Boli profesionale

Boli profesionale

nb) Dupa timpul de expunere la actiunea factorului de risc, exista:

A.    Intoxicatii acute (se cerceteaza atat ca boala profesionala cat si ca accident de munca), generate de o expunere de scurta durata la actiunea factorului de risc, dar la doze mari.
B.    Intoxicatii cronice (se cerceteaza ca boli profesionale), provocate de regula, de doze relativ mici, dar care actioneaza timp indelungat asupra organismului;

Clasificarea bolilor profesionale

Neoplasm hepatic si al ductelor biliare intrahepatice: angiosarcom hepatic (Clorura de vinil monomer, Pulberi de lemn (esente tari), Compusi de crom (VI))

Neoplasm al cavitatii nazale (Compusi de nichel)

Neoplasm laringian (Azbest)

Neoplasm bronsic si pulmonar (Azbest, Arsen si compusii sai, Compusi de nichel, Produsi de dezintegrare ai radonului, Dioxid de siliciu liber cristalin, Bisclormetileter, Beriliu, Cadmiu)

Neoplasm osos si al cartilajului articular al membrelor si cu alte localizari (Radiatii ionizante)

Neoplasme ale pielii : carcinom cu celule scuamoase (Arsen, Produsi de gazeificare a carbunelui, uleiuri minerale)

Mezoteliom: mezoteliom pleural, mezoteliom peritoneal (Azbest)

Neoplasm al vezicii urinare (Amine aromatice)

Leucemii: leucemia limfoida, leucemia mieloida, alte leucemii cu celule specifice (Radiatii ionizante, Benzen)

Clasificarea bolilor profesionale

nBoli de sange non-maligne

Anemie hemolitica dobandita (Naftalina, TNT, Hidrogen arseniat)

Anemii aplastice (Benzen, Radiatii ionizante)

Anemia secundara (Plumb)

Agranulocitoza (Benzen, Radiatii ionizante)

Methemoglobinemie (Amine aromatice si nitrocompusi)

Clasificarea bolilor profesionale

nAfectiuni psihice si comportamentale

Sindrom posttraumatic (Traumatisme craniene prin accident de munca)

Sindrom reactiv (Situatii sau evenimente stresante)

nBoli ale sistemului nervos

Parkinsonism secundar (Magneziu)

Alte afectiuni extrapiramidale si tulburari de motilitate (Mercur si compusi)

Mononeuropatia membrelor superioare: sindrom de tunel carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial (Miscari repetitive, Vibratii, Pozitii extreme ale incheieturii mainii)

Polineuropatie cauzata de agenti toxici (Arsen si compusi, Acrilamida, Sulfura de carbon, Plumb, Mercur, Radiatii)

Polineuropatie (Vibratii)

Encefalopatia toxica (Plumb, Mercur, Solventi organici)

Clasificarea bolilor profesionale

nBoli ale ochiului si anexelor

Conjunctivite (Alergeni si iritanti profesionali)

Cheratite (Radiatii UV)

Cataracte (Radiatii infrarosii, TNT, Dinitrofenol, Etilen oxid, Naftalina)

Nistagmus (Iluminat inadecvat)

Astenopie acomodativa, agravarea miopiei preexistente (Suprasolicitari vizuale)

nBoli ale urechii

Hipoacuzie, surditate (Zgomot peste LMA, Substante chimice ototoxice)

nBoli ale sistemului circulator

Sindrom Raynaud (Vibratii cu actiune la nivelul membrelor superioare)

Varice ale membrelor inferioare (Ortostatism prelungit)

Tromboflebita de efort a membrelor superioare (Efort cu miscari ample ale membrelor superioare)

Clasificarea bolilor profesionale

nBoli ale sistemului respirator

Pneumoconioza minerului la carbune (Pulberi de carbune)

Azbestoza (Azbest)

Silicoza, silicotuberculoza (Bioxid de siliciu liber cristalin)

