Clasificarea zecimala universala

In anul 1895 avocatii belgieni Paul Otlet si colaboratorul sau Henry La Fontaine sub egida Institutului International de Bibliografie din Bibliografie (IIB) din Bruxelles doreau sa realizeze un Repertoriu Bibliografic Universal care urma "sa devina un index de clasificare complet pentru toate informatiile publicate. Era necesar un mod de aranjare a intrarilor si Otlet, auzind de Clasificarea Zecimala Dewey acum la cea de-a cincea editie ( 1894) a obtinut o copie si placut impresionat de aceasta i-a scris lui Melwil Dewey in 1895, obtinand permisiunea de a o traduce in limba franceza. Otlet si La Fontaine vad in Clasificarea Zecimala o taxonomie a cunostintelor umane, care ar putea fi exprimata intr-un limbaj informational - acela al numerelor; ei au observat de asemenea ca , datorita extensibilitatii numerelor zecimale, ea poate fi detaliata. Ideea a depasit planul unei simple traduceri si printr-un numar de inovari radicale, clasificarea pur enumerativa (in care toate subiectele avute in vedere sunt listate si codificate) s-a transformat intr-o clasificare care foloseste sintezele ( adica construieste numere compuse pentru a desemna subiecte inter-relationale care nu pot fi listate exhaustiv); au fost identificate diverse relatii posibile dintre subiecte si desemnate simboluri pentru a le reprezenta. Aceste principii sintetice au dus la obtinerea unui nivel de detaliere mai mare decat inainte, a unei mai inalte precizii, combinata cu o economie de prezentare. In acelasi timp, pentru a asigura cerintele de extensie ale Repertoriului, Otlet si La Fontaine au dezvoltat si continutul pur enumerativ, rezultatul fiind o schema mult mai mare si mai sofisticata, de aproximativ 33 000 de subdiviziuni. Publicat de IIB, in Franta, intre 1904-1907, acest " Manual pentru Repertoriul Bibliografic Universal" a fost de fapt prima editie a C.Z.U.¹¹⁹

A doua editie publicata in limba franceza, intre 1927-1933, sub titlul "La Classification Decimale Universelle" - care isi va consacra numele de CZU, contine circa 70 000 de notiuni. In prezent sunt cunoscute mai multe editii complete, editii medii sau prescurtate, traduse in peste 20 de limbi, C.Z.U. fiind utilizata in toate sistemele de biblioteci din lume.

Fata de clasificarea lui Dewey, C.Z.U. prezinta unele imbunatatiri importante, cum ar fi:

Introducerea semnului de relatie /:/ care reda o legatura intre doua notiuni indexate prin indici principali sau auxiliari ex 17: 7 (etica in relatie cu arta);

A introdus indicii auxiliari comuni sau generali;

A creat sistemul indicilor analitici sau speciali ( de timp, de loc, de forma etc.)

In Romania a fost introdusa de bibliologul Alexandru Sadi-Ionescu, care o aplica pentru indexarea publicatiilor periodice din Biblioteca Academiei Romane. Cu cativa ani mai tarziu , 1913, este preluata si de Biblioteca Universitatii Fundatiei Universitare din Bucuresti, iar apoi de Biblioteca Universitatii din Cluj, capatand, treptat, o extindere tot mai mare, azi fiind aplicata in toate bibliotecile din tara.

In decursul anilor s-au tiparit mai multe editii din tabele de clasificare in forma prescurtata si adaptata la necesitatile specifice tarii noastre.

Asemenea clasificarii lui Dewey, clasificarea zecimala universala (C.Z.U.) concepe cunostintele umane, in totalitatea lor, ca o singura unitate, pe care o imparte in zece clase si le noteaza cu cifre arabe de la 0 la 9, considerate ca unitati zecimale. Cifrele arabe poarta numele de indici, iar tabela cifrelor notatii.¹²⁰

"In constructia structurilor complexe ale clasificarii zecimale a publicatiilor intervin urmatoarele elemente specifice:

Indicii principali - Semne de conexiune - Indicii auxiliari

Semnele de conexiune releva influentele sau raporturile dintre concepte sau subiecte. Forma grafica a acestora este analoga semnelor din matematica, avand aproximativ aceeasi relevanta : aditie + ; relatie : ; dubla relatie :: ; extensie / ; crosetele [ ] ; sinteza'."¹²¹

In situatia in care prelucrarea stocului de informatii din carte reclama reflectarea nuantata a diferitelor aspecte particulare ale unor fatete constitutive sau convergenta notiunilor si a termenilor, sub aspectul unor determinari de loc, timp limba, forma sau punct de vedere, clasificarile zecimale vor include in structura lor si indici auxiliari.¹²²

Schema generala a C. Z.U. actuala se prezinta astfel:

"0,0 Generalitati. Stiinta si cunoastere. Organizare. Informare. Documentare.

