos

spirochete

leptospire

actinomicete

NU ESTE ACTIVA PE :

bacili gram negativi

bacteroides fragilis

chlamidii, rikettii, mycoplasme


Indicatii:

pneumonie lobara

infectii streptococice : angina, erizipel

sifilis

leptospiroza

actinomicoza

meningita purulenta cu pneumococ

antrax

difterie

gangrene gazoasa

endocardite si septicemia

traumatologie

Contraindicatii:

infectii intraspitalicesti – pentru ca sunt detrminate de stafilococi rezistenti sau bacili gram negativi

Administrare = parenteral (im. sau iv.)

    • sare de natriu
      • atentie la cardiaci => retentie de Na +
    • sare de potasiu
      • atentie la boli renale => retentie de K+
      • mai dureroasa decit forma sodica la adm. im
    • NB. Nu se dizolva cu glucoza pentru ca este inactivata de pH acid

Doze variabile

    • angina streptococica – 1,2 milioane ui
    • pneumonia lobara –  1,6 milioane ui
    • in meningita – 20 milioane ui

Rezistenta se instaleaza frecvent


Efecte adverse:

1. Reactii alergice – fie prin moleculele de antibiotic, fie prin metaboliti care actioneaza ca haptene prin legarea de de proteinele plasmatice prin legaturi covalente

      • Manifestari clinice :
        • eruptii cutanare
        • febra
        • anemie hemolitica
        • soc anafilactic
      • IMPORTANT – Alergia este incrucusata in cadrul grupului si in 10% din cazuri si cu cefalosporinele

2. Reactia Hertzheimer - in tratamentul sifilisului la debut

3. Neurotoxicitate – la administrarea intrarahidiana

4. Intoleranta locala


Penicilina V (fenoximetilpenicilina)

penicilina antiacida orala => se poate administra oral

ieftina si comod de administrat

Indicatii = ca la penicilina G

Administrare

doza dubla fata de penicilina G ( 800.000 ui x 3/zi)

administrare pe stomacul gol – cu o ora inainte de masa – pt. ca alimentele retin mai mult penicilina in stomac si va fi astfel degradata de pH acid 

intervalul dintre doze sa fie respectat

NB Penicilina V are efect tip probenecid => mentine crescuta in singe concentratia peniciline G

Preparate: Ospen


81Peniciline antistafilococe si aminopeniciline : exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.


  • Sunt peniciline de semisinteza de generatia II
    • - Metilcilina
    • - Oxacilina
    • - Cloxacilina
    • - Nafcilina
  • Spectru de activitate
    • penicilina + STAFILOCOCUL AURIU PRODUCATOR DE PENICILAZA
  • Indicatii: infectii stafilococice
  • Oxacilina
    • cea mai folosita – oral + parenteral
    • alergie incrucisata cu peniciline
    • contraindicata la gravide si nou nascuti => icter nuclear
    • nu are prag toxic => pot fi folosite doze foarte mari
    • doze uzuale = 2-4 g/zi pe stomacul gol (la 6 ore)

Ampicilina

Penicilina de semisinteza de generatia a III-a

Spectrul de activitate = mai larg decat penicilinele

La spectrul penicilinei se adauga si activitatea pe unii bacili gram – :

haemofilus influentze, colibacil, schigele

unele tulpini de proteus si salmonele

Nu este activa pe :

stafilococii secretori de penicilaza, pioceanic, enterobacter, klebsiela

bacteroides fragilis

Are rezistenta incrucisata cu penicilinele.

Avantaje :

se concentreaza bine in bila, lichidul cefalorahidian, rinichi

poate fi administrata in sarcina si la nou nascut

Indicatii:

ca la peniciline

infectii cu hemofilus si ceilalti germeni sensibili

Contraindicatii:

infectii intraspitalicesti

Administrare : oral si parenteral (se prepara extemporaneu)

Doze : 2-4 g/zi 4-8 g/zi    

Amoxicilina

preparat superior ampicilinei

are o biodisponibilitate mai mare (60% vs. 40%)

absorbtie intestinala neinfluentata de alimente

determina reactii adverse mai putine la copil (urticarie, dismicrobism)

este mai eficace in infectii pulmonare, diaree, infectii urinare

este activa pe helicobacter pilori

TENDINTA DE A INLOCUI AMPICILINA

Preparate : Amoxyl, Duomox, Ospamox


82.Penicilina antipseudomonas : exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.


  • Carboxipenicilinele (generatia V)

Carbenicilina

Ticarcilina

  • Ureidopenicilinele (generatia VI)

Azlocilina

Mezlocilina

Piperacilina



Carboxipenicilinele

Ticarcilina

Singura folosita

Spectru de activitate :

spectrul ampicilinei + alti germeni:

PIOCEANIC

de 4x mai activa decit carbenicilina

mai activa decit cefalosporinele de generatia III

Enterobacter

Seratia

Eficacitate slaba pe enterococ

Inactiva pe Klebsiela

Asocierea cu acid clavulanic => activitate si pe germnii care secreta betalactamaze

TICARCILINA + CLAVULANAT DE POTASIU = TIMENTIN

1,5 g 0,1 g 1,6 g

3 g 0,2 g 3,2 g

Indicatii – infectii produse de pioceanic

Reactii adverse – ca la penicilina

Administrare – iv.