Aluminoza pulmonara (Aluminiu)

Fibroza pulmonara (Gaze si vapori iritanti)

Berilioza (Beriliu)

Sideroza (Pulberi de fier)

Stanoza (Pulberi si fumuri de staniu)

Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice (Pulberi anorganice mixte)

Afectiuni pulmonare benigne: pleurezie benigna, atelectazii rotunde, placi pleurale (Azbest)

Pneumonii interstitiale (Metale grele)

Rinite alergice (Alergeni profesionali)

Astm bronsic alergic si astm bronsic nonalergic (prin mecanism iritativ) (Alergeni si iritanti respiratori profesionali)

Bisinoza (Bumbac, in, canepa)

Boli respiratorii cronice nespecifice prin expunere la pulberi organice (Cereale, tutun, dejectii de animale)

Bronhoalveolita alergica extrinseca (Fan mucegait, bagasa, dejectii de animale, malt, ciuperci etc.)

Bronsita acuta si cronica (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Pneumonia chimica (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Edemul pulmonar acut (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Ulcer nazal si perforatia septului nazal (Crom, Arsen si compusi)

Clasificarea bolilor profesionale

nBolile ficatului

Hepatite toxice (Substante chimice hepatotoxice)

nBoli ale pielii si tesutului subcutanat

Dermita alergica de contact (Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice, cauciuc, vopsele, adezivi, metale, cosmetice, alti agenti)

Dermita iritativa de contact (Sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si lubrifianti, produse petroliere, acizi, baze, ciment, saruri metalice, zgura si vata de sticla, alti agenti)

Dermita de contact mixta (alergica si iritativa) (Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice, cauciuc, vopsele, adezivi, metale, saruri metalice, cosmetice, sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si lubrifianti, produse petroliere, acizi, baze, ciment, zgura si vata de sticla, alti agenti)

Urticarie (Latex, Epitelii animale, Temperaturi extreme)

Clasificarea bolilor profesionale

nBoli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv

Sinovite si tenosinovite, bursite, epicondilite (Miscari repetitive, Pozitii extreme, fortate, ale articulatiilor, Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor)

Artroze cronice, periartrite (Miscari repetitive, Pozitii extreme, fortate, ale articulatiilor, Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor, Vibratii, Microclimat nefavorabil)

nBoli ale aparatului urinar

Nefropatie toxica acuta si cronica (Metale grele si hidrocarburi alifatice halogenate)

nIntoxicatii acute, subacute si cronice profesionale si consecintele lor

Expunerea profesionala la agenti chimici

Clasificarea bolilor profesionale

nBoli profesionale cauzate de expunerea la agenti fizici

Soc caloric, colaps caloric, crampe calorice (Microclimat cald)

Hipotermie, degeraturi (Microclimat rece)

Imbolnaviri datorate compresiunilor sau decompresiunilor (Presiuni atmosferice crescute sau scazute)

Boala de vibratii: sindrom osteo-musculo-articular, sindrom digestiv, sindrom Raynaud, sindrom nervos (Vibratii)

Boala de iradiere (sindrom acut de iradiere) (Radiatii ionizante)

Sindroame neuro-cardio-vasculare si endocrine (Campuri electrice si magnetice, Radiatii electromagnetice neionizante din banda microunde si radiofrecventa)

Masuri generale pentru combaterea noxelor profesionale

n1. Combaterea riscului de supraancalzire : producerea unei miscari a aerului cu cel putin 0,3 m/sec.; dusuri de aer; ecrane protectoare sau perdele de apa; izolarea zonei de lucru in jurul muncitorului prin crearea de spatii aclimatizate; locuri speciale pentru repaus in pauze; mijloace individuale; instalatii speciale; asigurarea posibilitatilor unui consum de apa in cantitati suficiente.

