Rusia intre secolele XII-XV

Rusia intre secolele XII-XV

Secolul al XII-lea gaseste lumea rusa in plin proces de dezintegrare politica. Cauzele trebuie cautate in imposibilitatea centrului fostului cnezat al Kievului si Novgorodului de a-si impune autoritatea asupra feudalilor locali asupra oraselor si targurilor rusesti. Este o caracteristica tipic societatii feudale, tendintele de autonomie si independenta in defavoarea puterii centrale. Se dezvolta mestesugurile ce stau in stransa legatura cu dezvoltarea comertului mai ales in regiunea de apus a zonei locuite de rusi. Orasele ajung la mare inflorire mai ales Novgorod, Smolensk, legate fiind si de comertul de tranzit de la Marea Neagra la Marea Baltica. Veleitatile de independenta sunt sustinute, pe langa aspectele legate de viata economica, si de faptul ca aceste orase isi creaza un aparat de stat propriu, cu o armata gata sa apere interesele locale. Marele cneaz de la Kiev nu a reusit sa mentina unitatea statului astfel incat s-a destramat constituindu-se mai multe state independente. Apoi izbucnesc rascoale feudale si in cnezatul Kievului al carui scaun cnezial este disputat de conducatorii locali. Drept consecinta Kievul va mai fi capitala a statului doar nominal deoarece statul era de fapt dezmembrat.

Incercarea de a reface unitatea vechiului stat rusesc o va face cneazul Vladimir Iuri Dolgoruki (1157-1174) care va viza ocuparea Kievului sprijinindu-se si pe boierimea mica si mijlocie, pe oraseni, dar va fi ucis de marii boieri nemultumiti de politica pe care o ducea. Urmasul sau Vladimir al III-lea (1176-1212) a continuat aceasta politica ajungand la grave conflicte cu Novgorodul ce se incheie cu victoria acestuia din urma la Lipita. Novgorodul era un mare centru mestesugaresc ce avea sub stapanire un teritoriu intins in bazinul lacului Ilmen si al raurilor Vochov si Lovat. A avut stranse legaturi comerciale cu Bizantul, dar si cu rivalul sau orasul Kiev. In secolul al XII-lea puterea cneazului a fost ingradita foarte mult. Cele mai importante probleme privind activitatea comerciala si a celor de conducere a orasului erau rezolvate in interesul marilor negustori si ai feudalilor.

In partea de sud-est a fostei Rusii a luat fiinta la sfarsitul secolului al XII-lea cnezatul Haliciului dar pentru scurta vreme pentru ca va fi impartit intre Ungaria si Polonia la inceputul veacului urmator. A avut de infruntat atacul tatarilor, a caror suprematie cneazul Daniil Romanovici - ce reusise sa refaca autonomia cnezatului - a fost nevoit sa o recunoasca. Cnezatul Haliciului a fost impartit intre Polonia, Ungaria si Lituania la mijlocul secolului XIV.

Un fenomen care avea sa-si puna amprenta asupra evolutiei economice si politice in zona baltica in secolele XII-XIII a fost patrunderea germana. Colonistii germani erau insotiti de negustori si misionari, acestia din urma urmarind sa raspandeasca crestinismul printre populatiile pagane de la Marea Baltica. Au fost sprijiniti de ordinul cavalerilor teutoni, de suedezi si de danezi care, dupa ce au cucerit tinuturile baltice, au atacat orasele rusesti Novgorod si Pskov. Patrunderea germanilor in teritoriile rusesti se va face in conditiile in care dinspre rasarit tatarii reusisera sa obtina o mare victorie asupra oastei ruse coalizata cu una cumana la 31 mai 1223 pe raul Kalka. A urmat la cativa ani o noua ofensiva tatara cu efecte dezastruoase in partile rasaritene ale Rusiei. Totusi cneazul Alexandru Iaroslavici de Novgorod reuseste sa-i opreasca pe suedezi la 15 iunie 1240 la varsarea raului Jora in Neva. Victoria n-a fost suficienta pentru a indeparta pericolul deoarece germanii au continuat inaintarea si o noua batalie ce a avut loc pe gheata lacului Ciud la 5 aprilie 1242 castigata de rusi va opri inaintarea germana. Aceste lupte aveau sa usureze, insa, ocuparea Rusiei de catre tatari intre 1236-1242, condusi de Batu-han. Orasele rusesti au fost pradate pe rand : Reazan, Moscova, Vladimir, Kievul a fost pustiit in 1240. Efectele cuceririi mongole au fost grave pentru Rusia, iar refacerea economica si politica s-a facut cu greu in secolele XIV-XV si pentru ca tatarii au creat un puternic stat, ce era independent fata de marele han mongol, stat care cuprindea si Rusia.