NB. Nu se pune in perfuzie cu aminoglicozidele pt. ca le scade activitatea

Doze : infectii urinare necomplicate: 1-2 g x4/zi (infectii grave: 3g x 6/zi)


Ureidopenicilinele

Piperacilina

cea mai activa ureidopenicilina pe pioceanic

Spectru de activitate :

spectrul ticarcilinei + alti germeni: Enterococ, Klebsiela, Bacteroides fragilis

mai activa decit ticarcilina pe: pioceanic, proteus indol pozitiv, enterobacter, seratia

Asocierea cu tazobactam => activitate si pe germnii care secreta betalactamaze

PIPERACILINA + TAZOBACTAM = TAZOCIN

2 g 0,250 g 2,5 g

4 g 0, 500 4, 5 g

Indicatii

infectii produse de pioceanic si ceilalti germeni sensibili la piperacilina

asociere utila cu aminoglicozidele in septicemii, endocardite, pneumonii

Reactii adverse – ca ale penicilinei

Doze : 100 – 200 mg/kg/zi ( in 6 prize)


83.Peniciline in asociere cu inhibitori de betalactamaze: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.


Inhibitori de betalactamaze

Acid clavulanic

Sulbactam

Tazobactam







Mecanismul de actiune al inhibitorilor de betalactamaze

Betalactamazele = “ PARTENER SINUCIGAS”

inhibitorul de betalactamaza se leaga de betalactamazele

betalactamazele nu mai actioneaza pe inelului betalactam

protectie a antibioticului care ramine eficient


    • 1. Inhibitorii de betalactamaza nu maresc spectrul de activitate al antibioticului !!!
      • Ei fac sensibili germenii la unele betalactamine la care au capatat rezistenta prin producerea de betalactamaze.
    • 2. Nu toate betalactamazele sunt inhibate !!!
      • Acidul clavulanic nu inhiba betalactamazele produse de pioceanic si entrobacter

  • Medicamente ce contin inhibitori de betalactamaze 
    • AUGUMENTIN = AMOXICILINA + ACID CLAVULANIC
    • AMOXIKLAV = AMOXICILINA + ACID CLAVULANIC
    • UNASYN = AMPICILINA + SULBACTAM
    • TAZOCIN = PIPERACILINA + TAZOBACTAM
    • TIMETIN = TICARCILINA + CLAVULANAT DE POTASIU

84.Cefalosporinele : clasificare, exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.


PARENTERAL

ORAL

Generatia I

CEFAZOLINA ( Kefzol)

CEFALOTINA (Keflin)

Generatia I

CEFALEXINA (Ospexim, Keflex)

Generatia II

CEFAMANDOLA (Mandol)

CEFOXITINA (Mefoxin)

CEFOTETAN

CEFUROXIMA (Kefurox, Zinacef)

Generatia II

CEFACLOR (Ceclor)

CEFUROXIM-AXETIL (Zinnat)

Generatia III

CEFOTAXIMA (Cefotaxim)

CEFTRIAXONA (Rocefin)

CEFTAZIDIMA (Fortum, Microcef)

CEFOPERAZONA (Cefobid)

Generatia III

CEFTIBUTEN (Cedax)

Generatia IV

CEFEPIMA

CEFPIROMA



Spectrul de activitate al cefalosporinelor

  • Generatia I
    • spectrul penicilinei
    • spectrul ampicilinei
    • spectrul oxacilinei
    • actiune si pe:
      • PEK = P – proteus mirabilis

E – escherichia colli

K – klebsiela pneumonie

  • Generatia II
    • spectrul generatiei I
    • spectrul gentamicinei
    • bacteroides fragilis
    • actiune mai intensa pe
      • HEN = H – haemofilus influenzae

E – enterobacter aerogenes

N – neisseria

    • actiune pe gram +  mai slaba
  • Generatia III
    • spectrul generatiei II
    • pioceanic
  • Reactii adverse – asemanatoare penicilinelor
  • Rezistenta la cefalosporine – vezi peniciline
  • Indicatii – limitate = antibiotice de rezerva
    • generatia I + II :
      • infectii cu agent necunoscut
      • profilactic si curativ in infectii oase
      • profilactic in chirurgie plastica
      • profilactic si curativ in infectii ginecologice – cefoxitina
      • infectii intraspitalicesti
    • generatia III: infectii f. grave
        • septicemii, meningite G- inectii urinare, ginecologice, osteoarticulare, piele

85.Aminoglicozide : caracteristici farmacologice importante, exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.


Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii)

  • Caracteristici farmacologice importante
    • nu se absorb oral (molecula polara)
    • nu intra in lichidul cefalorahidian
    • se excreta rapid prin urina
    • sunt active pe germenii gram negativi
    • inactive pe anaerobi
    • potential toxic ridicat
  • Mecanism de actiune
    • se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30s si 50s => polipeptide atipice => moartea bacteriei
  • Tip de activitate antibacteriana = bactericid
  • Spectru de activitate
    • bacili gram – , inclusiv pseudomonas
    • bacilul tuberculos
    • micoplasma pneumonie
    • mai putin active pe coci gram +
    • nu actioneaza pe anaerobi

Indicatii aminoglicozide

Generatia I

Streptomicina

tuberculostatic major

asociata cu penicilina in endocardita bacteriana subacuta cu str. Viridans

Neomicina

nu se administraza sistemic = toxica

se administreaza oral pentru :

infectii digestive,

sterilizarea preoperaorie a tubului digestive

distrugerea florei bacteriene in caz de hiperamoniemie

Kanamicina

determina rezistenta rapida

se administreaza mai mult local

este foarte putin folosita


Generatia II

Gentamicina

are activitate bactericida crescuta si toxicitate mai mica decit cele din generatia I

se administreaza in infectii grave cu germeni rezistenti: meningite, endocardite, septicemii

infectii la nivel respirator, digestiv, renal (pH > 7 creste potenta)

arsuri infectate cu pioceanic, stafilococ

asocierea cu peniciline si cefalosporine = f. Buna

Generatia III

Amikacina

Netilmicina

mai avantajoase pentru ca

toxicitatea este mult mai redusa

pot fi folosite la bolnavii cu insuficienta renala

concentratie biliara eficienta

Rezistenta la aminoglicozide

enzime care inactiveaza aminoglicozidele

reducerea permeabilitatii peretelui celular

reducerea capacitatii de fixare pe ribozomi 

Reactii adverse:

1. ototoxicitate – reversibila sau ireversibila, in functie de doza, durata tratamentului

2. nefrotoxicitate – proteinurie, cilindrurie, retentie azotata

Riscul creste daca :

se asociaza cu alte medicamente oto si nefrotoxice

se asociaza 2 aminoglicozide

exista insuficienta renala preeistenta

prematuri, virstnici

3. bloc neuromuscular si moarte prin paralizie respiratorie (prin impiedicarea eliberarii acetilcolinei in terminatii), mai ales daca se asociaza cu blocante neuomusculare

4 hipersensibilizare pana la soc anafilactic



86.Macrolide si antibioticele lincosamidice: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.


  • Eritromicina
  • Spiramicina
  • Roxitromicina (semisinteza)
  • Josamicina (semisinteza)
  • Claritomicina (semisinteza)
  • Azitromicina (azalida)
  • Pristanamicina (sinergistina)

Eritromicina

  • Mecanism de actiune
    • inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)
  • Tipul de actiune antibacterian
    • Bacteriostatic
    • Bactericid - in doze mari
  • Spectru de activitate = ingust
    • germeni gram pozitivi (bacili, coci)
      • coci : strepticoc, stafilococ ( putin activa pe neisserii)
      • bacili : clostridii, bacilul difteric, listerii
    • legionela, mycoplasme, chlamydii, mycoplasme
    • inactiva pe bacili gram negativi
  • Indicatii 
    • indicatiile penicilinei G
    • pacientii cu alergie la penicilina
    • infectii cu stafilococ secretor de penicilinaza
    • medicament de electie in legioneloza si in pneomonia cu mycoplasma pneumonie

  • Reactii adverse:
    • tulburari dispeptice: dureri abdominale, greata, diaree, anorexie
    • hepatotoxicitate – hepatita colestatica – la bolnavi cu boli hepatice sau in asociere cu alte medicamente hepatotoxice => contraindicata in boli hepatice
    • Ototoxicitate, alergie – rar
  • Rezistenta la eritromicina
    • se instaleaza rapid si este incrucisata cu alte macrolide si cu lincomicina
    • mecanisme 
      • scaderea permeabilitatii peretelui bacteian pt eritromicina
      • scaderea afinitati proteinei tinta (50S)
      • esteraza eritromicinei
  • Farmacocinetica
    • Metabolizare in ficat – este un inhibitor enzimztic (pt. teofilina, carbamazepina) pentru ca interactioneaza cu citocromul P450
    • Prin distrugerea florei intestinale nu se mai inactiveaza digoxina => creste absorbtia ei.
  • Preparate
    • Eritromicina propionat, estolat – cp. 200mg sau 250 mg (1-2g/zi)
    • Eritromicina lactobionat – injectabila iv. 600 mg/ 6 ore

Lincomicine:


  • Clindamicina
  • Lincomicina

Lincomicina

Mecanism de actiune

inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)

atentie – la acelas nivel actioneaza si macrolidele si cloranfenicolul

Tipul de actiune antibacterian

bacteriostatic,

bactericid - in doze mari

Spectrul de activitate

coci gram pozitivi – stafilococi penicilinorezistenti

anaerobi – ex. - bacteroides fragilis

are actiune sinergica pe anaerobi impreuna cu metronidazolul, ceftazidima, ciprofloxacina

actinomicete

protozoare: toxoplasma, plasmodium, pneumocistis

Farmacocinetica 

Distributie = f. Buna (exceptie LCR, creer)

ABCESE

OASE

Indicatii

infectii grave cu anaerobi – de electie in infectii cu bacteroides    fragilis

infectii stafilococice

infectii articulare

actinomicoza

Administrare 

intramuscular

nu in bolus iv.=> hTA + stop cardiac

da – in perfuzii

Reactii adverse

favorizeaza infectiile intestinale cu clostridium dificile => colita pseudomembranoasa cu clostridium dificile



87.Cloramfenicolul: mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.


