Circuitul bolnavilor in spital

Dupa ce bolnavul s-a internat in spital, psihicul lui se schimba. Din acel moment bolnavul simte o stare de infirmitate, viata lui este in mainile celor care l-au primit. De aceea personalul care il preia, atat medicul cat si asistentul medical, trebuie sa tina cont de aceasta stare.

Internarea sa in debut, este momentul important, completat pe parcursul internarii, daca bolnavul isi castiga increderea, in personalul medical sau nu.

Daca se fac greseli de primire, de tehnica medicala, acestea sunt greu  de recuperat, speranta bolnavului in vindecare scazand.

Inca de la inceputul internarii se simte aceasta si anume: dezbracarea bolnavului, igenizarea sa, primirea hainelor, deparazitarea (daca este cazul), comunicarea personalului medical cu bolnavul, comunicarea verbala dintre personal, contribuie la siguranta locului in care a ajuns bolnavul.

La fel se acorda importanta si siguranta apartinatorilor, in caz ca bolnavul este insotit, explicandu-i-se ca se afla la locul potrivit, si ca i se va acorda tot profesionalismul pentru ca bolnavul sa fie cat mai rapid redat familiei. Apartinatorilor li se va comunica diagnosticul, gravitatea sau complicatiile posibile care pot aparea, vis-a-vis de un diagnostic mai grav.

Internarea bolnavilor se face in mai multe feluri:

prin bilet de trimitere, de catre medicul de familie din dispensar,

bilet de trimitere de catre medic specialist din policlinica,

bilet de trimitere de la cabinetele private,

transfer de la alt spital,

primire directa a urgentelor care sunt aduse de catre salvare sau familie fara bilet de internare.

In cazul cand bolnavul este adus de urgenta si profilul spitalului nu corespunde bolii lui, se va verifica starea bolnavului si diagnosticul, iar in caz ca starea bolnavului este grava, i se va acorda primul ajutor apoi va fi indreptat spre locul care i se cuvine.

Dupa ce bolnavul s-a prezentat la serviciul de ambulanta, i se iau datele personale, care se inscriu intr-un registru de internari, urmeaza apoi completarea datelor personale in foaia de observatie (F.O.), nume, prenume, adresa.

In cazul in care sunt adusi de urgenta bolnavi care nu au identificare, se va anunta politia pentru identificarea lor.

Odata ajunsi in spital, dupa ce sunt luate datele personale si inregistrate, se trece la dezbracarea bolnavului si examinarea sa, consultul bolnavului de catre medicul de ambulanta, stabilirea diagnosticului, efectuarea primului tratament in caz ca este nevoie (analgetice, tranchilizante, solutii perfuzabile) recoltarea de analize medicale.

Pentru stabilirea diagnosticului, se fac si cateva investigatii paraclinice daca este nevoie: electrocardiograma (EKG), electroencefalograma (EEG), ecografie (ECO), radiografie toracica, etc.

Ambulanta spitalului trebuie sa cuprinda urmatoarele:

un pat (cu suprafata tare) de consultatie,

dulap cu instrumente medicale (aparat de tensiune arteriala, termometru, vacutainere, stetoscop),

trusa de urgenta pentru resuscitare cardio-respiratorie formata din: laringoscop, pipa Guedel, sonda de intubatie orotraheala, balon Ruben (pentru respiratie artificiala), trusa pentru traheostomie,

sursa de O₂,

dulap cu medicamente de urgenta (seringi, perfuzoare, medicamente de urgenta ),

ecograf,

electrocardiograf,

casetofon pentru inregistrarea anamneziei.

Camera de primire sau ambulanta medicala trebuie sa fie bine incalzita si aerisita, dotata cu lumina naturala si artificiala.

La dezbracarea bolnavului va participa asistenta medicala care va fi instruita despre felul cum trebuie dezbracat bolnavul.

La bolnavii cu segmente de corp dureroase, se va tine cont de acestea, manevrele in aceste segmente vor fi mai blande. Se va incepe dezbracarea intotdeauna cu segmentele de corp sanatoase. In caz ca sunt mai multe segmente afectate, se vor taia hainele de pe bolnav de-a lungul cusaturii, ca acestea sa poata fi din nou folosite. Se trece apoi la anamneza bolnavului care va fi consemnata in rezumat in foaia de observatie (F.O.) a bolnavului, datele fiind inregistrate pe banda de casetofon.