-Regiunea Mures, cu resedinta la Targu Mures si raioanele Gheorgheni, Ludus, Reghin, Sangeorgiu de Padure, Tarnaveni, Targu Mures.

-Regiunea Prahova, cu resedinta la Ploiesti si raioanele Campina, Cricov, Ploiesti, Pucioasa, Sinaia, Targoviste, Teleajen.

-Regiunea Putna, cu resedinta la Focsani si raioanele Adjud, Focsani, Maicanesti, Panciu, Tecuci, Vrancea.

-Regiunea Rodna, cu  resedinta la Bistrita si raioanele Beclean, Bistrita, Nasaud, Viseu.

-Regiunea Severin, cu resedinta la Caransebes si raioanele Caransebes, Almas, Moldova Noua, Oravita, Resita.

-Regiunea Sibiu, cu resedinta la Sibiu si raioanele Agnita, Fagaras, Medias, Sebes, Sibiu, Sighisoara.

-Regiunea Stalin, cu resedinta la Orasul Stalin si raioanele Ciuc, Odorhei, Racos, Sfantu Gheorghe, Stalin, Targu Secuiesc.

-Regiunea Suceava, cu resedinta la Suceava si raioanele Campulung, Falticeni, Gura Humorului, Radauti, Suceava, Vatra Dornei.

-Regiunea Teleorman, cu resedinta la Rosiorii de Vede si raioanele Alexandria, Draganesti, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele, Vartoapele, Videle, Zimnicea.

-Regiunea Timisoara, cu resedinta la Timisoara si raioanele Deta, Lugoj, Sannicolaul Mare, Timisoara.

-Regiunea Valcea, cu resedinta la Ramnicu Valcea si raioanele Balcesti, Dragasani, Hurezu, Ladesti, Lovistea, Ramnicu Valcea.

-Regiunea Bucuresti cu resedinta la Giurgiu si raioanele Branesti, Crevedia, Giurgiu, Mihailesti, Oltenita, Racari, Snagov, Vidra.

-Capitala Bucuresti si raioanele Stalin, 1 Mai, 23 August, Tudor Vladimirescu, Nicolae Balcescu, Lenin, Gh. Dej, Grivita Rosie.

Capitala tarii era subordonata direct organelor centrale ale statului, si era divizata in raioane de oras, un corespondent de astazi al sectoarelor. Cele 145 de orase erau impartite in trei categorii:

-orase de subordonare republicana, Cluj, Constanta, Galati, Iasi, Ploiesti, Stalin, si Timisoara;

-de subordonare regionala (34);

-de subordonare raionala (104).

Unei regiuni ii revenea o suprafata medie de 8 535 km² si un numar mediu de 6,3 raioane. S-au format 177 raioane, suprafata medie a unui raion fiind de 1 342,7 km².

Raioanele erau formate din orase de subordonare raionala si din comune. Raionul este subordonat direct regiunii. Comunele se compuneau din unul sa

Procesul de reunificare a Rusiei va avea ca punct de plecare cnezatul Moscovei si cnezatul Tvor, ambele legate de comertul de tranzit. Cneazul Moscovei Ivan Kalita, care reuseste sa alipeasca si regiunea Vladimir, a avut bune relatii cu tatarii ceea ce a oprit atacurile acestora dar, mai ales, a mutat sediul mitropoliei la Moscova. Cel care va da un impuls deosebit luptei de eliberare de sub dominatia tatarilor va fi cneazul Dimitri Ivanovici supranumit Donskoi (1359-1389). Profitand de slabirea Hoardei de Aur datorita luptei dintre marii feudali pentru tron, acesta se opune fatis, castigand la 8 septembrie 1380 pe Campia Kulikovo o importanta victorie.

Desi tatarii vor reveni in 1382 impunand dominatia asupra Moscovei, revenirea aceasta nu se va face in conditiile anterioare.

Dupa o perioada relativ lunga, lupta va fi reluata de cneazul Ivan al III-lea (1462-1505) care a alipit Novgorodul si Tverul pentru controlul carora s-au luat masuri drastice prin stramutarea unei parti a boierimii in regiunile de margine. S-a aliat cu hanul tatar Mengli Gherei din Crimeea al carui stat se desprinsese din Hoarda de Aur. In 1480 pe raul Ural, hanul Ahmat al Hoardei de Aur s-a retras dupa care Ivan al III-lea a incetat orice plata a tributului.

Dupa 1502 statul Hoarda de Aur a incetat sa mai existe. De mentionat ca Ivan al III-lea a avut relatii bune cu Stefan cel Mare cu care s-a inrudit. In acest proces autoritatea cneazului a continuat sa creasca, el avand la dispozitie o armata de slujitori (dvorenii). Inrudindu-se cu fosta familie imperiala bizantina foloseste titlul de tar. Rusia devine o putere demna de luat in seama de puterile vecine.