Biblioteconomie. Institutii. Publicatii

0,1 Filozofie. Psihologie

0,2 Religie. Teologie

0,3 Stiinte sociale. Statistica. Politica. Economie. Comert. Drept. Administratie

publica. Arta militara. Razboi. Asigurari. Educatie. Folclor

0,4 Libera

0,5 Matematica. Si stiinte naturale

0,6 Stiinte aplicate. Medicina. Tehnologie

0,7 Arte. Recreere. Divertismente. Sport.

0,8 Limba. Lingvistica. Literatura

0,9 Geografie. Biografie. Istorie"¹²³

In practica zero-ul initial si virgula nu mai apar iar clasele apar numerotate in acest mod: 0 Generalitati; 1 Filozofie; 2 Religie; 3 Stiinte sociale etc.

1 Structura divizionara a clasei 0 Generalitati in C.Z.U.

Referitor la clasa 0 Generalitati voi face o prezentare a diviziunilor care o compun din ultimele trei editii importante ale tabelelor Clasificarii Zecimale Universale ce au fost folosite in atat Romania socialista (primele doua) cat si in Romania postdecembrista ( daca luam ca punct de reper Revolutia din decembrie 1989).

In 1956 clasa 0 Generalitati era reprezentata astfel in Clasificarea Zecimala pentru biblioteci, servicii de documentare si fisiere individuale de studii :

"[00] Libera

001 Stiinta si cunostinte in general. Progres stiintific. Cultura

01 Bibliografie

02 Biblioteconomie. Biblioteci

03 Enciclopedii, dictionare si lexicoane generale

05 Publicatii periodice ( ziare, reviste, buletine)

[04] Libera

06 Societati, asociatii si institutii stiintifice generale

07 Presa. Ziaristica

08 Poligrafii. Antologii

09 Carti rare, pretioase" ¹²⁴

In Clasificarea zecimala Universala, editia medie internationala ce s-a tiparit intre 1983-1984 cunoscuta si sub numele de Caiete C. Z. U. : Fascicula 1 (asa cum era tiparit titlul pe coperta) reprezentarea clasei 0 Generalitati este urmatoarea:

"00 Prolegomena. Bazele generale generale ale stiintei si culturii

01 Bibliografie. Cataloage. Liste de carti

02 Biblioteconomie. Biblioteci

03 Enciclopedii generale. Dictionare generale

04 Eseuri in colectie

05 Periodice si seriale. Reviste. Anuare. Liste de adrese. Calendare

06 Organizatii si alte tipuri de colectivitati. Asociatii. Societati. Institute.

Expozitii. Muzee

07 Presa. Ziaristica

08 Poligrafii. Antologii

09 Manuscrise, carti remarcabile. Bibliofilie"¹²⁵

Reprezentarea Clasei 0 Generalitati. Stiinta si cunoastere. Organizare. Informare. Documentare Biblioteconomie. Institutii. Publicatii in Clasificarea Zecimala Universala : Editie medie internationala, vol. 1 aparuta in limba romana in 1998:

"00 Prolegomena. Bazele cunoasterii si culturii

01 Bibliografie si bibliografii. Cataloage

02 Biblioteconomie

[03] Libera

030 Enciclopedii. Lucrari generale de referinta

[04] Libera

[05] Libera

050 Publicatii seriale. Periodice

06 Organizatii si alte tipuri de cooperare. Asociatii. Congrese. Expozitii. Muzee

[07] Libera

070 Ziare. Jurnalism. Presa

08 Poligrafii. Opere colective

09 Manuscrise"¹²⁶

Dupa cum observam de-a lungul ultimilor 60 de ani s-au facut reformulari in cadrul nivelului conceptual cautandu-se continuu o alta sistematizare a clasei care sa corespunda cel mai bine evolutiei informationale a epocii. Singura editie in care avem reprezentari conceptuale pentru toate diviziunile este cea a Caietelor C.Z.U. Fascicula 1 care a aparut in anul 1983.