Medicament toxic cu indicatii limitate

Mecanism de actiune

inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)

atentie – la acelas nivel actioneaza si macrolidele si lincomicina

Tipul de actiune antibacterian - bacteriostatic

Spectrul de activitate = larg

bacterii gram pozitive si negative

mycoplasme, clamydii, riketii

spirochete

anaerobi: clostridii, bacteroides

inactiv pe pioceanic

Rezistenta se instaleaza prin:

acetiltransferaza bacteriana => acetilare cloramfenicol => nu se mai poate fixa pe subunitatea ribozomala 50S

Inpenetrabilitatea membranei bacteriene


Cloramfenicolul

Indicatii:

meningite purulente cu bacili gram negativi

febra tifoida

preparate topice: colire, unguente

Reactii adverse = grave

pancitopenie – prin inhibarea hematopoezei

reversibil – prin mecanism toxic

ireversibil – prin mecanism imun

sindromul cenusiu la nou nascuti

prin deficit de glucozo 6PDH care metabolizeaza cloramfenicolul

Simptomatologie: cianoza (coloare cenusie), hipotermie, tulburari digrstive, respiratorii, circulatorii moarte

Reactia Herxheimer

reactii alergice

tulburari digestive




88.Tetracicline: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.

  • Tetraciclina
  • Doxiciclina
  • Minociclina
  • Rolitetraciclina

Mecanism de actiune

inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 30S)

Tipul de actiune antibacterian

bacteriostatic

Spectrul de activitate = larg

bacterii gram pozitive si negative

leptospire, spirochete, actinomicete

mycoplasme, clamydii, riketii

vibrionul holerei

protozoare – trichomonas

inactiva pe germenii de “ spital”

Rezistenta la tetraciclina

incrucisata in cadrul grupului si cu cloramfenicolul

mecanisme :

pompa de eflux a tetraciclinei

modificarea proteinei tinta


Reactii adverse

tulburari digestive

modificarea florei intestinale => suprainfectii: candida, clostridium dificile, stafilococ

tulburari hepatice – mai ales cin exista afectare preexistenta

alergie

culoare galbena dinti, hipoplazie smalt, tendinta la carii => atentie la ultimile 4 luni de sarcina + copii < 7 ani

fototoxicitate => atentie le plaja

ototoxicitate

Indicatii

pneumonii cu mycoplasma pneumonie

riketioze

infectii cu clamydii

holera

bruceloza

topice locale

Ulcer gastric si duodenal – eradicare HP

Contraindicatii

infectii cu germeni de ”spital”

hepatite ac. si cr.

insuficienta renala si hepatica

ultimile 4 luni de sarcina si copii < 7 ani

asociera cu betalactamine = actiune antagonica


89.Chinolonele si fluorochinolonele: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.


Acid nalidixic

Acid oxolinic

Cinoxacina

Levofloxacina

Rufloxacina


Chinolone


  • Spectru de activitate
    • bacili gram negativi
    • Rezistenti – cocii pozitivi, pioceanic
  • Indicatii
    • infectii urinare si intestinale
  • Contraindicatii
    • copii => leziuni cartilaje
    • sarcina si alaptare
    • epilepsie
    • deficit de G6PDH => anemii hemolitice
  • Avantajele fluorochinolonelor
    • Administrare orala si patenterala
    • Dfuziune tisulara buna
    • Asociatii bune cu betalactamine si aminoglicozide
    • Activitate crescuta pe germeni plurirexistenti
    • Risc scazut de infectii cu candida
  • Indicatii
    • infectii urinare
    • prostatita bacteriana
    • profilaxia cistitei recurenta la femei
    • infectii cu neisseria gonoree
    • infectii gastrointestinale
    • alternativa la alte antibiotice in infectii respiratorii
    • osteomielita




90.Tuberculostaticele: caracteristici farmacologice generale, clasificare, example


Bacilul Koch

    • are multiplicare lenta
    • se cantoneaza in leziuni greu accesibile
    • dezvolta foarte rapid rezistenta
  • Se folosesc asociatii de chimioterapice
  • Regimurile terapeutice

    • 7/7 (tratament zilnic 7 zile)
    • 2/7 (2 zile de tratament din 7 zile)


    • Exemple
      • 6HRSZ2 + 3HR
      • 2HRSZ + 4HR

Clasificare

Tuberculostatice majore

Tuberculostatice minore

Hidrazida (Izoniazida) (H)

Rifampicina            (R)

Etambutol                     (E)

Pirazinamida                (Z)

Streptomicina              (S)

Etionamida

Cicloserina

Viomicina

Kanamicina

Ciprofloxacina

Amikacina







91.Medicamente antivirale: mecanisme de actiune, exemple. Aciclovirul: mecanism de actiune, indicatii, mod de administrare.