Urmeaza prelevarea de probe biologice: sange, urina, materii fecale, exudat faringian, secretie din plaga etc.

Se trece apoi la consultul bolnavului de catre medic, care ii stabileste diagnosticul, verifica concordanta cu diagnosticul de trimitere. In caz ca bolnavul se poate trata ambulator, i se prescrie un tratament, in caz ca necesita internare medicul va lua legatura cu sectia unde urmeaza sa fie internat bolnavul si trimis la sectia respectiva.

Hainele bolnavului vor fi inventariate, i se va da bolnavului sau apartinatorilor bon de preluare si apoi hainele vor fi impachetate si depuse la garderoba spitalului.

In caz ca bolnavul prezinta obiecte de valoare (bani, bijuterii, acte etc.), acestea vor fi predate apartinatorilor sau daca acestea nu exista, se va intocmi un proces verbal si se vor depune la administratia spitalului. Un exemplar din procesul verbal se va da bolnavului. In caz ca bolnavul nu are insotitor si este in stare grava, un exemplar din procesul verbal se va atasa la foaia de observatie (F.O.).Daca bolnavul prezinta paraziti, hainele lui vor fi deparazitate, apoi spalate si depozitate. Hainele bolnavului vor fi asezate pe un umeras, iar cele mai mici intr-un saculet atasat umerasului. Se eticheteaza apoi umerasul si se depune la garderoba sau magazie.

Dupa ce bolnavul a fost dezbracat, consultat, va fi trecut in camera de igenizare unde va fi imbaiat, daca este cazul deparazitat. Baia de preferinta este dusul in picioare sau sezut, iar daca starea bolnavului este grava va fi asezat culcat pe un gratar de lemn.

Bolnavii veniti in coma, in soc sau cu fracturi grave nu vor fi imbaiati si li se face igenizarea spaland cu un burete pe rand segmentele  corpului.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Daca starea bolnavului este foarte grava se va anunta sectia unde urmeaza a fi trimis bolnavul, unde se vor lua masurile de igenizare dupa echilibrarea parametrilor vitali, bolnavul necesitand izolare pana la aceasta manopera.

Dupa ce bolnavul a fost igenizat va fi imbracat in camera de imbracare, cu pijama, ciorapi si papuci de spital. Peste pijama in sezonul rece vor primi un halat gros. Apoi bolnavul este dirijat spre sectiile cu profilul bolii de care sufera.  

Apoi, bolnavul va fi trimis pe sectia de specialitate unde este primit si repartizat de catre asistenta sefa in salon, predat apoi asistentei de salon.

Copiii mici si sugarii vor fi internati cu mamele lor, dar acestea nu pot dormi cu copiii in pat ci in saloane alaturate. Daca starea copilului este extrem de grava, se va permite asistenta mamei in acelasi salon dar cu paturi separate. Acestea vor primi de la asistenta medicala, indicatia in legatura cu regulamentul in spital.

Internarea unui bolnav in spital, presupune din punct de vedere fizic si psihic, scoaterea sa din mediul familial si profesional, incetarea activitatii sale de zi cu zi si izolarea sa  in alt mediu, care ii provoaca alta stare, o stare de tensiune, de teama. Aceasta stare de teama poate fi eliminata daca bolnavul gaseste la internare o atmosfera calda, cu profesionalism care ii da speranta ca acest loc il va ajuta sa revina in mediul sau cu o stare de sanatate buna.

In cazul ca va gasi un mediu placut, el se va simti protejat de conditiile negative care i-au pricinuit boala si va avea incredere in serviciul unde s-a internat. Spitalul trebuie construit in locuri ferite de poluare sonora si fizica, sa prezinte parcuri cu verdeata.

Exista spitale monobloc si pavilioane. Saloanele, este bine sa nu fie mari, ci sa cuprinda doar 2-4 paturi cu spatiu adecvat intre ele (6 mp). Salonul trebuie sa fie dotat cu grup sanitar, care este dezinfectat zilnic, ferestre cu perdele usor de spalat si lumina artificiala la pat.

Mobilierul salonului sa fie cu suprafata neteda care se spala si dezinfecteaza cu multa usurinta. Aceasta se acopera cu servetele si fete de masa de unica folosinta sau usor de spalat.

Foile de observatie, se vor pastra intr-un dosar care nu are voie sa ajunga in mainile bolnavului sau apartinatorilor, pentru a nu fi interpretate gresit anumite date  in legatura cu bolnavul. Doar foaia de observatie (F.O.) a bolnavului de terapie intensiva sta la patul bolnavului pentru a putea fi la indemana medicului si asistentei medicale, aceasta dand in mod cronometric indicatii despre tratament sau aparitia complicatiilor imediate.

