Istoria politica - mesopotamia

Istoria politica - Mesopotamia

Mesopotamia este, de fapt, o expresie geografica care desemneaza un spatiu natural, in cadrul caruia s-a dezvoltat o civilizatie comuna sau cu trasaturi destul de apropiate. Chiar daca exista aceasta ultima caracteristica, trebuie, totusi, accentuat ca Mesopotamia nu desemneaza si un singur stat. Iar daca aspiratia spre unitate nu era atat de puternica ca in Egipt, unde fragmentarismul era socotit o catastrofa, explicatia consta si in faptul ca recolta nu era atat de dependenta de irigatii ca in valea Nilului.

In istoria Mesopotamiei se vorbeste preponderent de orase-state sumeriene - Ur, Lagash, Uruk, etc., de orase-state semite - Akkad, Babilon, etc., care au ajuns sa-si extinda dominatia in anumit regiuni sau chiar sa creeze imperii universale.

De altfel, faptul se explica si prin spatiul acesta geografic deschis tuturor influentelor. Fara indoiala ca aceste caracteristici ale spatiului geografic ca si starea resurselor nu au ramas fara consecinte asupra relatiilor internationale ca si al organizarii politico-militare. Daca abordam istoria Mesopotamiei prin manifestari ideologice, constatam o activitate manifestata a tendintei imperiale, prezenta, intrucat fiecare oras-stat cauta sa-si supuna vecinii.

Aceasta manifestare in chiar compunerea titlului regal, care pastreaza numele cetatii, dar adaudandu-i-se si extensia 'regele tarii'. E. g., 'regele tarii Sumer', sau 'regele Akkadului' ori 'regele Assurului'[1]. Trebuie mentionate si titlurile 'regele celor patru regiuni', adica Sumer, Akkad, Subartu si Amurru, 'regele celor patru regiuni ale lumii'[2], dar si cel de 'regele Universului', care este aproape de reprezentarea Cosmosului acelui timp, prin realizarea Imperiului assyrian in secolul al VIII -lea i.Hr.

Mesopotamia inferioara este baza de plecare a creatiilor imperiale, incepand cu Sumerul, inlocuit de semitii lui Sargon, creatorul Akkadului, rasturnat apoi de sumerieni, care vor lasa locul, definitiv, semitilor: intai din Babilon, apoi cei din Assyria. Numai ca aceste imperii 'sufereau' de efemeritate, datorita particularismului funciar minau. Cu toate campaniile anuale de represalii, de o mare atrocitate, ele nu au reutit sa reziste multa vreme, rezultatul final fiind epuizarea fortelor lor si favorizarea invadatorilor straini. Este interesant ca acestia - persii si macedonenii - vor reusi sa intemeieze constructii politice mai durabile.

Asa cum se stie, prima civilizatie si primele coagulari politice din Mesopotamia au apartinut sumerienilor, a caror origine este si astazi controversata, admitandu-se ipoteza ca ei ar apartine grupului etno-lingvistic iafetit, coborat din Caucaz. Cu toata aceasta separatie, ilustrata si prin marele numar de orase-state, exista o civilizatie comuna tuturor acestora, care iradiaza si in regiunile invecinate pana la Assur.

Evident se pune problema, dupa studierea istoriei Egiptului, unde unitatea era aspiratia cea mai puternica, daca separatismul in Mesopotamia nu era socotit si aici o catastrofa. Desigur ca acest separatism care aducea fragmentarea nu a fost un lucru pozitiv, dar existenta lui nu era atat de deplorata ca in Egipt. Pe de o parte, datorita caracterului etnic divers, sumerieni si semiti de diferite neamuri, iar de cealalta parte, cum spuneam deja, recolta in Mesopotamia nu era atat de dependenta de irigatii ca in Egipt.

Desigur ca starea resurselor, caracteristicile spatiilor geografice a avut consecinte insemnate in planul relatiilor internaionale datorita asigurarii fluentei schimburilor comerciale pe marile cai de comunicatie care traversau regiunea sau care o legau de regiunile invecinate de ubde aduceau cupru, lemn, etc. Securitatea acestor cai de comunicatii era un lucru foarte important, cu atat mai mult cu cat, orincand, orice stat putea sa le intrerupa. Aceste fapte au determinat si o mai grabnica organizare politico-militara a comunitatilor din regiune, astfel incat aproape contemporan cu Egiptul, la pragul mileniilor V-IV i.Hr., se constata aparitia primelor forme de organizare politica care in scurt timp vor lua forma oraselor-state.