  • Mecanismul general de actiune
    1. falsi metaboliti necesari sintezei de acizi nucleici

2. blocarea sistemelor enzimatice necesare replicarii

Mecanisme de actiune

    1. impidicarea penetrarii virusului in celula – amantadina, rimantadina
    2. impiedicarea decapsidarii virusului – rimantadina
    3. impiedicarea replicarii virale – acilovir, ganciclovir
    4. impiedicarea sintezei proteinelor virale – inteferonii
    5. inhibarea asamblarii virusurilor – indinavirul, ritonavirul
    6. impiedicarea eliberarii virusurilor din celula gazda – zanamivirul, oseltamivirul

  • 1. Antivirale antivirusul gripal
    • amantadina
    • rimantadina
    • zanamivirul
    • oseltamivirul
  • 2. Antivirale antiherpes virusuri
    • acilovirul
    • valaciclovirul
    • famciclovirul
    • penciclovirul
    • ganciclovirul
    • foscarnetul
  • 3. Antivirale cu spectrul larg
    • ribavirina
    • interferonii

  • 4Antivirale antiHIV-SIDA
  • A. inhibitoare nucleozidice ale reverstranscriptazei
    • zidovudina
    • didanozina
  • B. inhibitoare non-nucleozidice ale reverstranscriptazei
    • nevirapina
    • efavirenzul
  • C. inhibitoare ale proteazei virale
    • indinavirul
    • ritonavirul

Aciclovir (Zovirax)

Mecanism de actiune

I – patrunde selectiv numai celulele infectate cu virusul herpetic care contin timidin-kinaza virotica => aciclovirul este fosforilat in aciclovir monofosfat

II – sub actiunea enzimelor gazda au loc inca 2 fosforilari => aciclovir trifosfat = forma activa a aciclivirului

III – AND-polimeraza virala incorporeaza in ADN viral aciclovirul trifosfat => AND viral anormal => nu mai poate continua replicarea

Administrare si doze

Locala - herpes genital, orofacial

unguent 5% - la 4 ore x 10 zile

Orala

hepes cutanat, mucos - 200 mg x 5/zi x 10 zile

herpes zoster - 800 mg x 5/zi x 10 zile

Profilaxia cu antibiotice : principiile profilaxiei, indicatiile profilaxiei


  • Principiile profilaxiei cu antibiotice
    • Se face pentru un singur agent patogen
    • Antibioticele folosite trebuie sa aiba un spectru cat mai limitat
    • Este indicat pentru germenii ce nu dobandesc rezistenta (nu pentru germeni de spital)
    • Durata scurta ( exceptie: RAA, TBC)
    • Se aplica individual (nu in colectivitati)
    • Contraindicata pentru viroze (exceptii : batrini, cardiaci,  imunodeprimati)
  • Indicatiile profilaxiei cu antibiotice
    • 1. reinfectia streptococica - la bolnavi cu RAA – Benzantin penicilina
    • 2. prevenirea EBSA – la valvulopatii, protezati valvular, sunturi arteriovenoase :
      • a.  amigdalectomie, extractii dentare – profilaxia infectiei streptococice => Penicilina iv. in bolus – 1 milion ui. - inainte cu o ora, apoi 1milion x3/zi x 3 zile
      • b.   intrventii chirurgicale abdominale – profilaxie infectie cu enterococ => Ampicilina 1g + Gentamicina iv. inainte de operatie + 5 zile dupa operatie
    • pacientii cu BPOC si viroze – doxiciclina
    • 4. pacienti imunodeprimati, sau sub corticoterapie – cefalosporine
    • 5. boli de singe cu pancitopenie - cefalosporine


93.Asocieri de antibiotice. Greseli in terapia cu antibiotice

Asocieri de antibiotice

de preferat monoterapia

Principiile asocierii de antibiotice

1. Ambele antibiotice sa se concentreze in organul afectat

2. Mecanismul de actiune sa nu fie antagonic

3. Reactiile adverse sa fie diferite

4. Sa nu determine rezistenta incrucisata

5. Doza sa fie ca in monoterapie

Asocieri de antibiotice

Indicatiile asocierii de antibiotice

1. - largirea spectrului de activitate pina la identificarea germenului – infectii grave

EX : betalactamina + antistafilococic + aminoglicozid (BG-) + metronidazol ( anaerobi)

2. - infectii cu etiologie mixta demonstrata

3. - obtinerea unui efect bactericid in focarele greu accesibile si pentru impiedicarea selectarii de mutante - tuberculoza


Asocieri de antibiotice

Reguli de asociere


Sa realizeze efect sinergic bactericid

Betalactamine + aminoglicozide

Germenul patogen sa fie sensibil la ambele bactericide

In infectii mixte – fiecare agent patogen sa fie sensibil cel putin la un antibiotic

In infectii de spital asociere cu antibiotice de rezerva

stafilococ => Oxacilina + Gentamicina

EBSA => Vancomicina + Cefalosporina

BG- aerobi => Gentamicina + Ciprofloxacina sau Cefalosporina

BG- anaerobi => Gentamicina + Cefalosporina si Metronidazol


Nu se fac asocieri:

medicament bactericid + bacteriostatic

doua antibiotice din clasa aminoglicozide

doua antibiotice cu spectru larg

Cloramfenicol + Tetraciclina



Greseli in terapia cu antibiotice

Tratamentul unei febre cu cauza necunoscuta

Antibiotic ineficient sau la care s-a dezvoltat rezistenta

Folosirea dozelor prea mici, sau durata scurta

Folosirea in viroze

Neintreruperea tratamentului in cazul in care nu exista raspuns la tratament

Asocieri gresite

Folosirea antibioticelor in loc de drenaj chirurgical




94.Modalitati de interventie farmacologica in etiopatogenia ulcerului gastric si duodenal



95.Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul ulcerului gastric si duodenal – exemple. Scheme terapeutice folosite in tratamentul ulcerului gastric si duodenal