Personalul sanitar bine instruit, in legatura cu discutiile cu bolnavii, nu au voie sa dea relatii despre diagnostic, nu vor sustine discutii, dialoguri cu voci tari, vor efectua manevre de tratament cat mai silentioase, pentru a nu deranja bolnavul.

Utilizarea telefoanelor se va face cu sonorizare minima, discutiile vor fi cu voce scazuta.

Telefoanele mobile vor fi directionate cu zgomot silentios sau vibrator. Se interzic telefoanele mobile la bolnavi cu stari grave.

Se vor inlatura si efectele vizuale nefavorabile ale vecinilor de pat (plagi deschise, hemoragii mari, agitatia unui bolnav, etc.) prin masuri de izolare a acestor bolnavi fie in saloane mici, fie cu paravane.

Personalul medical nu trebuie sa comenteze diagnosticul bolnavului si rezultatele paraclinice ale bolnavului.

Distribuirea mastilor se face de catre asistenta medicala in echipament special imbracat peste echipamentul de protectie. Este vorba despre halat de protectie alb, boneta, manusi de ata.

Alimentatia este diversificata in functie de regimul prescris de medic. Daca este posibil e bine sa se tina cont de preferintele bolnavilor in functie de regimul dietetic sau nu prescris.

Masa poate fi servita la pat la bolnavii imobilizati sau in oficii spitalicesti pentru bolnavii care se deplaseaza.

Masa va fi servita de asistenta dieteticeana care se ocupa numai de gospodarirea sectiei.

Nu este permis sa serveasca masa persoana care efectueaza munca de curatenie a saloanelor si grupurilor sanitare.

Aeroclimatul saloanelor trebuie in permanenta verificat. Se va aerisi de cateva ori pe zi salonul. Dupa recoltarea unor produse patologice sau fiziologice (plosca cu urina, materii fecale, puroiul din plaga, varsatura etc. ) se va aerisi imediat salonul.

Nu se vor folosi pentru dezinfectie substantele cu miros intepator si iritant. In caz ca se vor folosi acestea, bolnavii vor fi indepartati din salonul respectiv, iar la aparitia efectului se va spala si aerisi salonul.

Colectarea cantitativ si calitativ a unor produse de evacuare (urina, materii fecale etc. ) se va efectua in afara salonului, se vor verifica si nota in foaia de observatie (F.O.), deci ele vor fi prelevate probe de laborator apoi se vor arunca.

Tratamentul la patul bolnavului, se efectueaza pe cat posibil cu minimum de durere si corect. De aceea la anumite manevre dureroase (incizii, drenaje, indepartarea pansamentului) se va folosi si anestezia locala.

Instrumentarul folosit la anumite manopere va fi pentru unele manevre, de unica folosinta (seringi, ace, pungi, sonde etc.), iar alt instrumentar va fi spalat, dezinfectat si sterilizat, introdus in casete etichetate cu data sterilizarii.

La orice manevra medicala sau chirurgicala bolnavul va fi linistit psihic, si va fi nevoie sa-si dea consimtamantul ca este de acord cu manopera (in scris).

Patul in care este asezat bolnavul va fi cat mai comod, curat si cu lenjerie curata care se schimba la 2-3 zile sau ori de cat ori este nevoie.

Somnul bolnavilor intra in tratamentul terapeutic si trebuie respectat cu strictete. Nu se vor trezi bolnavii pentru termometrizare, decat pentru efectuarea tratamentului de antibiotice care trebuie sa respecte orarul stabilit.

Tratamentul de noapte se va efectua la lumina de veghe a fiecarui pat, cat este posibil de incet, fara a deranja alti bolnavi.

Nu este permis a se incepe curatenia in timp ce bolnavii dorm. Aceasta se va incepe cu camerele anexe, coridoare si numai dupa ce bolnavii s-au trezit se va incepe curatenia in saloane.

Bolnavii grasi care necesita ingrijiri speciale pe timp de noapte, se vor izola in saloane mai mici pentru a nu deranja sau speria ceilalti bolnavi din jur. Somnul fiziologic nu trebuie intrerupt decat in mod special, tratamentul daca este antibiotic putandu-se efectua si la trezirea lui (aceasta se noteza pentru a nu uita de tratament)

Se poate introduce in completare daca bolnavul este operat si somnul de dupa masa, care completeaza somnul nocturn. In spitalele cu spitalizare lunga (sanatorii, spitalele de boli cronice, recuperare) exista locuri de agrement, unde bolnavi sunt supravegheati la activitatile care le executa si unde li se stabileste un anumit program de odihna activa.