Pentru ca am vorbit de provenienta indicilor de forma in cadrul sistemului Clasificarii Zecimale Dewey se cuvine sa aratam paralelismul acestora si in cadrul C.Z.U. comparand notatia diviziunilor principale ale clasei 0 cu structura acestor indici folosind tabelele din Clasificarea Zecimala Universala : Editie medie internationala, vol. 1, editata in 1998 ( Vezi tabelul 2). Subdiviziunile comune au fost preluate de cei doi avocati belgieni Paul Otlet si Henry La Fontaine impreuna cu clasificarea Dewey si remodelate conform necesitatilor operationale din cadrul C.Z.U denumirea acestora in noul sistem de clasificare fiind de indici auxiliari de forma.

Tabelul 2

Indici principali

Diviziuni comune

Prolegomena. Bazele cunoasterii si culturii Bibliografie si bibliografii. Cataloage Biblioteconomie [03] Libera Enciclopedii. Lucrari generale de referinta [04] Libera [05] Libera Publicatii in serie de ordin general Organizatii si alte tipuri de coope- rare. Asociatii. Congrese. Expozi- tii. Muzee [07] Libera Ziare. Jurnalism. Presa Poligrafii. Opere colective Manuscrise

(01) Bibliografii (02) Carti in general (03) Lucrari de referinta (04) Documente separate. Documente sepa- rate neperiodice (05) Publicatii seriale. Periodice (06) Publicatii ale societatilor, organiza -  tiilor (07) Documente pentru instruire, invatare si studiu Document online: Determinarea continutului de ioni de clor si a salinitatii Eseu: Corelatii compozitie - structura - textura - proprietati la sistemele oxidice (08) Culegeri de lucrari. Formulare. Tabele. Materiale ilustrate. Publicatii ale intre- prinderilor (09) Prezentari sub forma istorica. Surse istorice. Surse juridice"127

Revenind la structura clasei 0 putem sesiza ca desi impartirea clasei s-a realizat dupa principiul zecimal sunt diviziuni si subdiviziuni care au ramas libere, este o clasa cu o arie informationala restransa comparativ cu cea a alor clase ex .clasa 6. Nefiind o clasa specializata pe o anumita problematica ramane supusa modificarilor ce se opereaza in cadrul C.Z.U. putand primi in componenta diviziuni care vor intregi sau nu ansamblul conceptual al clasei. Nu putem avea pretentia ca aceasta clasa sa aiba un caracter omogen dar putem spera ca regandirea ei sa urmeze un parcurs care sa evite disfunctionalitatile ce vor aparea atunci cand fiecare diviziune va fi ocupata iar ierarhizarea va urma cursul domeniului respectiv conform principiului zecimal de la general la particular.

Referitor la actuala organizare a diviziunilor nu putem sa nu sesizam existenta unor discontinuitati ce apar in ordonarea conceptelor care vizeaza un anumit domeniu prin intrepatrunderea acestora cu notiuni ce apartin unui alt domeniu al cunoasterii. Iau ca exemplu ramurile bibliologiei ce se regasesc in cadrul clasei 0 Generalitati si care se intrepatrund cu stiinta si tehnologia calculatoarelor, cu notiunile de management, cu standardizarea produselor, cu organizatii si alte tipuri de cooperare, asociatii, congrese, expozitii, muzee, ziaristica si presa. Conceptele apropiate bibliologiei si de stiinta informarii cum ar fi spre exemplu cele legate de tehnica muncii intelectuale sunt intercalate intre notiunile ce codifica prolegomena, bazele cunoasterii, stiinta si cunoastere in general, organizarea stiintei si activitatii stiintifice, inventii si descoperiri, tehnica inventiei, activitatea de pregatire a brevetarii si realizarea inventiilor, raspandirea cunostintelor si a pseudo-cunostintelor.