Clasificare : Med. Antisecretorii –inhib pompa protoni (omeprazol), blocante recep H2

Antibiotice anti- HP- Amoxiciclina, Metronidazol

Protectoare ale mucoasei gastrice – sucralfatul, subcitratul de bismut coloidal

Medicamente antiacide -

Scheme terapeutice : Triplaterapie : un antisecretor + 2 antibiotice

Cvadruplaterapie : un antisecretor + 3 antibiotice

NB – trat numai cu un med Anti HP – procent mic de eficacitate

OMC- omeprazol 20mg x2 ; metronidazol 500 mg x2 ; claritromicina 250 mg x 2

OAC – omeprazol 20 x 2 ; amoxa 1G x 2 ; claritromicina 500 mg x 2

OAM-omeprazol 20 x 2 ; Amoxa 500 mg x 3 ; metronidazol 500 x 3


Durata tratament 7 zile


96.Blocanti ai receptorilor H2 : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare, doze, interactiuni.

Ex: cimetidina , ranitidina, nizatidina

Mec de Act : se fixeaze pe receptorii H2 :

  • Impiedicarea stimularii lor de catre histamina
  • Nu se mai stimuleaza adenilciclaza
  • Scade formarea de AMPc
  • Nu se activeaza proteinkinaza
  • Nu se formeaza anhidraza carbonica
  • Nu se mai formeaza H2CO3

Ef farmaco: scaderea secretiei de HCl

Eficacitatea anti histaminelor asemanatoare

Deosebirea din antihist : potenta , Rk adv,Farmacocin

Indicatii :

Ulcer gastric , duodenal

Sdr.Zollinger-ellison

Profilaxie ulcer in caz de trat cu AINS

Rk adv :

  • Tulb dispeptice
  • Vertij,cefalee,diaree,constipatie,greata
  • Eruptii, prurir
  • Ginecomastie
  • Tulb nervoase

Interactiuni :

  • Cimetidina det inhibitie enz = > react toxice de la med nemetab (teofilinam,sulfamide antidiabetice, betanlocante)
  • Antiacidele det inh abs Cimetidinei ; admin la > 1h inainte de masa Cinetidina dupa masa Anti acide


97.Blocanti ai pompei de protoni: exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare, doze.

- omeprzol , esomeprazol, rabeprazol

Mec de Act :

IPP din sange intra in canaliculul secretor al celulei parietale gastrice unde este un mediu intens acid

Se acumuleaza(nu patrunde prin membrana celulara in citoplasma)

In mediu acid formeaza sulfenamida

Sulfamida se leaga covalent de subunitatea alfa a ATP-azei H+/ K+

ATP-aza H+/K+ se blocheaza

Nu se mai secreta H+

Sinteza unor noi ATP-aze H+/K + se face lent

Secretia este inhiba peste 24 h



Indicatii : ulcer duodenal;

Ulcer duodenal rezistent la ranitidina

Ulcer gastric

Esofagita de reflux

Sdr Zollinger Ellison

Rk adv : usoare

Digestive- greata, faltulenta , constipatie

Interact med : inhiba Citocromul P 450 => scade metab unor med : diazepam imipramina

Scade abs med care necesita pH acid : ketoconazol



98.Tipuri de constipatie. Laxative si purgative : definitie, mecanism de actiune, clase terapeutice, exemple, indicatii, contraindicatii.


Tipuri de constipatie fctionala : de tranzit : inaintarea incetinita a materiilor fecale in tubul digestiv

Terminala : tulburarea la evacuarea scaunului , dat hiptonie sincter anal sau scaderea refluxului recto-anal


Laxativele deternina formarea de un singur scaun ; Purgativele : det scaune multiple cu consistenta lichidiana

Mec de Act : 1. Stimularea directa a motilitatii intesitinale : laxative de volum, purgative iritante

  1. Crestere a difuziunii si secretiei de apa si electroliti in lumenul intestinal : purgative iritatnte
  2. Retinere de apa prin forme hidrofobe si osmotice ; purgative osmotice
  3. Inmuierea scaunelor : laxative emolinate

Indicatii : constip fctionala , evitarea efortului de defecatie , golirea colonului pentru pregatirea Chirurigicala sau Rx, golirea colonului in trat unor intox.

C Ind : ocluzie intest ; dureri abd ; Administrarea repetata duce la constipatie

Clase terapeuticce : Laxative : de volum Emoliante si lubrefiante

Purgative : osmotice Stimulante sau irritante



99.Medicamente prokinetice, antispastice, antidiareice, antiflatulente, antivomitive : exemple, mecanism de actiune.

Med Prokinetice : medicamente care stimuleaza motilitate GI

Mec de Act : Blocante dopaminergice

Stimulante colinergice

Ex:Metoclopramida , Domperidona

Med antispastice : inhiba spasmul musc netede care det durere

Mec de Act : spasmul musc netede determinat prin : stimulare recept muscarinici si a miofibrilelor

Inlatura spasmul prin : blocarea receptorilor muscarinici=antispastice neurotrope, de tip atropinic

Act directa pe m.neteda= antispastice musculotope, de tip papaveric

Med antidiareice : mec de act : scad miscarirel peristaltice

Cresc contractiile segmentare

Cresc tonusul sfinceterelor

Inhiba reflexul anal de defecatie

Scad secretia biliara si pancreatica

Ex: Antidiareice opioide (tinctura de opiu, codeina) , anticolinergice (scobutil, atropina), care cresc vascozitatea (coalinul)

Med antiflatulente


100.Mecanismul de actiune al AINS. Clasificarea medicamentelor AINS – exemple.

