Medicina
Doriti sa va verificati conditia fizica?Doriti sa va verificati conditia fizica? Comoara din KarakoramCu toate ca este al doilea ca inaltime dintre toti muntii de pe globul terestru, varful K2 cu cei 8607m. ai sai este prea putin cunoscut. K2, numit si muntele Godwin Austen, dupa numele unui geograf englez din secolul XIX, care l-a exlorat, se situeaza in lantul muntos Karakoram, din nordul Casmirului, la granita dintre Pakistan si India. K2 a fost considerat multa vremeun varf inaccesibil, datorita inaltimi sale si a peretilor stancosi acoperiti de gheata. Prima dintr-o serie de incercari nereusite a avut loc in 1902. In sfarsit, dup mai bine de 50 de ani, in 1954, adica la numai un an dupa cucerirea Everestului, Achille Compagnoni su Lino Lacedelli, membrii unei expeditii italiene, au finalizat cu succes ascensiunea pe varful K2. Si totusi comoara ascunsa de impunatorul muntos Karakoram n-a fost descoperita cu aceasta imprejurare. Banuiti de ce? Pentru simplul fapt ca nu era ascunsa pe cretele maiestuoase, nici e versantii abrupti si amenintatori, ci undeva mai jos , in vaile in care uriasii ghetari incep sa se topeasca, formand primele ape curgatoare. Aici, in tinutul cunoscut sub numele de Hunza, in conditii greu de imaginat pentru cei obisnuiti cu cuvilizatia, traiec aprozimativ 15.000 de oameni care vorbesc limba burushaski, o limba ce oare sa nu fie inrudita cu nici una din limbile cunoscute de pe pamant. Asemenea varfului K2, eclipsat de faima Everestului, tezaurul fr o valoare insetimabila al populatiei Hunza ramane, in ciuda publicitatii care i s-a facut ocazional, nestiut si neexploatat de cea mai mare parte a omenirii. Doctorul Robert McCarrison, unul dintre specialistii care au inteles ca au de-a face cu un fenomen iesit din comun, a constatat printre altee ca bolile cardiovasculare, reumatismul, cancerul, diabetul zaharat si multe alte boli sunt practic inexistente la populatia Hunza. Daca facem abstractie de unele accidente, oamenii din tinutul Hunza mor la varste foarte inaintate. De fapt, cifrele nu spun totul. Bastinasii Hunza nu numai ca sunt campioni in ce priveste longevitatea, dar ei se bucura efectiv de vigoare si mobilitate, la varste la care majoritatea locuitprilor din tarile civilizate ajung sa-si urasca viata. Care sa fie secretul longevitatii si exceptionalei stari de sanatate a acestei populatii? Fara indoiala,alimentatia lor este unul din cei doi factori majori care la asigura o stare de sanatate atat de rar intalnita. In continuare, ansa, dorim sa ne oprim asupra celui de-al doilea factor de importnta capitala care conditioneaza bunostarea si fericirea noastra: activitatea fizica. Bastinasii Hunza nu au la dispozitie autovehicule si nici mijloace mecanizate de lucru. Munca se efectueaza cu forta bratelor, iar deplasarile se fa, bineinteles,pe jos. Astfel, oamenii acestui tinut profita din plin de beneficiile miscarii in aer liber, intr-un relief in care, fara sa exageram, se poate spune ca nu exista decat doua directii: fie in sus, fie in jos. * * * Miscarea este un element esential al sanatatii. Acest lucru nu ar trebui sa ne surprinda deloc. Daca citim Biblia cu atentie, vom observa inca de pe primele sale pagini ca Dumnezeu S-a ingrijit, chiar de la inceput, ca omul sa aiba un regim de viata sub cele doua aspecte fundamentale: alimentatia si activitatea. Creatorul a pus la dispozitia omului cea mai buna hrana si I-a oferit posibilitatea ca sa lucreze cu mintea si cu trupul, pentru a avea satisfactia ca traieste pentru un scop. Desi tara noastra nu se afla in fruntea tarilor cu o economie dezvoltata, moderna, putem observa cu usurinta ca unul dintre punctele in care stilul nostru de viata a suferit schimbari radicale este tocmai acesta: modul nostru de viata devine din ce in ce mai sedentar. Sa ne gandim doar la cele mai evidente exemple: cat de mult a crescut in ultimii 6-7 ani numarul proprietarilor de autoturisme sau cat de mult a scazut numarul gospodariilor in care cineva trebuie sa mai taie lemne de foc cu toporul. Statsticile arata ca numai 2% dintre oamenii societatilor dezvoltate fac suficienta miscare fizica in timpul activitatii lor.
