Cancerul bronhic periferic (bronhiilor mici)

CANCERUL BRONHIC PERIFERIC (BRONHIILOR MICI)

        Radiologic apare ca o opacitate de forma rotunda, marime variabila cu diametrul intre 2-6 cm situat in plin parenchim pulmonar, la distanta de hil. Imaginea radiologica seamana cu un chist hidatic de care se deosebeste prin aceea ca intensitatea este mai mare si conturul mai net. In hil si mediastin ganglionii sunt mariti (realizeaza imagine de complex bipolar).

         O varietate a cancerului periferic este cancerul varfului pulmonar PANCOAST-TOBIAS in care tumora are tendinta la dezvoltare pleuro-parietala in zona sulcusului, cu invazia si distrugerea arcului posterior al coastei 1 si 2 sau apofizelor transverse ale vertebrelor T1-T2; se insoteste de simptome neurologice caracteristice (din partea plexului brahial, dureri si paralizie a membrului supertior) si tulburari ale simpaticului cervical (sindromul Claude-Bernard-Horner).

Caverna canceroasa - in masa tumorala se produc tulburari ischemice care au ca urmare necroza unei portiuni din tumora. Portiunea sfacelata se fluidifica si se elimina pe cale bronsica; in locul produsului eliminat apare caverna prin intrarea aerului. Caverna canceroasa se caracterizeaza prin aceea ca are conturul interior anfractuos datorita mugurilor care tind sa o umple si peretele gros, contur extern infiltrativ.

Transparenta ei este neomogena datorita mugurilor tumorali care se proiecteaza ortograd. Peretii cavernei pot fi constituiti dintr-un strat gros de tesut tumoral, care determina un cadru opac in jurul transparentei cavitare realizand caverna cu chenar. Metastazele cancerului bronsic se produc pe cale limfatica sau hematogena in creier, in oasele plate si coloana, ficat si glandele suprarenale precum si la plamanul contralateral.

Diagnosticul diferential al cancerului bronsic

            Limfangita carcinomatoasa: staza pulmonara, EPA, insuficienta inimii stangi, hiperemia pulmonara, diseminarea hematogena tuberculoasa, virozele cu determinari pulmonare, histoplasmoza, leucemia, pneumoconioze, fibroza pulmonara sistematizata, sarcoidoza, atelectazia discoidala Fleschner.

- polipi glandulari;

- polipi vilosi.

Bolnavii cu gastrita Menetrier si rezectii gastrice dupa ulcer gastric sau duodenal, dupa 10 ani de interventie, pot fi incadrati in grupa factorilor de risc;

Ulcerul gastric poate fi considerat stadiu precanceros cu o frecventa de malignizare pana la 10%.

3. FACTOM DE MEDIU

- alimente;

- agenti infectiosi;

- continutul solului in minerale - au fost incriminati pe baza incidentei mai mari a cancerului gastric in anumite regiuni ale lumii si in mediul urban fata de cel rural, dar nu exista dovezi suficiente in privinta rolului in geneza acestei afectiuni.

ANATOMIA PATOLOGICA

Dupa sediu:

- 70% din cancerele gastrice au localizare antrala;

- 20% juxtacardiala;

- 10% pe peretii stomacului sau in regiunea fundica.

Se disting mai multe forme macroscopice:

a) cancerul ulcerate care ia aspectul unei ulceratii cu marginile neregulate si adesea mamelonate. In profunzime invazia atinge destul de rapid submucoasa si determina hemoragii oculte care duce la anemii progresive;

b) cancerul vegetant sau polipoid se tradeaza printr-o masa proliferanta in lumenul gastric. In aceasta forma cancerul poate sa ramana un oarecare t

            Cancerul bronsic periferic

            Lobita canceroasa

            Cancerul bronsic periferic escavat

            Cancerul bronsic central cu/sau fara adenopatie hilara