Consta in impiedicarea sintezei mediatorilor imflamatie pornind de la acidul arahidonic

Actioneaza la nivelul Ciclooxigenazei 1; vezi schema


Clasificare: 1 Inhibitori nespecifici de ciclooxigenaza – Indometacina , Diclofenac, Aspirina

2 Inhibitori preferentiali ai COX 2 - Meloxicam, Nimesulid

3 Inhib specifici de COX 2 – Etoricoxib, Celecoxib



Efectele farmacologice ale AINS, indicatii, efecte adverse, contraindicatii

antiinflamator :RAA PR SA ; fenacetina si paracetamolul nu au act perif => ci numai antipiretice si analgezice

  1. Analgezic: cresc prag sensib dureroasa si este recomandat pt dureri mici si repetate
  2. Antipiretic: prin inhibarea prostaglandinelor din hipotalamus
  3. Antiagregant plachetar
  4. inhiba contractii uter
  5. protectie impotriva razelor UV
  6. inhibitor al dezvoltarii al C.colon

Indicatii : boli reumatice, lombagie, artrite, tendinite, cefalee, dismenoree, mialgii

Rk adv: 1. dureri epigastrice, ulcer, HDS

  1. sangerare
  2. Agravare IRC-inhiba PG cu rol vasodilatator
  3. retentie Hidrosalina-stimulare secretie renina , aldosteron
  4. nefropatie
  5. Agravare IC
  6. incidere prematura a canaluli arterial
  7. prelungirea sarcinii
  8. scaderea fct spermatoz.
  9. scadere rez org la infec
  10. crize astm bronsic
  11. alergii
  12. soc


102.Corticoizii suprarenalieni: mecanism de actiune, efecte fiziologice si farmacologice.


Cortizol Receptor intracitoplasmatic

T

Complex

Nucleu

Factor transcriptie gene

T        U

ef stimulatoare ef inhibitoare


Activarea recep nucleari : complexul glucocorticoid –recept se formeaza in citoplasma

Complexul intra in nucleu si se fixeaza de ADN nuclear

Se produce o transcip cu formare de ARN-m

ARN-m det sinteza la nivel ribozomal

Efecete farmaco si fizio :

Metabolism intermediar :

Glucidic : gluconeogeneza. Captare a.a. in ficat si rinichi

Proteic : creste catab proteic (nu in ficat)

Lipidic : lipoliza + redistrib t.adipos(facies luna plina)

Modif met lipidic si proteic => energie pt sinteza glucoza => in insuf corticosipra=> Hipoglicemie => D.Iatrogen

Hidroelectrolitic:retentie Na, apa , scadre reabs Ca

Creste rezistenta la stres : creste glucoza sanguina

Modif conc elemente sanguine : scade : limfocite, eozinofile, bazofile, monocite => scade rezist organism                                 

Creste : eritrocitele, Hb, neutrofilele, trombocite

Antiinflamatorii – inhiba macrofagele si limfocitele periferice, sinteza de lipocortine care inhiba de fosfolipaza A2=> scade sinteza de a arahidonic => scade sinteza de PG PC Tx

Antialergica si imunosupresoare: scade nr d limfkine si interleukina 2 secretate de lim T ; scade sinteza d Anticorpi secretati de lim B

Sist endocrin : scade ACTH TSH , creste STH , apoptoza celulelor timice

Aparate si sisteme : digestiv : screste HCl si pepsina ; SNC – stari psihotice ; Sist Osos :pierdere Masa osoasa, muscular : miopatie- slabiciune musculara , piele – vergeturi atrofii


Mineralocorticoizi : control hidroelectrolitic: aldosteron-act p TCD –reabs Na si apa, elim K



103.Corticoizii suprarenalieni: indicatii, efecte adverse si contraindicatii

Indicatii

Inflamatii : antiinflamator-cresc PMN, scad lim B si T, monocite, eozinofile, scade histamina eliberata de bazofile , inhiba activitatea Kininelor

Alergii : scad simptomele la reactii alergice la seruri, transfuzii, medicamente => vindecare: e.Quincke. laringite acute, edem glotic

Imunosupresie: leucemie , cancer , LES, PR, SD, DM

Tratamentul socului

Trat de substitutie : Boala Addison – Insuf CSR primara ; insuf CSR secundara sau tertiara ( scadere secretie d ACTH)

Dg etiologic sd Cushing – testul de supresie la Dexametazona – scade secretia => hipersecretie de ACTH sau Nu scade secretia de cortizol => tumora supraren

Rk Adv si C Ind :

osteoporaza – scade abs de Ca si creste elim de Ca

tulb metabolice-hiperglicemie, obezitate, dislipidemie, inh sintezei proteice

creste riscul infectii si intarziere vindecare plagi

creste apetit

HTA-edem

Ulcer gastric

Euforie si psihoze

piele –atrofie

M.neteda – miopatie

cataracta

Sdr Cushing iatrogen

scade TSH

Rebaund

scade limf , cresc neutrofilele si trombocitele



104.Clasificare corticoizilor suprarnalieni - exemple. Conducerea tratamentului cu glucocorticoizi.

