Imperiul Persan

Persii sunt un popor iranian. Ei isi au originea in triburile indo-europene de pastori, patrunse la sfarsitul mileniului II i.Hr. in Podisul Iranian si apoi stabilite in Persia, regiune situata la nord-est de Golful Persic.

Triburile persilor, stabilite in sud-vestul Iranului (Persia), sunt unificate, potrivit traditiei, catre 700 i.Hr, de Ahaimene, intemeietorul dinastiei Ahemenizilor. Succesorul sau, Teispe, extinde posesiunile Persiei spre apus. Cyrus I recunoaste suzeranitatea Asiriei, iar Cambyses I (600 i.Hr.-559 i.Hr.) pe a Mediei.

Cyrus al II-lea cel Mare (559 i.Hr.-529 i.Hr.), una din cele mai stralucite personalitati ale antichitatii, transforma Persia, in numai 3 decenii, dintr-o putere locala in cel mai vast si puternic imperiu al Orientului. Prin infrangerea lui Astiage (cca. 550 i.Hr.), Media devine provincie a statului persan. Cucerind apoi Lidia lui Cresus (546 i.Hr.), Persia include in hotarele sale Asia Mica pana la Marea Egee, cu toate coloniile grecesti ale Ioniei. In anii 545 i.Hr.-539 i.Hr. sunt ocupate vaste regiuni din Asia Centrala - Dragniana, Arachosia, Gedrosia, Bactriana, Sogdiana, s.a. Profitand de slabirea Regatului Noului Babilon in urma unor conflicte interne, Cyrus ocupa in 539 i.Hr. Babilonul, anexand apoi toate posesiunile Caldeei din Siria, Fenicia, Tara Israel, pana la granitele Egiptului Faraonic.

Cambyses II (529 i.Hr.-522 i.Hr.) , fiul lui Cyrus cel Mare, personalitate controversata in istoriografie datorita excentricitatii decizilor sale, transforma in 525 i.Hr. Egiptul intr-o satrapie a Imperiului Ahemenid.

Ruinele Persepolisului

Darius I cel Mare (522 i.Hr.-486 i.Hr.), genial om de stat, reorganizeaza, dupa cucerirea Punjabului (519 i.Hr..), vastul imperiu, care acoperea acum cca. 5.000.000 kmē. El creeaza un sistem modern de drumuri, care sa asigure transmiterea rapida a informatiilor, a trupelor si marfurilor ('calea regala' Persepolis-Sardes masura 2400 km), imparte imperiul in cca. 20 de unitati administrative (satrapii), creeaza o moneda de aur etalon (dareicul), incepe zidirea unei noi resedinte regale la Persepolis. Campania din stepele nord-pontice intreprinsa impotriva scitilor (513 i.Hr.), cu care prilej Darius este infruntat de getii din Dobrogea, se incheie fara nici un rezultat. Cu un esec se termina si cele 2 expeditii vizand cucerirea Greciei, din 492 i.Hr. si 490 i.Hr.

Xerxes I (486 i.Hr.-465 i.Hr.), fiul si succesorul lui Darius, incearca in 480 i.Hr, cu forte impresionante, sa transforme Elada in provincie persana. Eroismul cetatilor grecesti, in fruntea carora se aflau Atena si Sparta, face ca Elenismullumea elena sa respinga cu succes aceasta ofensiva.

Incepand cu domnia lui Artaxerxes I (465 i.Hr.-425 i.Hr.), Imperiul Ahemenid aluneca pe panta declinului. In anul 334 i.Hr. tanarul rege al Macedoniei, Alexandru cel Mare, traverseaza, in fruntea unei modeste armate, Hellespontul. In pofida uriaselor resurse ale imperiului, Darius III (336 i.Hr.-330 i.Hr.), ultimul suveran ahemenid, se dovedeste incapabil sa faca fata impetuozitatii lui Alexandru, pierzand bataliile decisive de la Issos (333 i.Hr.) si Gaugamela (331 i.Hr.). Intregul Imperiu Persan este cucerit de Alexandru cel Mare, devenind o parte a lumii elenistice.

Asirienii au trait in nord-estul Mesopotamiei. Au creat un imperiu puternic, fiind unul dintre cele mai puternice imperii din Orient. In mil. III i.Hr., pe cursul mijlociu si superior al raului Tigru constituie o serie de orase-state: Assur, Ninive, Urbilum (Arbela).

Orientul antic ca 1400 i. Hr.

Leu asirian

Zeul lor principal era Assur, al carui nume a fost imprumutat capitalei imperiului. Foloseau in razboi care de lupta, din care arcasii trageau in inamic din fuga cailor si foloseau prastii, scuturi, arcuri si berbeci de lupta, fiind razboinici de temut. Curand, Asiria a devenit un imperiu puternic, distrugand Babilonul, cucerind Egiptul, Siria si Anatolia, capitala imperiului fiind Ninive. Sub domnia regelui Tiglatpalasar I si a lui Asurbanipal hotarele imperiului atingeau Golful Persic si Marea Mediterana, devenind principala putere a Orientului mijlociu. Regele Sennaherib cucereste Babilonul in anul 689 i.Hr., orasul fiind distrus, iar in anul 671 i.Hr., succesorul sau Asarhaddon cucereste Egiptul In anul 609 i.Hr., imperiul asirian a fost cucerit de babilolieni, capitala Ninive fiind distrusa, iar in Babilon, principele caldeean Nabopalasar se proclama rege al Babilonului. In anul 614 i.Hr., mezii cuceresc orasul Assur, iar in anul 612 i.Hr., Ninive si Kalakh sunt ocupate. In cele din urma, un an mai tarziu, ultimele rezistente ale asirienilor sunt spulberate de catre mezi.

Inceputul

Asirienii, unul dintre popoarele cele mai razboinice din istorie, au luptat de-a lungul secolelor pentru a subjuga popoarele vecine. La apogeul puterii, imperiul lor se intindea pana la Golful Persic si cuprindea chiar si Egiptul. Agresivitatea lor se putea datora intr-o oarecare masura pozitiei lor geografice. Pamantul Asiriei era in partea nordica a Mesopotamiei, pe langa Valea Tigrului, la nord de Babilon. Deoarece nu aveau hotare naturale, tarmuri sau lanturi muntoase, erau vulnerabili din orice directie. Din aceasta cauza era nevoie de o armata puternica si mobilizata in orice moment, pentru mentinerea imperiului. Asirienii erau comercianti indrazneti. Mai mult, principalele cai comerciale ale Mesopotamiei au trecut prin tara lor, aceasta a reprezentat in sine posibilitatea de imbogatire a oricarei puteri ce detinea controlul asupra lor. Ca si vecinii lor babilonieni, si asirienii erau amoriti, adica: urmasii popoarelor semitice care in mileniul trei i.Hr. iesind din Arabia au subjugat orasele Sumer si Akkad. Aparitia Asiriei ca stat independent a fost in jurul anului 1900 i.Hr., dar a continuat sa fie sub dominatia regatului barbar Mitanni. In decursul acestei lungi si grele perioade, asirienii nu numai ca au reusit sa-si pastreze identitatea; dar au dezvoltat si o traditie militara puternica. Astfel, in secolul XIV i.Hr. au putut lansa o campanie expansionista. Au facut incursiuni in toate directiile. Tukultiapil-Esara I., un rege al secolului al XII-lea a extins imperiul Asirian pina la Marea Mediterana. Succesul lui era schimbator deoarece au patruns popoare in Orientul Apropiat, s-au format si au disparut state, iar in locul inamicilor vechi au aparut altii noi, si anume aramienii. Incepind din secolul IX, militarismul asirian a devenit din ce in ce mai crud. A luat nastere Imperiul Asirian, care a cuprins Mesopotamia in cea mai mare parte si Siria de Nord.

Imperiul

Harta Imperiului asirian

Dupa o perioada de decadere, in 745 i.Hr. Asiria si-a inceput campania de expansiune finala, care a fost si cea mai nesabuita. In aceasta perioada un comandant plin de succes, Tukultiapil-Esarra ai III-lea, a fondat o dinastie noua. El a fost urmat de numerosi regi talentati si nemilosi, si anume Sarrukin al II-lea si Sin-ahheereba. Existenta statului depindea de fapt de armata, astfel asirienii au fost pionieri ai innoirilor militare. In scurt timp au trecut la utilizarea armelor de fier in locul celor din bronz si au utilizat carute trase de cai. Dupa ce au inceput sa creasca cai care puteau duce omul pe spate, ei au fost primii care au introdus unitatile de cavalerie in armata. Nici inamicul invins care se ascundea in oras nu mai avea scapare. Asirienii au asediat orasele cu ajutorul berbecilor de lupta si al tunurilor mobile, apoi au malcelarit toata populatia. Bogatia acestui imperiu urias a fpcut posibila importul de piatra, lemn si metale pretioase, pe care le-au utilizat la impodobirea oraselor Asur, Kalhu, Dur-Sarrukin (Horsabad) si Ninive. Fiecare imparat care care a contribuit la extinderea imperiului si-a construit palatul propriu, ornamentat cu statui infatisand tauri cu aripi si cap de om, care vegheau simbolic constructia. Inscriptiile columnelor ridicate pentru comemorarea victoriilor se mandreau cu numele inamicului invins si cu numarul persoanelor decapitate sau trase in teapa.

Decaderea si cucerirea babiloniana

In timpul domniei lui Assur-ban-apli (668 - 627 i.Hr.) Asiria era la apogeul puterii sale si a nimicit popoarele asociate impotriva sa. Desi au pierdut controlul asupra Egiptului, aceasta a insemnat de fapt mentinerea puterii asiriene. O putere atat de agresiva nu-si putea permite nici un moment de slabiciune, totusi acesta a aparut in jurul anului 630 i.Hr. Asiria era dezbinata de razboaie civile pentru putere si incetul cu incetul imperiul s-a destramat. Atacul mezilor dinspre est si cel al babilonienilor dinspre sud au culminat cu caderea capitalei Asur in anul 614 i.Hr., apoi au fost asediate Ninive si Kashu, acestea cazand in anul 612 i.Hr. De data aceasta victimele macelurilor au fost asirienii, iar inamicii lor au dat dovada de atat de mult zel incat Asiria si poporul asirian au disparut pur si simplu din istorie.

Cultura si sculptura

Leu asirian

• c.2030 i.Hr.Sulili
• ? - ? i.Hr. Hikkia
• ? - ? i.Hr. Akkia
• sec. 20 i.Hr. Puzur-Asur I
• inainte de 1940 i.Hr. Sallim-Akhum
• ? - ? i.Hr. Illu-Suma
• circa 1906-1866 i.Hr. Erisum I
• 1866 - ? i.Hr. Ikunum
• ? - ? i.Hr. Sarru-Kin I (Sargon I)
• ? - ? i.Hr. Puzur-Asur II
• inainte de 1830 i.Hr. Naram-Sin
• 1818-1813 i.Hr. Erisum II

Imperiul Persan in anul 490 i.Hr.