Privarea sistematica de activitatea fizica are urmari observabile si chiar masurabile. Cu siguranta ca ati auzit de colesterolul sanguin marit, de hipertensiunea arteriala, de stresul excesiv si probabil stiti ca acestia sunt factori de risc in bolile cardiovasculare. Sedentarismul este si el un astfel de factor de risc. Exista numeroase studii medicale care au pus in evidenta efectul negativ al acestuia asupra sstarii de sanatate. Viata sedentara poate sa duca la cresterea riscului de infarct miocardic. Profesorul Franz Wollzenmuller a demonstrat statistic ca, daca sedentarismul se asociaza cu obezitatea sau cu hipertensiunea arteriala, riscul de infarct miocardic creste de 10 ori. Miscarea este esentiala pentru organism. Atat de esentiala incat Creatorul nostru a gasit ca este bine sa ne aduca aminte de ea chiar si in cadrul celor Zece Porunci. Stiati lucrul acesta? Este adevarat ca, de cele mai multe ori percepem porunca a patra ca pe o porunca privitoare la odihna, adica exact opusul miscarii, al activitatii. Si totusi, porunca a patra reglementeaza nu doar regimul de odihna, ci si pe cel de munca. Porunca a patra ne aduce aminte de nevoia de repaus, dar, in acelasi timp, ba chiar mai inainte, ne atentioneaza sa lucram sase zile. Iata dar cat de esentiala este activitatea, miscarea. Corpul nostru a fost prevazut cu aproximativ 600 de muschi. Aceasta inseamna nu mai putin de circa 6 miliarde de fibre musculare. Aceste cifre ar trebui sa fie graitoare pentru toti cei care stiu ca organismul omenesc este un templu al Duhului Sfant. Sfaturile inspirate ale Ellenei White subliniaza in nenumarate randuri caracterul binefacator al activitatii in aer liber. In cartea Educatie, la pagina 176, ea spune: Timpul folosit pentru exercitii fizice nu este un timp pierdut. * * * Un studiu efectuat de dr.Breslow, de la Universitatea Los Angeles, din California, a descoperit ca cei care practica exercitii fizice traiesc mai mult decat cei care duc o viata sedentara. Numeroase cercetari au demonstrat ca exercitiul fizic regulat are un efect protector impotriva infarctului miocardic si a altor afectiuni cardiovasculare. Activitatea fizica ajuta la mentinerea greutatii corporale normale. In caz de obezitate, exercitiul fizic este o parte indispensabila a curei de slabire. Exercitiul fizic nu numai ca dezvolta musculatura, dar intareste si oasele. Studii recente arata ca exercitiul fizic ar putea fi un mijloc de prevenire a demineralizarii oaselor (osteoporoza) mult mai eficient decat administrarea suplimentelor de calciu. Exercitiul fizic are efecte remarcabile in contracararea urmarilor nedorite ale stresului excesiv. Exercitiul fizic scade anxietatea si deprimarea, imbunatateste starea de dispozitie, stimuleaza memoria, ascute judecata si fortifica vointa. Regimul de activitate fizica regulata procura mai multa relaxare si ajuta la reglementarea somnului din timpul noptii. Si inca ceva, deloc neglijabil, atat pentru cei tineri cat mai ales pentru cei mai in varsta: exercitiul fizic infrumuseteaza aspectul fizic si normalizeaza silueta. Iata cateva indrumari importante pentru cei care doresc sa inceapa un program de exercitii fizice. Prescurtat : F-I - T
Frecventa Intensitatea Timpul Cat de des?Cat de intens sa fie efortul depus?Durata exercitiilor fizice. 3-5 ori pe saptamana Moderata. 15-30 minute/ sedinta. Se recomanda sa incepeti de fiecare data cu minute de misari usoare pentru incalzire. De asemenea, luati-va 5 minute pentru miscari de relaxare in vederea revenirii la normal. Care ar fi cele mai bune modalitati de a face exercitiu fizic? Mersul vioi, alergarea, inotul, ciclismul si orice alt exercitiu care antreneaza corpul intreg si care respecta cele trei criterii : frecventa, intensitate si timp. De fapt, exercitiul fizic poate sa fie - din fericire - si o munca utila. Profitati, ori de cate ori este posibil, de activitatile fizice care se ivesc in gospodarie, la camp sau in alta parte. Daca veti respecta formula F-I-T nu numai ca nu vor scadea beneficiile, dar veti avea si mai multe satisfactii. Pe langa respectarea regulilor enuntate anterior, va recomandam ca, in cazul in care ati depasit varsta de 40 de ani sau daca suferiti de anumite boli limitante, sa va consultati medicul pentru stabilirea gradului de toleranta la efort, inainte de a incepe exercitiul fizic. In afara de programul planificat, puteti profita de nenumaratele ocazii care apar in viata de zi cu zi, pentru a face miscare. De exemplu: folositi scarile in locul liftului, ori de cate ori e posibil. Sau, daca aveti de facut un drum de 2-3 Km., preferati bicicleta in locul autobuzului sau automobilului. Daca nu aveti bicicleta, daca nu aveti piscina, nu trebuie sa va descurajati si nici sa va considerati oropsiti de soarta. Aveti inca la indemana cel mai eficient si cel mai indicat tip de exercitiu fizic: mersul pe jos. Practica si investigatiile medicale au demonstrat cu prisosinta lucrul acesta. Pentru a profita din plin de binefacerile exercitiului fizic, nu este nevoie sa va fi nascut in tiunutul Hunza. Comoara Muntilor Karakoram este l indemana fiecaruia dintre noi, preturindeni. Cheile care deschid acest tezaur sunt la dumneavoastra, sunt chiar cele doua membre pe care ni le-a dat Creatorul. Sa le folosim spre binele nostru si spre slava Celui care ne iubeste si care a dat totul pentru ca sanatatea si sufletul nostru sa sporeasca deopotriva. Oricat de poluata ar fi natura si mediul, pentru cel care doreste sa se bucure de nepretuitul dar divin al miscarii in aer liber, exista locuri care sa incante ochiul, sa relaxeze mintea si sa inspire pace sufletelor impovarate. Teste1.Testul 1 - (Cooper)Distanta pe care o puteti parcurge in alergare in timp de 12 minute:
Testul se va repeta cel putin o data pe luna, in conditii de antrenament, cu o prealabila incalzire de 15 minute si o refacere dupa test de 15 minute. Cresterea progresiva a acestei distante exprima o crestere a capacitatii de efort fizic, imbunatatirea capacitatii de efort a inimii, a plamanilor si ameliorarea metabolismului. 2.Testul 2 - (proba clino-ortostatica)Acest test masoara reactivitatea sistemului nervos vegetativ, care regleaza circulatia sangelui, inima si respiratia. Testul se desfasoara astfel: dimineata, la desteptare, va masurati pulsul la artera radiala (la incheietura mainii), timp de 10 secunde. Cifra obtinuta o inmultiti cu 6, pentru a obtine numarul de batai cardiace pe minut. Apoi va ridicati incet in picioare. Dupa un minut, va masurati din nou pulsul timp de 10 secunde. Cifra se inmulteste din nou cu 6 pentru a calcula valoarea pulsului pe minut. Dupa ce ati obtinut cele doua valori ale pulsului, o scadeti pe cea mai mica din cea mai mare. Diferenta dintre aceste valori constituie reactia vegetativa, care ne poate spune multe despre conditia fizica. Reactia normala consta intr-o crestere a pulsului cand stati in picioare (ortostatism), cu cel mult 18 batai. Cresteri mai mari sau scaderi ale pulsului indica o reactie vegetativa anormla, respectiv o scadere a conditiei fizice.
|