Deasemenea , exista biblioteci sau cluburi unde bolnavii isi pot completa cunostintele care-i intereseaza, dar acestia trebuie verificati de catre personalul sanitar.

Ascultarea unor programe radioficate, se permite numai anumitor bolnavi si cu casti individuale pentru a nu deranja alti bolnavi. Acestia vor fi interogati despre programele pe care le audiaza.

Asistenta medicala va sta tot timpul printre bolnavi fara sa aibe alte preocuparii extraspitalicesti si de comportamentul ei depinde  atmosfera de care se bucura bolnavul.

De la ambulanta bolnavii sunt repartizati pe sectiile de specialitate in functie de afectiunea pe care o prezinta. Bolnavii cu afectiuni medicale vor fi repartizati in sectii medicale: medicina interna, hematologie, neurologie, cardiologie, reumatologie, recuperare, psihiatrie, boli infectioase, TBC, etc.

La bolnavii cu infectii contagioase, trebuie avuta mare grija la internare, se va acorda o atentie deosebita pentru a fi repartizati cat mai corect, in sectiile de specialitate pentru a nu gresi sectia, in felul acesta sa se previna infectiile nozocomiale.

Bolnavii cu afectiuni chirurgicale vor fi internati pe sectii chirurgicale: chirurgie, ORL, oftalmologie, neurochirurgie, chirurgie cardiaca si toracica, ginecologie, etc.

Pentru copii, exista spitale de pediatrie care respecta acelasi circuit spitalicesc ca si la adulti.

Dupa ce bolnavii au ajuns in sectia unde au fost repartizati, sunt notati in condica sectiei unde se noteaza:

numele  si prenumele,

numarul foii de observatie ( F.O.)

diagnosticul

data internarii in spital

data iesirii din spital

starea de iesire

observatii

Condica este sub controlul asistentei sefe. Asistentele au obligatia de a raporta zilnic numarul bolnavilor internati in saloanele lor cat si numarul paturilor libere.

Dupa ce aceste date sunt centralizate de asistenta sefa, ea face repartizarea lor la serviciul administrativ si biroul de internare. Aceste date se raporteaza dimineata inainte de raportul de garda.

Foaia de observatie este actul juridic al bolnavului. Acest document contine toate datele despre bolnav si care dirijeaza tratamentul terapeutic fiecarui bolnav. Este si act medico-legal cat si document stiintific. De aceea ea se pastreaza ani la arhiva spitalului.

In foaia de observatie (F.O.) se consemneaza:

numele si prenumele bolnavului,

adresa,

ocupatia,

diagnosticul,

istoricul bolii,

antecedente fiziologice si patologice,

examenul obiectiv,

valorile parametrilor vitali (tensiunea arteriala, puls, respiratie, temperatura ),

rezultatele probelor biologice,

tratamentul prescris de medic,

evolutia bolii,

complicatiile care apar,

manevre terapeutice efectuate (punctii, paracenteze, drenaj, excizii, etc.)

complicatii,

epicrize la externare.

In caz ca intervine decesul, asistenta medicala are urmatoarele obligatii:

pregateste si verifica foaia de observatie (F.O.) pe care o prezinta medicului,

pregateste cadavrul pentru prosectura (scoate sonde, perfuzii, il spala, il fixeaza),

completeaza biletul pentru trimiterea cadavrului la morga,

anunta administratia spitalului pentru a fi anuntati apartinatorii,

anunta morga spitalului pentru  a fi pregatita pentru autopsie,

organizeaza transportul cadavrului spre morga, insotit de foaia de observatie (F.O.). Nu se inmaneaza niciodata foaia de obseravtie (F.O.) la apartinator, ci este trimisa prin asistenta medicala,

scoate bolnavul din evidentele sectiei,

aduna bunurile bolnavului pentru a fi inmanate familiei,

scoate bijuteriile  si bunurile pe care le purta bolnavul, intocmeste proces verbal cu acestea si le inmaneaza familiei cu semnatura ei, a familiei si doi martori,

cadavrul bolnavului va stationa pe sectie acoperit timp de 2 ore.