Clasificare dupa durata si actiune :

  1. act scurta si potenta mica : Cortizol , Cortizon , Hidrocortizon         T/2<8h
  2. act intermediara si potenta medie : Prednison , Metilprednisolon, Prednisolon T/2 < 12-36 ore
  3. Act lunga si potenta mare : dexametazona , betametazona t/2 >48 h

Cura cu glucocorticoizii :

Clasic- numai dimineata

AZI : mai multe doze zilnice pana se obtine efectul antiinflamator si imunospresor => dupa obt efect se ia numai dimineata => apoi alternativ=program terapeutic la 2 zile : mentinerea constanta a dozei in ziua impara si scaderea dozei i n ziua para; cresterea dozei in ziua impara si scadera dozei in ziua para in mod gradat

Principii in trat cu CS : folosirea de steroizi cu activ intermediara, admin dozei totale de steroizi dimineata , trecerea la cuta intermitenta la 2 zile dupa obtinerea ef dorit

Intreruperea tratament : se face treptat, e bine sa se faca incepand cu programul alternativ se scade cu 10 mg pe sapt pana la 20-30mg apoi cu 2,5-5 mg / sapt pana la 10 mg, apoi se scade cu 2,5 mg / luna. Se intrerupe la 5-7,5 mg /zi sau se trece la alternativ si se intrerupe



105. Medicatia antiagreganta : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.

Ex: aspirina, ticlopidina, clopidogrelul, antag ai recept glicoproteici IIb/IIIA

Mec de act :inhiba ireverisbil COX plachetara si endoteliala ;A) => plachetele fiind lipsite de nucleu nu mai sintetizeaza COX si nici TxA2 toata viata lor de 7-10 zile => efecte antiagregant definiti

B)celulele endoteliale care secreta PGI 2, care au normal efect antiagregant si care contin nucleu , resintetizeaza COX=> ef agregant este temporar

Indicatii :profilaxia trombozelor, profilaxia tromb la purtatorii de valve protezate

Rk adv: mai putine decat cele in cazul trat durerii si inflamatiei, atentie la ulcer si sangerari



106. Heparina si heparine cu greutate moleculara mica : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse


Mec de act : se leaga de antitrombina III=>complex antitrombina III-heparina =>inactivarea fact coagularii: II(protrombina)+ X , iar pe XII,XI, IX- mai putin intens

-pnetru inactivarea fact II heparina trebuie sa lege atat de factorul II cat si de antiprotrombina III (nu inactiveaza fact III fixat pe plachete)

-pt inactivarea fact X este suf legarea de fact X => HMMM care nu se pot lega factorului II inactiveaza factorul X


Ef farmaco:-anticoagulant imediat :-15 min sange incoagulabil; dupa 4-8 revine coagularea

-antiagregant : scaderea agregabilitatii induse de trombina

Indicatii : curativ

trmboza venoasa prf a membr

embolie plm

IMA si AP instabila, in asociera cu aspirina

Ischemia acuta a membr inf

Profilactic :

Tromboza ven prof a membr

embolie plm

HMMM-efecet anticoagulant prelungit =16-18ore=> adm sc la 12 ore sau 24



107. Antitcoagulantele orale : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.

Ex: Acenocumarol , warfarina

Mec de act : vitamina k redusa este resp de sinteza fact II, VII,IX, X la trecerea in forma oxidata =>facorii coagularii depenteti de vit k sunt sintetizati numai in forma redusa

Forma oxidativa trece in forma redusa si o reface sub act epoxireductaza vit K

Anticoagulantele cumarinice intra in competitie cu vit k pt epoxireductaza

Se consuma epoxireducataza

Impiedica sinteza vit K redusa

Nu se mai sint fact II , VII, IX, X

Efecete farmacologice : tromboza profunda a venelor memb inf

Emb plm

IMA

Proteze valvulare

Tulburarii de ritm

Rk Adv:   hemoragie –antidot-vit K

Interactiuni medicamentoase : potentare act AINS

Inhibitia act anticoagulanta prin alcool , barbirurice



108 Medicatia trombolitica : caractere generale ale tromboliticelor, exemple, mecanism de actiune, particularitatile diferitelor medicamente folosita in tromboliza.


Ex: Streptokinaza , urokinaza, alteplaza

Mec de act : actiune directa si indirecta de transformare a plasminogenului in plasmina

Fibrinoliza – plasminogenul inactiv se transf in plasmina activa => det ruperea retelei de fibrina , desfacerea trombusului, si eliberarea produsului de degradare


Streptokinaza : obtinuta din culturi de streptococ B-hemolitic C

Selectivitate mica pt fibrina din cheag

Are prop antigenice =>anticorpi antistreptokinaza=> alergie + rezist la strepto.

hTA

Alteplaza (t-PA-activatorul tisular al plasminogenului): obt prin genetica

Activitate intensa pe fibrinogenul din cheag si redusa pe cel plasmatic

Act si pe cheagurile vechi

Nu este antigenica

Mult mai scumpa

Anistreplaza : sintetizata in vitro pentru a obtine complexul streptokinaza-alteplaza

Antigenica

Durata mare : t/2=90 min

IMA-ind de electie Foarte scumpa



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright