Opera lui Petre Dulfu

Pe langa prestigioasa sa activitate in domeniul pedagogic , materializata in formarea a peste 2000 de invatatori in cadrul Scolii normale din Bucuresti , Petre Dulfu a publicat numeroase lucrari cu teme didactice si literare , care i-au adus popularitatea , fiind apreciat drept unul dintre cei mai cititi scriitori romani la finele secolului al XIX - lea si prima jumatate a secolului al XX - lea. Inzestrat cu o mare putere de munca , acesta s-a aplecat cu acribie si consecventa asupra folclorului si a literaturii , acumuland de-a lungul timpului vaste cunostinte in domeniul literar si lingvistic , pe care le-a folosit creator in operele operele sale. Convins de intelepciunea populara si moralitatea oamenilor din popor , se va stradui sa imprime creatiilor sale un substrat epopeic , in cadrul caruia se detaseaza personajele de basm ale eposului romanesc : Pacala , Tandala , Gruia lui Novac , Fat-Frumos , Ileana Cosanzeana etc , dar si traditiile si obiceiurile de peste an , insotite de sarbatori cu mare participare din partea comunitatilor rurale de pe intregul areal romanesc.

Inca din adolescenta , Petre Dulfu a dovedit un real talent poetic , pe care l-a cultivat in permanenta prin creatii literare publicate in revistele romanesti din Transilvania : ,,Familia" , ,,Sezatoarea" , ,,Amicul familiei" , ,,Cartile sateanului" , iar dupa stabilirea in Bucuresti ; in cele mai reprezentative publicatii aparute in Regat , la finele veacului al XIX - lea si inceputul celui urmator.

1. Scrierile lui Petre Dulfu cu continut didactic ,,Etica sau morala filosofica", aparuta in anul 1889 si ,,Notiuni de estetica" , scoasa in 1890 , pornesc de la realitatile stringente ale invatamantului romanesc , marcat de o acuta criza de manuale scolare , de aceea , desi redactate intr-un stil ,,lapidar si ingrijit" , nu se bazeaza pe o gandire didactica originala insumand ideile si practicile educationale din scolile austriece si germane , despre formarea personalitatii si a caracterului uman , intr-un cadru asigurat de scoala bazata pe cultivarea aptitudinilor si integrarea individului in societate. Remarcabile nu atat prin continut , cat prin metodele didactice si suportul lor moral-educativ , aceste lucrari au umplut un gol in literatura didactica la timpul respectiv , mai ales ca intreaga societate romaneasca era cuprinsa de febra inoirilor prin scoala si educatie , ca o reactie a noului suflu european , care cerea imperios o reformare a invatamantului de toate gradele.

Articolele lui Petre Dulfu de psihologie , pedagogie , etica , logica si estetica , publicate in revistele : ,,Educatorul" , ,,Lumina pentru toti" , ,,Revista pedagogica" , ,,Revista invatatorilor si invatatoarelor din Romania" , ,,Ideea" , ,,Revista generala a invatamantului" , ,,Educatia" etc sunt legate de solutiile practice ce se impuneau in procesul de invatamant din scolile normale , gimnaziale si primare , oferind modele metodice si cursuri centrate pe diverse teme , sub influenta noului cadru educational oferit de reforma lui Spiru Haret. Axate pe o terminologie accesibila si o logica remarcabila , articolele marelui dascal s-au bucurat de o apreciere unanima , atat in scolile urbane , cat si in cele din mediul rural. 3.

Prins in valul reformator al sistemului educational din Romania , Petre Dulfu va redacta un mare numar de manuale si va incerca sa imprime demersului didactic in general un rol educational pornind de la valorile moral-crestine si ideile samanatoriste , care acordau un rol central satului ca matrice de perpetuare a traditiilor si spiritualitatii romanesti. An de an , in perioada premergatoare Primului Razboi Mondial , a editat Abecedare , carti de citire , aritmetici si geografii pentru clasele primare , gimnaziale si de liceu , manualele sale dovedind o buna cunoastere a programelor scolare , precum si remarcabile elemente de didactica si metodica dobandite , prin studiu si practica neintrerupta la catedra. In special abecedarele si cartile de citire , realizate cu osandie si pasiune de distinsul pedagog , Petre Dulfu , au fost illustrate cu creatii literare , povestioare , snoave , anecdote gustate de elevi , cu o buna priza la toate categoriile de educatori. Chiar si dupa Primul Razboi Mondial , manualele lui Petre Dulfu au ramas pe rol , intrucat atat prin conceptie , cat si prin continut si metoda satisfaceau exigentele educationale ale timpului. 4.

Ca ideal educational , opera didactica a acestuia pastreaza ,,linia herbastiana data de Reisi" , ca un ultim cuvant al acestui curent de gandire si actiune didactica , mai ales ca Petre Dulfu se va raporta in permanenta la obiectivele si practicile educationale din Centrul si Nordul Europei , dovedindu-se unul dintre cei mai fideli colaboratori ai lui Spiru Haret. 5.

Singura parte originala a operei sale didactice o gasim in ,,Istoria pedagogiei" , unde introduce si analizeaza apreciabile cunostinte privind scoala si gandirea pedagogica romaneasca , raportand-o la principalele momente si personalitatile care au avut un rol major in dezvoltarea invatamantului national in perioada moderna a evolutiei sale.

2. Opera literara a lui Petre Dulfu cunoaste doua etape distincte , una transilvaneana , cand se remarca prin poeziile de inceput , traducerile in limba maghiara din poetii romani si teza sa de doctorat sustinuta la Universitatea din Cluj , iar a doua este perioada bucuresteana , legata de publicarea celor mai valoroase creatii in versuri si in proza.

Daca poeziile aparute in : ,,Familia" , ,,Sezatoarea" , Amicul familiei" etc urmaresc problematica si versificatia populara , ori surprind aspecte de viata cunoscute in satele de pe Valea Somesului , teza sa de doctorat sustinuta sub coordonarea profesorului clujean Grigore Silasi , intitulata ,,Activitatea lui Vasile Alecsandri pe taramul literaturii romane" , publicata la Cluj in 1881 , reprezinta un valoros studiu analitic in care sunt surprinse principalele coordonate ale operei bardului de la Mircesti. 6.

Studiul este structurat in noua capitole bine articulate sub aspectul argumentatiei , care intr-o logica impecabila incearca sa fixeze rolul si importanta lui Vasile Alecsandri pentru literatura romana , raportand mesajul creatiei sale la toate provinciile locuite de romani.

Proiect: Maya ramane in continuare o civilizatie misterioasa Proiect: Redobandirea hegemoniei maghiare in Bazinul Carpatic

In partea intitulata ,,Scurt istoric al creatiei poetice romane" , autorul intr-o viziune de respiratie iluminista surprinde rolul poeziei in trezirea constiintei nationale si apararea identitatii etnice , aratand ca ,,Orice natiune , dupa veacuri de tacere isi da seama de existenta ei si vrea sa inainteze pe calea dezvoltarii culturale , isi spune primul cuvant , isi manifesta existenta sa prin creatia poetica . Natiunea romana , in momentul de fata traieste perioada de inflorire a creatiei poetice . Creatia poetica romana de pana acum atinge punctul culminant in opera lui Vasile Alecsandri." . Tanarul literat vede in autorul ,,Pastelurilor" un deschizator de drumuri , opera sa oglindind ,,inaintarea spiritului in starea de dezvoltare culturala a natiunii romane.". 7.

Raportandu-se la culegerea de folclor a poetului moldovean , Petre Dulfu se opreste asupra impactului pe care l-a avut aceasta asupra folclorului romanesc , care prin valoarea sa artistica reprezinta o parte fundamentala a spiritualitatii nationale. ,,Culegerea de poezii populare a lui Alecsandri are o mare importanta din trei motive. In primul rand , creatia populara romana a atras atentia cititorului cult si a castigat simpatia Apusului pentru neamul nostru. In al doilea rand , culegerea lui Alecsandri a constituit un imbold pentru cei care se ocupa cu studierea si culegerea creatiei populare. In sfarsit , preocuparea pentru poezia populara a avut o mare influenta si asupra individualitatii artistice a poetului , ceea ce se reflecta in intreaga sa opera.". 8.

Referitor la creatia lirica a bardului de la Mircesti , Petre Dulfu arata ca aceasta se impune prin : ,,perfectiunea simpla si totusi artistica a formei , prin melodicitatea ritmului si prin farmecul deosebit al expresiei poetice . Totul e simplu si natural , linistit si vesel , numai cateodata se face auzit un suspin adanc sau un zguduitor strigat de durere.". 9.

Spatii ample sunt alocate poeziilor epice pe care Petre Dulfu le imparte in trei categorii : balade , legende si poeme eroice , acestea fiind scrise ,,intr-o limba populara autentica si mentin multe elemente satirice menite sa denunte abuzurile si ilegalitatile sociale.". O atentie aparte le este acordata celor trei poeme eroice : ,,Sentinela romana" , ,,Dan , Capitan de plai" si ,,Dumbrava Rosie" , pe care le considera de o ,,inegalabila valoare". 10.

Petre Dulfu subliniaza apoi valoarea ,,Pastelurilor" lui Vasile Alecsandri , considerandu-le o culme a creatiei acestuia , intrucat in cadrul acestora pana si ,,natura moarta capata un caracter dinamic.". Pentru a fixa locul lui Alecsandri in evolutia de ansamblu a poeziei romanesti , Dulfu s-a simtit obligat sa faca un scurt istoric al literaturii romane de la Dosoftei la M. Haliciu , la Vacaresti , Carlova , Asachi , I.H. Radulescu , C. Negruzzi , Gr. Alexandrescu , Andrei Muresanu si Dimitrie Bolintineanu , considerandu-l pe autorul ,,Dumbravei Rosii" un adevarat ,,rege al poetilor romani". 11.

In capitolele finale ale lucrarii se ocupa de caracterul educativ si profunzimea dramaturgiei lui Alecsandri si valoarea lor istorica si artistica , care le face neperitoare.Versurile din care este alcatuita drama ,,Despot Voda" imbraca ,,in cele mai potrivite cuvinte ideile si sugereaza cu finete trasaturile personajelor", dovedindu-se una dintre cele mai solide creatii din intreaga creatie dramatica romaneasca.

In ceea ce priveste documentarea lucrarii , Petre Dulfu a subliniat faptul ca el a cercetat pe langa tot ce a scris acesta , Alecsandri , aproape toate lucrarile , care faceau referire la viata si opera marelui poet. 12.

La Bucuresti , dascalul ardelean Petre Dulfu va da la iveala lucrarea ,,Ispravile lui Pacala" , in care satirizeaza aspectele negative ale societatii , apeland la umorul popular creat prin limbaj si intamplari hazlii de catre unul din cele mai indragite personaje ale folclorului romanesc. Cartea a fost premiata de Academia Romana , cunoscand 13 editii pentru ca era citita cu savoare in toate mediile romanesti. 13.

Un an mai tarziu , apare pitoreasca ,,Legenda a tiganilor" , cu scene hazlii si incitante legate de nomadismul , viata comunitatilor tiganesti si raporturile acestea cu diferite categorii sociale. Oralitatea limbajului si expresiile pitoresti dau farmec si creeaza buna dispozitie pentru cititor.

,,Foloasele invataturii" (1902) si ,,Snoave" (1909) au un pronuntat caracter moralizator , autorul pedaland pe valoarea educativa a intelepciunii populare cuprinse in creatii legate de viata de zi cu zi si intamplarile la care sunt partasi oamenii simpli , care prin istetime , curaj si spirit de dreptate dejoaca planurile ascunse ale raufacatorilor. 14.

Dupa ani de munca , Petre Dulfu desavarseste traducerile ,,Ifigenia si Aulida" si ,,Ifigenia in Taurida" de Euripide , reluand un vechi plan inceput in perioada in care era student al Universitatii din Cluj. Pentru valoarea acestor traduceri de exceptie , in anul 1903 , cele doua lucrari au fost premiate de Academia Romana , bucurandu-se de o buna primire in lumea specialistilor. Nicolae Quintescu in raportul sau catre Academie sublinia : ,,Nu ezit a considera Ifigeniile lui Dulfu ca o adevarata opera literara , excelenta sub toate punctele de vedere. Ne putem mandri cu o asemenea traducere , una din cele mai bune cu cari s-a inzestrat azi literatura romana , din poetii antichitatii clasice. O recomand dar cu caldura sufragiilor Dumneavoastra si cer in favoarea ei impartasirea la premiul Adamachi.". 15.

Volumul ,,Cantece si povesti" aparut in 1910 la Editura ,,Minerva" s-a bucurat de o apreciere unanima , majoritatea creatiilor fiind inspirate din lumea satului cu bucuriile si nacazurile taranilor in cadrul unui mod de viata patriarhal , din care nu lipseau superstitiile si obiceiurile ancestrale.

Epopeea populara ,,Gruia lui Novac" , aparuta in anul 1913 , va cunoaste 9 editii , bucurandu-se de un adevarat record in privinta cititorilor. Pornind de la realitatile romanesti , Petre Dulfu valorifica in mod superior motivele baladei lui Gruia in care poporul vedea un erou animat de cele mai nobile sentimente fata de tara si popor. Acesta lupa impotriva turcilor si face mult bine oamenilor de rand , folosindu-si vitejia si eroismul pentru a aduce bucuria si increderea in sufletele oamenilor. 16.

La finele Razboiului de intregire a neamului ii apare volumul de poezii patriotice ,,Vise implinite" , patruns de un sincer si nedisimulat patriotism al oamenilor simpli , care si-au adus obolul lor de jertfa si daruire pentru faurirea Romaniei Mari. In mai multe poeme , autorul canta abnegatia si devotamentul unor mari barbati ai neamului , cum a fost si George Pop de Basesti , pentru realizarea idealului unitatii nationale.

In 1919 , Petre Dulfu daruieste literaturii romane o veritabila capodopera prin publicarea poemului in 12 canturi intitulat ,,Povestea lui Fat-Frumos" , un adevarat model de basm versificat in care sunt concentrate intr-un apreciabil corolar virtutile eroilor populari trecute prin modul de simtire si perceptie a luptei dintre bine si rau , perturbata in mentalul colectiv din generatie in generatie. Ziarul ,,Luceafarul" aprecia la data aparitiei ,,Povestii lui Fat-Frumos": ,,Petre Dulfu foloseste un fond primitiv pe care-l trateaza cu mijloace culte , pentru a-l pune iar la indemana poporului. Povestirea e curgatoare , cu vers corect , chiar frumos uneori , totdeanuna simplu si apropiat de mintea sateanului. E partea morala pe care d. Dulfu a stiut mai ales s-o sublinieze. Cartea e o buna lectura." 17.

Pe toata durata deceniului al treilea din secolul al XX - lea , Petre Dulfu s-a dedicat scrisului , publicand aproape in fiecare an cate o lucrare. Cartile se epuizau cu repeziciune , pentru ca publicul din toate provinciile locuite de romani avea un adevarat cult pentru scrierile sale. Aproape fara de exceptie , acestea au fost retiparite in editii successive.

,,Fapta si rasplata" este premiata de Editura ,,Cartea Romaneasca" , in 1920, aparand apoi in patru editii ; ,,Iisus Mantuitorul" (1921) si ,,Dumnezeu si oamenii", retiparite si ele in 3 si respectiv doua editii , bucuranu-se de o audienta deosebita in randurile publicului cititor. In ,,Convorbiri Literare" se sublinia cu indreptatit temei despre lucrarea ,,Iisus Mantuitorul" : ,,chiar cititorul matur e surprins de noutatea lucrului , si intreaga drama a vietii lui Iisus se infatiseaza in chip cu mult mai atragator. Lucrarea va avea un efect bine-facator asupra publicului caruia i se adreseaza". 18.

,,Odinioara" si ,,Ion Saracul" (1923) , ,,Pacala argat" , comedie cu cantece in patru acte (1924) , precum si povestirile pentru copii ,,Razbunarea Lenutei" si ,,Zana Florilor" (1926) , reiau vechile motive din lucrarile anterioare , focalizand subiectele pe teme inspirate din intelepciunea populara cu accente de morala si satirizare a viciilor umane , in timp ce ultima sa carte ,,Povestea Romaniei Mari spusa de un soldat" (1927) este inchinata evenimentelor din anul 1918 cand a avut loc Marea Unire a tuturor romanilor. 19.

Pentru merite deosebite , pe taram educational si literar , a primit distinctiile : ,,Bene - Merénte" , ,,Rasplata muncii pentru invatamant cls. I" si ,,Coroana Romaniei in grad de ofiter".

In memoria posteritatii , a ramas in primul rand prin lucrarile sale literare , eroii acestora fiind odinioara pe buzele oamenilor din popor , care citeau cu regularitate cartile scrise de Petre Dulfu , vazand in acestea preocuparile si nazuintele lor.

Din perspectiva timpului , putem spune fara a gresi , ca tot ce a scris Petre Dulfu pentru popor , e duios , sincer si moral , sublinia unul dintre fostii sai elevi , in urma cu saizeci si cinci de ani. Iar Vasile Goldis , directorul ziarului ,,Romanul" ii adresa urmatoarele cuvinte de multumire , in 1911 , profesorului-literat : ,,Va multumesc din suflet pentru admirabilele poezii ce ne-ati trimis. Din toate partile cer taranii sa mai publicam <<de alea ce scrie Dulfu>>. Va rog , faceti-le pe voie si scrieti-ne pentru fiecare numar poporal. Faceti un mare serviciu cauzei prin colaborarea aceasta. Scrierile dumneavoastra sunt cetite cu nespusa placere , nu numai de popor , dar de toata lumea de aici.". 20.

Chiar daca astazi s-a asezat , pe nedrept , un val de uitare peste opera sa , acesta ramane o personalitate remarcabila a pedagogiei si a literaturii romane la increngatura secolelor al XIX - lea si al XX - lea. Lucrarile sale izvorate din melosul taranului roman au hranit setea de lectura a multor generatii de romani , in prima jumatate a secolului al XX - lea .

Note :

S. Stoian , ,,Pedagogia romana moderna si contemporana" , Bucuresti , 1976 , p. 119 ;

P. Puscasu , ,,Petre Dulfu si Vasile Alecsandri" , Tribuna , anul X , nr. 29, 21 iulie 1966 , p. 2 ;

I. Ardeleanu - senior , ,,Oameni din Salaj" , Zalau , 1938 , p. 172 - 175 ;

D. Teodosiu , in I. Ardeleanu - senior , op. cit. p. 176 ;

S. Stoian , op. cit. p. 119 ;

D. Samuel , ,,A roman iradalone Magyar bibliografiaja 1830 - 1960" (,,Bibliografia maghiara a literaturii romane 1830 - 1960") , Bucuresti 1966 , p. 432. Teza de doctorat a lui Petre Dulfu a fost redactata in limba maghiara cu titlul ,,Alecsandri Vazul müködése a roman iradom terén." ;

P. Puscasu , op. cit. p. 174 ; M. Balaj , ,,Petre Dulfu - poet militant pentru propasirea social-culturala a sateanului roman pentru unitatea nationala , studii si articole" , vol II , ,,Studii de stiinte filologice , Filiala Baia Mare", 1973 , p. 67 ;

,,Buletin Stiintific" , Seria A , Filologie , Pedagogie , Baia Mare , 1971 , p. 174 - 175 ;

,,Buletin Stiintific" , Seria A , Filologie , Pedagogie , Baia Mare , 1971 , p. 174 - 175 ;

,,Buletin Stiintific" , Seria A , Filologie , Pedagogie , Baia Mare , 1971 , p. 174 - 175 ;

V. Achim , ,,Nord-Vestul Transilvaniei , cultura nationala - finalitate politica 1848 - 1918" , Baia Mare , 1998 , p. 369 ;

,,Buletin Stiintific" , Seria A , Filologie , Pedagogie , Baia Mare , 1971 , p. 175 ;

Cea mai insemnata si mai raspandita lucrare , ,,Ispravile lui Pacala" s-a bucurat de aprecierea lui B. Petriceicu Hajdeu si a lui A. Naum , care in raportul sau catre Academie sublinia : ,,Autorul a tratat acest fond cu multa simplitate si cu mult natural , versul corect , limba curata , asa cum se vorbeste intr-adevar la tara , fara nici o afectie. Cate odata o gluma , sub forma vesela a frazei ascunde un sentiment de adanca melancolie. Literatura netendentioasa , placuta la cetire , poemul acesta este o carte buna in literatura noastra. Deci o recomand Dumneavoastra spre premiere." , ,,Convorbiri Literare" , anul XXIX , 1895 , p. 752 ;

Referitor la ,,Foloasele invataturii" , Grigore Stefanescu arata in anul 1902 : ,,Desi mica in intinderea ei , este foarte meritorie prin scopul sau si pentru ca autorul , intr-o limba curata si poporana , arata taranilor starea de inapoiere in care se afla ei fata de cei din strainatate , si-i sfatuieste ca pot sa ajunga si ei la acest bun traiu si la progrese pe toate caile igienice si economice , daca se vor pune cu staruita sa invete carte. Pentru aceste consideratiuni eu sunt de parere , sa se dea autorului o incurajare prin premiul Adamachii" . ,,Analele Academici" , tom XXV , seria II , 1902 , p.438 ;

I. Ardeleanu - senior , op. cit. p. 173 ;

P. Dulfu , ,,Scrieri , Editie ingrijita de V. Florea si V. Craciun" , Bucuresti 1971 , p. VII , V. Achim , op. cit. p. 396 ;

P. Dulfu , ,,Scrieri , Editie ingrijita de V. Florea si V. Craciun" , Bucuresti 1971 , p. VII , V. Achim , op. cit. p. 396 ;

M. Balaj , op. cit. p. 68 - 72 ;

I. Ciocian , ,,Petre Dulfu" , in ,,Scoala Noastra" , Nr. 5 , Zalau , septembrie - octombrie , 2003 , p. 43 ;

I. Ardeleanu - senior , op. cit. p. 174.