Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania, la 27 martie/9 aprilie 1918

Ferdinand I
"Prin Gratia Lui Dumnezeu si Vointa Nationala, Rege al Romaniei, La Toti de Fata si Viitori Sanatate. Sfatul Tarii din Basarabia, in sedinta Lui de la 27 Martie (9 aprilie) 1918, votand prin 86 voturi pentru, contra 3, si 36 de abtineri, urmatoarea rezolutiune:

In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. In puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei Romania. Si Presidentul Consiliului Nostru de Ministri declarand ca: In numele Poporului Roman si al Regatului Lui, M.S. Ferdinand I al Romaniei ia act de acest vot quasi unanim si declara la randul lui Basarabia unita cu Romania de veci si indivizibila

Aceasta unire se face pe urmatoarele baze:
1. Sfatul Tarii actual ramane mai departe pentru rezolvarea si realizarea reformei agrare dupa nevoile si cererile norodului; aceste hotarari se vor recunoaste de Guvernul Roman;

2. Basarabia isi pastreaza autonomia provinciala, avand un Sfat al Tarii (Dieta), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct si secret, ca un organ implinitor si administratia proprie;

3. Competenta Sfatului Tarii este: a) Votarea bugetelor locale; b) Controlul tuturor organelor zemstvelor si oraselor;
c) Numirea tuturor functionarilor administratiei locale, prin Organul sau implinitor, iar functionarii inalti sunt intariti de Guvern;

4. Recrutarea Armatei se va face in principiu pe baze teritoriale;

5. Legile in vigoare si organizatia locala (zemstve si orase) raman in putere si vor putea fi schimbate de Parlamentul Roman, numai dupa ce vor lua parte la lucrarile minoritatilor din Basarabia;

6. Respectul drepturilor minoritatilor din Basarabia;

7. Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra in Consiliul de Ministri Roman, acum desemnati de actualul Sfat al Tarii, iar pe viitor luati din sanul reprezentantilor Basarabiei din Parlamentul Roman;

8. Basarabia va trimite in Parlamentul Roman un numar de reprezentanti proportional cu populatia, alesi pe baza votului universal, egal, secret si direct;

9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste si sate, orase, zemstve si Parlament, se vor face pe baza votului universal, egal, secret si direct;

10. Libertatea personala, libertatea tiparului, a cuvantului, a credintei, a adunarilor si toate libertatile obstei vor fi garantate prin Constitutie . "

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

Declaratia de unire a Bucovinei cu Romania 15/28 noiembrie 1918

'Congresul General al Bucovinei intrunit azi, joi in 15/28 noiembrie 1918 in sala sinodala din Cernauti, considera ca: de la fundarea Principatelor Romane, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernautilor, a facut pururea parte din Moldova, care in jurul ei s-a inchegat ca stat; ca in cuprinsul hotareldr acestei tari se gaseste vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnitele domnesti de la Radauti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme si amintiri scumpe din trecutul Moldovei; ca fii acestei tari, umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori au aparat de-a lungul secolelor fiinta neamului lor impotriva tuturor incalcarilor din afara si a cotropirei pagane; ca in 1774 prin viclesug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei habsburgilor; ca 144 de ani poporul bucovinean a indurat suferintele unei acarmuiri straine, care ii nesocotea drepturile nationale si care prin strambatati si persecutii cauta sa-si instraineze firea si sa-l invrajbeasca cu celelalte neamuri cu cari el voieste sa traiasca ca frate; ca in scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niste mucenici pe toate campurile de bataie din Europa sub steag strain pentru mentinerea, slava si marirea asupritorilor lor si ca ei drept rasplata aveau sa indure micsorarea drepturilor mostenite, isgonirea limbei lor din viata publica, din scoala si chiar din biserica; ca in acelasi timp poporul bastinas a fost impiedicat sistematic de a se folosi de bogatiile si izvoarele de castig ale acestei tari, si despoiat in mare parte de vechea sa mostenire; dara ca cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul mantuirii, asteptat cu atata dor si suferinta va sosi, si ca mostenirea lor strabuna, taiata prin granite nelegiuite, se va reintregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Stefan, si ca au nutrit vecinic credinta ca marele vis al neamului se va infaptui prin unirea tuturor tarilor romane dintre Nistru si Tisa intr-un stat national unitar; constata ca ceasul acesta mare a sunat!
   Astazi, cand dupa sfortari si jertfe uriase din partea Romaniei si a puternicilor si nobililor ei aliati s-a intronat in lume principiile de drept si umanitate pentru toate neamurile si cand in urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungara s-a zguduit din temeliile ei si s-a prabusit, si toate neamurile incatusate in cuprinsul ei si-au castigat dreptul de libera hotarare de sine, cel dintaiu gand al Bucovinei desrobite se indreapta catre regatul Romaniei, de care intotdeauna am legat nadejdea desrobirii noastre.
   Drept aceea
   Noi,
   Congresul general al Bucovinei,
intrupand suprema putere a tarii si fiind investit singur cu puterile legiuitoare,
   in numele Suveranitatii nationale,
   Hotaram:
   Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare pana la Ceremus, Colacin si Nistru, cu regatul Romaniei'.

Rezolutia adunarii nationale de la alba iulia 18 noiembrie/1 decembrie 1918

'I. Adunarea Nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba-lulia, in 1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani sl a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul cuprins intre raurile Mures, Tisa si Dunare.
   II. Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constituantei, aleasa pe baza votului universal.
   III. In legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului stat roman Adunarea Nationala proclama urmatoarele:
   1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare.
   Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii, in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc.
   2. Egala indreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din stat.
   3. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional pentru ambele sexe, in varsta de 21 de ani, la reprezentarea in comune, judete ori parlament.
   4. Desavarsita libertate de presa, asociere si intrunire, libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti.
   5. Reforma agrara radicala.
   Se va face conscrierea tuturor proprietatilor, in special a proprietatilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintand fidel comisurile in temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile, i se va face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin atat cat o poate munci el cu familia lui. Principiul conducator al acestei politici agrare este pe de o parte promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte potentarea productiunii.
   6. Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din apus.
   IV. Adunarea nationala da expresie vointei sale ca, congresul de pace sa infaptuiasca comunitatea natiunilor libere in asa chip ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile mari si mici deopotriva, iar in viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internationale.
   V. Romanii adunati in aceasta Adunare nationala saluta pe fratii lor din Bucovina, scapati de jugul monarhiei austro-ungare si uniti cu tara-mama, Romania.
   VI. Adunarea Nationala saluta cu iubire si entuziasm liberarea natiunilor subjugate pana aci in monarhia austro-ungara, anume natiunile: ceho-slovaca, austro-germana, jugoslava, polona si ruteana, si hotaraste ca acest salut sa se aduca la cunostinta tuturor acelor natiuni.
   VII. Adunarea Nationala cu smerenie se inchina inaintea memoriei acelor bravi romani, care in acest razboi si-au varsat sangele pentru infaptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea si unitatea Natiunii Romane.
   VIII. Adunarea Nationala da expresie multumirii si admiratiunii sale tuturor puterilor aliate, care, prin stralucitele lupte purtate cu cerbicie impotriva unui dusman pregatit de multe decenii pentru razboi, au scapat civilizatiunea din ghearele barbariei.

   IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romane din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, Adunarea Nationala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman, care va avea toata indreptatirea sa reprezinte Natiunea Romana, oricand si pretutindeni, fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare in interesul natiunii'.