n Combaterea caldurii excesive, normalizarea umiditatii, inlaturarea fumului a vaporilor toxici, a substantelor urat mirositoare:  instalatia de ventilare a aerului; micsorarea gradului de impurificare a aerului (instalatii speciale, hote, nise de aspiratie); masurile vizand gradul scazut de impurificare a aerului se iau inclusiv la nivelul localitatii/zonei; suprimarea sau reducerea la minimum a surselor producatoare de factori nocivi; instalatii speciale de desprafuire (la concasoare, malaxoare); folosirea mijloacelor mecanizate sau pneumatice de transport al unor pulberi toxice care se manipuleaza in vrac.

n3. Realizarea unui iluminat igienic: pe cat posibil, lumina naturala, directa; iluminatul artificial suficient si uniform;  eliminarea riscului de orbire prin lumina directa sau prin lumina reflectata.

n4. Combaterea zgomotului: izolarea incaperilor zgomotoase (din punct de vedere al amplasarii si al materialelor speciale utilizate in constructia lor); mijloace tehnice speciale individuale (ex.: antifoane); captusirea peretilor cu materiale absorbante de zgomote.

n5. Atenuarea vibratiilor se recomanda ca utilajele care produc vibratii puternice sa fie instalate la parter sau la subsol; amortizoare elastice speciale s.a.

Aparatul cardiovascular

nIn timpul activitatii aparatul vascular asigura o cantitate sporita de oxigen la nivelul organelor efectoare si elimina o cantitate crescuta de cataboliti.

nRitmul cardiac creste destul de rapid dupa inceperea activitatii musculare, si uneori chiar inaitea inceperii activitatii in mod reflex.

nCresterea tensiunii arteriale, se face in 3 faze: faza de debut(la inceputul efortului= creste tensiunea sistolica - creste tensiunea diferentiala), faza de stare(cre4sterea ramane constanta, uneori chiar o scadere a minimei), faze de recuperare(dupa incetarea efortului, progresiv se trece la tensiunea de repaos)

nCresterea vitezei de circulatie a sangelui(deschiderea capilarelor)

Aparatul respirator

nCresterea debitului respirator este proportionala cu:

nintensitatea muncii:de la 5-8l/min in repaos pana la 120 l /min.(4 l oxigen pe minut)

nRitmul muncii

nPozitiile vicioase

nOboseala

nIn timpul muncii creste efectul substantelor toxice asupra organismului, datorita cresterii volumului respirator si a frecventei cardiace. 80-90% din intoxicatiile profesionale se produc pe cale respiratorie.

Analizatorul vizual

nOboseala oculara se manifesta prin:

nIritatii dureroase, acompaniate de secretii lacrimale si roseata a pleoapelor si conjunctivei

nDiplopie

nCefalee

nDiminuarea capacitatii de acomodatie si convergenta

nDiminuarea acuitatii vizuale

nAceste simptome apar mai frecvent in cazurile de iluminat insificient, de afectiuni oculare necorectate la timp.

Analizatorul auditiv

nIn functie de intensitatea si durata sa zgomotul produce asupra omului efecte variate:

nImplicatii asupra urechii interne= asupra echilibrului

nTulburari in vorbire

nEfecte fiziologice(excitatie digestiva, cresterea metabolismului, cresterea activitatii cardiace, deformatii osteo-articulare)

nEfecte neuropsihice(tulburari de atentie, sustragere, incordare, excitatie, oboseala)

nTulburari motorii

nExpunerea la zgomot provoaca: hipertensiune, tahicardie, cresterea tensiunii musculare

nToate acestea sunt de fapt un mecanism de protectie a organismului contra pericolului.

Aparatul locomotor

nScheletul corpului omenesc se imparte in trei regiuni: scheletul capului, scheletul trunchiului si scheletul centurilor si membrelor

nIn timpul miscarilor cel mai grav afectata este coloana vertebrala. In majoritatea profesiunilor care implica ridicarea de greutati mari apar afectiuni ale discurilor intervertebrale.

nMasurile sau metodele de munca incorecte pot mari consideranbil riscurile

nCapacitatea omului de a ridica variaza in functie de inaltimea corpului si inaltimea la care trebuie ridicata greutatea.

nUn om de 175 cm poate ridica frecvent 50 kg la inaltimea de 125cm= 70% din inaltimea corpului sau

Munca si consumul de energie

nIn timpul activitatii fizice are loc o crestere a consumului de energie, care difera in functie de solicitarea musculara.

nConsumul de energie in conditiile muncii se masoara in calorii munca si sunt cu atat mai mari cu cat eforturile fizice cerute pentru exercitarea profesiunii sunt mai mari.

nValorile energetice pe profesiuni sunt diferite

nMetabolismul bazal al unui adult reprezinta cca 1700 kcal/24 ore, la care se adauga 600-700 kcal pentru activitati extrap[rofesionale(imbracat, mers, digestie, ocupatii in timpul liber) ajungandu-se la 2300-2400 kcal/24 ore, nefiind incluse caloriile muncii profesionale.

nPentru femei aceasta valoare este de 1900-2100 kcal/24ore

Munca si oboseala

nOboseala este starea de slabiciune musculara, nervoasa sau psihica, vizibila sau interioara, reala sau imaginara

nDiminueaza capacitatea de munca si este asemanatoare altor semnale ca foamea, durerea care alarmeaza organismul avertizandu-l de pericolul aparitiei unui fenomen patologic.

nDaca se manifesta in limite normale, nu este o boala si are consecinte temporare asupra organismului.(slabirea atentiei)

nSe manifesta prin incetinirea ritmului de munca, aparitia miscarilor suplimentare si inutile.

nFormele oboselii:

Oboseala musculara

Oboseala oculara

Oboseala fizica generala

Oboseala mintala

Oboseala nervoasa

Oboseala provocata de monotonia muncii sau a mediului

Oboseala afectiva cauzata de emotii puternice si greu de suportat

Oboseala cronica

Cauzele oboselii

nMonotonia

nIntensitatea si durata muncii fizice si intelectuale

nFactorii de mediu(temperatura, lumina, zgomot)

nFactorii psihici(responsabilitati, griji, conflicte)

nConditii alimentare

nBoala si dureri

Simptomele oboselii

Scaderea atentiei

Incetinirea si inhibarea perceptiei

Inhibarea capacitatii de gandire

Scaderea randamentului activitatii fizice si intelectuale

Slabirea rezistentei generale a organismului fata de diferitele boli

Atunci cand simptomele oboselii zilnice se acumuleaza pe o perioada prelungita duc la instalarea oboselii cronice

Factorii ce provoaca oboseala sunt:

nConditiile de munca

nConditiile de mediu

nConditii de munca sunt:

nDurata zilei de munca - conform legislatiei nu va depasi 8 ore in cazul de 40 ore pe saptamana

nRegimul de munca - presupune organizarea activitatilor in mai multe schimburi, pentru intreprinderile de prelucrare se practica activitati in 2-3 schimburi in perioada de sezon

nGradul de intensificare al muncii - se reglementeaza de normele de productie sau de timp in vigoare si vor corespunde nivelului organizatoric, tipului productiei, etc.

nExperienta in munca si cerintele tehnice vor determina categoria din care face parte executantul, categoria activitatilor va corespunde categoriei tarifare a muncitorului

nNivelul organizatoric al procesului de munca

Masurarea oboselii

nMetode directe:

Ergograful- diminuarea capacitatii de effort

Dinamometrul- cu ajutorul lui se poate masura forta maximala voluntara

nTehnica de lucru

nIn cursul determinarii muschiul in experiment este solicitat sa ridice o greutate. Greutatea ramane constanta, dar dupa un numar de ridicari nu mai poate fi ridicata la aceeasi inaltime.

nInaltimea la care este ridicata greutatea scade mai rapid daca frecventa de contractie a muschiului este mai mare. In cursul determinarii se pot varia conditiile de efectuare a miscarii si astfel se obtin diferite forme ale curbei de oboseala care traduc modalitatile de instalare ale acestui fenomen.

nIn functie de aceste conditii Kronicker a formulat cateva "legi ale oboselii" care-i poarta numele.

nAparitia oboselii poate fi amanata in anumite limite, iar dupa ce a aparut poate fi atenuata prin:

nReglementarea duratei zilei de munca, a duratei saptamanii si a concediilor de odihna

nOrganizarea corecta a regimului de munca, a pauzelor de odihna si prin organizarea muncii

nStresul este situatia in care buna stare a organismului sau integritatea sa fizica si psihica este amenintata, persoana neavind la dispozitie raspunsuri gata fabricate pentru a reduce amenintarea.

nO situatia devine stresanta in urmatoarele conditii:

nSolicitari numeroase

nSubiectul se simte amenintat

nSubiectul este izolat

nSubiectul este impiedicat sa-si desfasoare activitatea

Masurarea oboselii

nMetode indirecte:

- Marimea productiei - este considerata metoda indirecta deoarece marimea productiei depinde de un numer important de alti factori precum: interesul pentru castig, conditiile sociale si elementul psihologic de munca.

nOboseala poate fi :   

n- Fiziologica : stare reversibila care dispare prin repaus si mai ales prin somn.
- Cronica : corespunde fazei a 2-a, de rezistenta, din cadrul sindromului general de adaptare.
- Surmenajul : corespunde fazei a 3-a, de epuizare, din cadrul sindromului general de adaptare.

Factorii etiologici ai oboselii, in esenta, sunt:
.    factori individuali
.    factori ai organizarii muncii
.    factori ai mediului de munca
.    factori ai relatiilor psihosociale

Profilaxie :

I.    Factori dependenti de conditiile de munca propriu-zise (organizarea muncii, timpul de munca, regimul de munca).
II.    Factori dependenti de conditiile de mediu.
Activizarea odihnei: alternarea unei forme de activitate cu alta.

CAPACITATEA DE MUNCA

    .    reprezinta posibilitatea organismului uman de a mentine aceeasi intensitate a efortului necesar activitatii optime profesionale, timp cat mai indelungat, fara a modifica cantitatea si calitatea produsului muncii si fara a influenta negativ, imediat sau indepartat starea de sanatate.
.    este o notiune bio-psiho-sociala care oglindeste raportul intre posibilitatea de prestatie fizica si solicitarea activitatii profesionale.

.    este totalul posibilitatilor de a efectua o cantitate maxima de munca.

.    este performanta pe care o poate realiza omul cu maximum de posibilitati de care dispune.

FACTORII CARE DETERMINA CAPACITATEA DE MUNCA

A. FIZIOLOGICI
- starea de sanatate
- alimentatia
- constitutia morfo-functionala
- exercitiul si antrenamentul
- sexul
- varsta   

B. PSIHOLOGICI
- aptitudinile de munca
     .    generale
     .    specifice
- interesul sau motivatia
- vointa
- atitudinea fata de munca
- dispozitia de munca

Reducerea capacitatii de munca

nUna din cauzele care duce la reducerea capacitatii de munca sunt imbolnaviri profesionale - afectiuni produse ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, afectiuni cauzate de factori nocivi, fizici, chimici, biologici, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman in procesul muncii.

Accidente de munca
S-a constatat ca: se accidenteaza frecvent nu persoanele cele mai tinere, ci persoanele cu varsta cuprinsa intre 20-25 ani, dupa care urmeaza scaderea, in mod progresiv. Frecventa accidentelor scade odata ce persoana achizitioneaza cunostinte,isi consolideaza deprinderile de lucru,deci isi consolideaza competenta profesionala.

nFactorii predispozanti la accidente Oboseala, varsta, vechimea si experienta in profesie interfereaza cu probabilitatea accidentelor.