Pentru a arata sincretismul ce reiese din componenta clasei voi prezenta fiecare structura divizionara, enumerand si subdiviziunile importante specifice fiecareia deoarece aceste subsisteme informationale redau cu claritate constructia clasei pe care o studiem in ansamblu. Voi folosi pentru exemplificare Clasificarea Zecimala Universala vol.1: Tabele auxiliare; Clasele 0-5. Ed. medie internationala in limba romana, Bucuresti : Biblioteca Nationala a Romaniei, 1998, deoarece pana la aparitia noii editii medii cu modificarile ce s-au operat in ultimii zece ani aceasta editie e folosita de specialistii din toata tara.

" Diviziunea 00 Prolegomena. Bazele cunoasterii

Subdiviziuni :

001 Stiinta si cunoastere in general. Organizarea muncii intelectuale

Cuprinde concepte si notiuni generale privind stiinta si cunoasterea; concepte, notiuni generale privind stiinta si cunoasterea; viitorul stiintei, profetie, previziune; relatii intre discipline, interdisciplinaritate; terminologie de specialitate, nomenclatura stiintifica; teorii stiintifice, ipoteze, sisteme stiintifice; legi ale stiintei; tehnica muncii intelectuale.

Inventii si descoperiri. Tehnica inventiei. Activitatea de pregatire a brevetarii

si realizarea inventiilor"¹²⁸

"Constituie inventie creatia stiintifica sau tehnica care reprezinta noutate si progres fata de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale, care nu a mai fost brevetata, sau facuta public in tara sau strainatate, reprezinta o solutie tehnica si poate fi aplicata pentru rezolvarea unor probleme din economie, stiinta, ocrotire a sanatatii, apararea nationala sau orice alt domeniu al vietii economice si sociale."¹²⁹

"Brevet = document oficial acordat de o autoritate, prin care se recunoaste o calitate (brevet de pilot, brevet de inventie) sau se acorda cuiva o distinctie, implicand anumite drepturi. Contine informatii tehnice si administrative si comporta noutatea, activitatea inventiva, aplicarea industriala. Informatiile sunt prezentate conform unei structuri-standard. Exista o clasificare internationala a brevetelor, in cadrul unui sistem ierarhizat cu zece niveluri si 65000 de subdiviziuni. Informatia privitoare la brevete este centralizata la nivel mondial si national. Fiecare tara are un oficiu sau alta institutie care valideaza brevetele si gestioneaza informatiile generale."¹³⁰

Pentru anumiti indici exista in tabelele C.Z.U. lamuriri metodologice cu privire la intrebuintarea acestora, fie prin trimiteri semn grafic → (sageata) care are semnificatia " vezi si" fie printr-o serie de note care dau lamuriri amanuntite in legatura cu intrebuintarea indicelui respectiv. Simbolul grafic → este utilizat pentru a arata termenii asociati care se regasesc in tabelele C.Z.U., trimiteri care pot ajuta foarte mult clasificatorul pentru a codifica continutul documentului corect. Dar aceste trimiteri ne arata si faptul ca de multe ori se fac clasificari duble luandu-se decizii arbitrare in clasificare.

Aici avem trimitere catre un indice principal de la clasa 3:

" → 347.77

347.77 Indice principal = Proprietate intelectuala. Proprietate industriala,

comerciala, stiintifica. Dreptul brevetelor si marcilor. Inscriere de

modele, de planuri, de nume comerciale

si o nota care lamureste faptul ca " formarea categoriei de documente despre inventii si descoperiri se realizeaza cu utilizarea Tabelei Id, de exemplu cu ajutorul lui (088.8). detaliere prin

Exemplu(e) de combinatii:

001.894 : 621.11 Inventarea locomotivei cu aburi

001.894 : 778.5 Inventarea cinematografiei"

001.894 Indice principal = Inventii si descoperiri

621.11 Indice principal = Motoare (masini) cu abur

778.5 Indice principal = Cinematografie

In cadrul acestei subdiviziuni avem exemplificate inventii si descoperiri utile, rentabile si aplicabile; inventii si descoperiri nereusite, esuate; inventii si descoperiri interzise, suprimate; inventii si descoperiri uitate; Inovatii.

Raspandirea cunostintelor si pseudo-cunostintelor

Raportarea fenomenelor neelucidate inca

Documentare. Carti. Scriere

Ansamblul productiei de tipar

Centre de documentare"¹³¹

"Centru de documentare = structura institutionala avand rolul de a servi pentru informarea utilizatorilor. Primele asemenea institutii au aparut in sec. XX, intre cele doua razboaie mondiale. Centrul de documentare este un spatiu al informarii si comunicarii, in care specialisti in stiintele informarii gestioneaza informatii dintr-un anumit domeniu specializat. Principalele atributii ale unui centru de documentare sunt: identificarea si achizitionarea informatiilor si documentelor pertinente, utile; prelucrarea si valorificarea acestor informatii si documente; realizarea si mentinerea la zi a instrumentelor documentare; realizarea de produse documentare; raspuns la cererilor utilizatorilor; difuzarea informatiei."¹³²

"003 Sisteme de scriere si de notare"¹³³

Indicii analitici ai subdiviziunii 003

Pentru subdiviziunea 003 au fost creati indici analitici sau speciali numiti si "diviziuni analitice" de catre R. Dubuc care spunea ca "acestea reprezinta concepte ale unei ordini secundare, avand un caracter mai general decat indicii principali, putand fi aplicati numai indicelui determinat, dar in mod egal tuturor subdiviziunilor principale ale acestuia. Acesti indici, cu o forma speciala, simbolizeaza, ceea ce se numeste, dupa Ranganathan «fatetele» unei notiuni [ . ], precedate intotdeauna de un semn special, care poate fi considerat ca un «indicator al fatetei».

Diviziunilor analitice li s-au consacrat trei posibilitati de codificare prin urmatoarele forme fixe:

.0 ( punct zero)

-1 / -9 (linioara 1/ linioara 9)

'( apostrof sau semnul de sinteza)

Ele reprezinta variabile dependente de indicele principal (indice simplu), pentru care au fost create, substituind astfel unele relatii multiplicative."¹³⁴

Daca ne referim la subdiviziunea 003 avem indici analitici cu .0 care codifica multitudinea de aspecte referitoare la acest domeniu pornind de la "originile scrierii, denumirea literelor, transcriere, ortografie, feluri de producere a semnelor; feluri de scriere , utilizari si tipuri de scriere, caracteristicile scrierii.

. 01 Origini. Inceputurile scrierii. Primele forme de scriere

. 02 Necesitatea scrierii

. 03 Expresia grafica a limbajului

. 032 Denumirea literelor. Acrofonie"¹³⁵

Dificultati de orientare in cantitatea considerabila de carti, reviste, ziare ce se editeaza in toate tarile constau nu numai in cunoscuta diversitate a limbilor dar si in varietatea alfabetelor.

Astfel a aparut "necesitatea cautarii unor mijloace care sa faca posibil accesul la sursele care intereseaza. Solutia care s-a impus a fost acceptarea pe plan international a unui alfabet in care sa fie transcrise sau transliterate toate celelalte. Beneficiind de avantaje[]cel mai potrivit in acest scop a fost considerat alfabetul latin si ca atare el este cel adoptat ca «etalon».[] Exprimarea cu ajutorul alfabetului latin a celorlalte scrieri se poate realiza fie prin transcriere, fie prin transliterare, pentru fiecare dintre aceste doua modalitati fiind o forma nationala si internationala.¹³⁶

Dupa cum spuneam "pluralitatea sistemelor se scriere si pluralitatea limbilor pun problema trecerii de la un sistem de scriere la altul (transcriere), respectiv a trecerii de la o limba la alta (traducere).[ . ] Reproducerea textelor in limbi straine se face cu pastrarea alfabetului acelor limbi; exista situatii in care pastrarea alfabetului originar nu e posibila (tipografia nu e dotata cu semnele acelui alfabet ) sau nu e recomandabila ( cand se urmareste accesibilitatea textului reprodus).[ . ] Transcrierea care ingaduie reconstituirea ortografiei originare, in care fiecarei litere din original ii corespunde o litera in transcriere si invers se numeste transliterare . "¹³⁷

"003.034 Transliterare

Reprezentarea grafemelor scrierilor sursa prin grafemele scrierii tinta

Exemplu (e ) de combinatii:

003. 332.4 .034: 034.344 Transliterarea scrierii ebraice in scriere romana

003.332.4 Indice principal = Scrieri ebraice

.034 Indice analitic sau special cu .0 = Transliterare

003.344 Indice principal = Scriere latina( romana)"¹³⁸

: = semnul de relatie, semn care face legatura intre doi indici principali aratand dupa cum spunea dna prof. Niculescu Zenovia " capacitatea de a exprima raportul de relatie existent in documentul indexat, dintre fatetele constitutive. Deoarece indicii, prin relatie, sunt complementari, ei reusesc sa intregeasca continutul lucrarii, prin corelarea elementelor reprezentative."¹³⁹

035 Transcriere

Reprezentarea surselor limbii sursa prin grafemele limbii si scrierii tinta

Exemplu (e) de combinatii :

003.324.1.035 : 003.349.3 Transcrierea chinezei in caractere chirilice

rusesti

003. 324.1 Indice principal = Scriere chineza

.035 Indice analitic sau special cu .0 = Transcriere

003. 349.3 Indice principal = Scrierea chirilica rusa

Pentru urmatorii indici analitici sau speciali in tabelele auxiliare apar trimiteri la alti indici principali sau analitici.

.05 Feluri de producere a semnelor; feluri de scriere

→ 003.5

Notele din tabele ne dau sugestii metodologice de clasificare cum ar fi in cazul celor doi indici care urmeaza:

.055 Mijloace de imprimare

Subdivizare prin : 681.615/.616 si : 681.62

Apare semnul de extensie a carui definitie o gasim la tabela Ia din Clasificarea Zecimala Universala vol.1: Tabele auxiliare; Clasele 0-5. Ed. medie internationala in limba romana, Bucuresti : Biblioteca Nationala a Romaniei, 1998, p I "Semnul de extensie / (pana la ) reuneste de la primul pana la ultimul indice C.Z.U. dintr-o suita de diviziuni consecutive pentru a desemna un subiect general sau o suita de concepte. Daca indicele care urmeaza dupa extensie este mai mare de trei cifre ca lungime si incepe cu un grup de cifre comune cu cele ale indicelui care precede extensia, atunci acesta poate fi abreviat prin omiterea cifrelor comune celor doi indici, in asa fel incat primul semn dupa extensie sa fie punctul zecimal.[ . ] Utilizarea semnului de extensie duce la crearea unei suite de indici invizibili (ascunsi), cu exceptia primului; prin urmare, informatia astfel clasificata va fi introdusa intr-un singur loc in catalogul sistematic."

681.615 Indice principal = Masini si echipamente pentru producerea

caracterelor (litere etc.) Caractere tipografice de cules

681.616 Indice principal = Masini si echipamente si de formare a zaturilor

si formelor de tipografie"¹⁴⁰

Putem folosi pentru subdivizare indicele 003.005 in relatie cu indicii principali de la clasa 6 indicati in tabela pentru exprimarea unor nuante care intregesc continutul lucrarii si care in clasa 0 nu se regasesc in structura subdivizionara, prin extensie conform definitiei de mai inainte apar in reprezentarea grafica notiunile ce se regasesc intre 681.615/.616 .

"003.056 Scriere la masina de scris

Cu mana sau mecanic

Subdiviziune prin : 681.612/.613

Si aici sunt utilizati indici de la clasa 6 si anume:

681.612 Indice principal = Masini de scris in general

681.613 Indice principal = Masini de scris dupa destinatie

.07 Utilizari si tipuri de scriere

In cadrul acestui segment avem grupate : scriere epigrafica, epigrafie, inscriptii, scriere pe monumente, stil lapidar, scriere paleografica, paleografie, scriere diplomatica, scrierea inregistrarilor, hartilor, documentelor, scriere oficiala, scriere de carte, scriere pentru publicatii, scriere de mana, scriere cursiva, caligrafie, scriere decorativa, ornamentala.

.08 Caracteristicile scrierii

.09 Tehnici si metode de descifrare a scrierilor

Indicii principali ce se regasesc in cadrul subdiviziunii 003

Sisteme de scriere: Reprezentari grafice ale conceptelor

Sisteme conventionale de scriere folosite in scopuri genera catre

comunitatile de limba. Ortografii

→ 003.037, 81'35

003 Indice principal = Scriere

.037 Indice analitic = Ortografie. Scriere litera cu litera

81 Indice principal = Lingvistica si limbi

'35 Indice analitic cu apostrof = Fonetica. Fonologie

Sistemele conventionale de scriere cuprind: scrierea pictografica, sisteme de scriere fonologica, sisteme de scriere alfabetica, sisteme de scriere pentru nevazatori, Braille, sisteme de scriere secreta, criptografii, stenografii, pedografii, coduri, tehnografii, sisteme de scriere neconventionala.

Tipuri de scriere

Semne premergatoare scrisului

Scriere ideografica. Scriere logografica

→ 003. 214

003.214 Indice principal = Sisteme de scriere logografica

Urmeaza apoi toate tipurile de scriere : scrieri ale vechilor civilizatii americane, scrieri ale civilizatiei egiptene, scriere hieroglifica, scriere hieratica, scriere demotica, scrieri cuneiforme: sumeriana, hitita, scrierile Asiei Orientale : chineza, japoneza,scriere japoneza veche, apoi urmeaza scrieri logografice mediteraneene, alte scrieri logografice sau ideografice, la acestea din urma detalierea se face cu indicii auxiliari comuni de loc (4/9) mentionati in tabela.

Scrieri alfabetice

Scrieri alfabetice non europene

Aici gasim grupate scrieri semitice, scriere feniciana, scrieri punice, scrieri aramaice, scrieri ebraice, scrieri canaaneene, scrieri arabice

La scrierile arabice:

Scrieri arabice gasim mentiunea urmatoare in tabela:

Desemnati adaptarea la limbile non-semitice prin.038

Exemplu (e) de combinatii

003.332.5.038 : 811.432.875 Pentru limba Swahili

003.332.5 Indice principal = Scrieri arabice

.038 Indice analitic cu.0 = Adaptarea unei scrieri in limbi si dialecte

diverse. prin adaugarea unor anumite litere, semne diacritice

811 Indice principal = Limbi individuale

= 432.875 Indice auxiliar comun de limba Grupul Swahili"¹⁴¹

Voi defini cateva tipuri sisteme de scriere folosind Dictionarul de stiinte ale limbii pentru a evidentia mai bine notiunile discutate:

". Scriere silabica. Sistem de scriere in care semnele grafice noteaza grupuri de sunete (in general, silabe) ; unele semne sunt la origine ideograme ce noteaza sensul cuvintelor monosilabice , identice, la nivelul expresiei, cu o silaba din structura altui cuvant. Atestata incepand cu epoca veche ( de ex., primele inscriptii grecesti, sec. al XV-lea - al XIII-lea i.e.n.), pana astazi (silabarul limbii cherokee, caracterele japoneze kana)

. Scriere ideografica. Sistem de scriere in care semnele grafice, denumite ideograme, au referinta semantica cu caracter abstract, conventional. Are la baza scrierea pictografica ( cel mai vechi sistem de scriere, in care semnele grafice numite pictograme, indica obiecte si constau in desene simple, stilizate ale acestora). In general sistemele de scriere ideografica includ si semne de alt tip. Scrierea hieroglifica este un sistem in care semnele grafice, numite hieroglife in greaca, «scriere sfanta»), sunt de trei tipuri: ideograme, simboluri ale consoanelor si semne determinative ( fara valoare fonetica, avand rolul de a diferentia cuvinte identice, de a indica sensul acestora). E folosita in egipteana veche ( 2900-2000 i.e.n.), cu un inventar de 3 000 de semne ( dintre care 600 uzuale) dispuse de la dreapta la stanga, de la stanga la dreapta sau de sus in jos. Scrierea hieratica (gr. hieratekos «sacru» ) este un tip de scriere cursiva si simplificata a hieroglifelor. S-a utilizat in egipteana medie (dupa 2000 i.e.n.) exclusiv de catre preoti si de catre scribi. E atestata mai ales in documente comerciale. Scrierea demotica ( gr. demos «popor»)este de asemenea cursiva; semnele grafice sunt hieroglife mult simplificate; se noteaza si vocalele. A inlocuit scrierea hieratica dupa sfarsitul sec. al VI-lea i.e.n. si s-a utilizat in neoegipteana pana in se. Al V-lea e.n. semne grafice similare cu hieroglifele egiptene au fost intrebuintate in scrierea maya etc.

. Scriere logografica. Sistem de scriere in care semnele grafice, numite logograme, noteaza cuvinte si nu direct obiecte sau notiuni ( de ex. unele caractere din scrierea chineza - derivata dintr-o scriere ideografica si pictografica - sau caracterele japoneze kana - care isi are originea in scrierea chineza)

. Scriere cuneiforma. Metoda de scriere. Semnele grafice, in forma de cuie, sunt dispuse initial de sus in jos, apoi de la stanga la dreapta. S-a utilizat in sisteme (non)fonetice de scriere ( de ex. in scrierea sumeriana, akkadiana, babiloniana, asiriana, hitita etc.) , atestata din mileniul 4 i.e.n. pana in sec. I i.e.n."¹⁴²

Revenind la subdiviziunea 003 Scriere avem in continuare urmatorii indici:

"003. 35 Sisteme numerice

Materiale si instrumente pentru scris

→ 001. 812, 003.05, 686.8

001.812 Indice principal = Materiale de lucru

003 Indice principal = Scriere

.05 Indice analitic cu.0 = Feluri de producere a semnelor ; feluri de

scriere

686.8 Indice principal = Echipament de birou. Articole separate de birou,

Papetarie. Accesorii de scris, de desenat si pentru artisti

In cadrul materialelor pentru scris avem notate suprafete pentru scris: piatra, ceara, papirus, hartie; mijloace pentru scris: cerneluri, creta, creioane, stilouri; accesorii de scris : pensule, pene, penite.

Alte tipuri de reprezentare grafica a ideilor

In aceasta subdiviziune avem reprezentate : semne si simboluri altele decat scrierea: marcaje distinctive, semne de autorizare; semne matematice si simboluri; simboluri lexicografice; embleme, simboluri; diagrame, anagrame, cronograme; marci de proprietate; marci de fabrica; alte semne grafice; semne facute pe cladiri, de hoti si vagabonzi.

Subdiviziunea 004 Stiinta si tehnologia calculatoarelor. Prelucrarea datelor"¹⁴³

Este o subdiviziune care a aparut recent, cca 11 ani. Aceasta diviziune se regasea in cadrul C.Z.U. in doua locuri "la Matematica, avand indicele 519.68 cu subdiviziunile aferente si la clasa 6 a stiintelor aplicate, in pozitia 681.3. De aceea, solutia de a dezvolta domeniul «Informatica si calculatoare» la clasa 004, intr-un singur loc al tabelei C.Z.U. a produs o reala bucurie bibliotecarilor clasificatori. Este remarcabil si faptul ca aceasta clasa a fost revizuita in detaliu si complet restructurata in conformitate cu evolutia domeniului respectiv la zi. Astfel, in noua dezvoltare a clasei regasim codificate concepte din domeniu de ultima ora, a caror clasificare producea mult consum de timp, in vechea schema. Clasa 004« Stiinta si tehnologia calculatoarelor » este prezentata in «Extensions and Corrections to the UDC 17 (1995) », iar « Extensions and corrections to the UDC 18 (1996) »¹⁴⁴

Si in cadrul subdiviziunii 004 avem alocati o serie de indici analitici care redau in amanunt diverse aspecte ale domeniului oferind utilizatorului posibilitati multiple de regasire a informatiilor dorite.

Indicii analitici ai subdiviziunii 004 pe scurt:

. 01 Documentare

.02 Metode de rezolvare a problemelor

Tipuri de sisteme

.032.6 Multimedia

.04 Orientarea prelucrarii

.05 Calitatea sistemului si a programului

.07 Caracteristici de memorie

.08 Medii de intrare, de iesire si de depozitare¹⁴⁵

Dupa cum observam in mare ierarhizarea acestora se face de la .01 la .08, sunt numerosi ajutand la "redarea tuturor fatetelor ce determina conceptul de baza al unei lucrari exprimat prin indicele principal."¹⁴⁶

Indicii principali ce se regasesc in cadrul subdiviziunii 004:

"004.2 Structura calculatoarelor

Constructia calculatoarelor, hardware

Apare urmatoarea nota in tabela:

Indicii auxiliari -1/-9 de la 61-1/-8 si 66-9 se aplica in intreg 004.3

La aceasta subdiviziune apar indicii analitici sau speciali cu ' (apostrof).

'1 Productia de calculatoare

'12 Aspecte de proiectare

'14 Probleme de asamblare a calculatoarelor

'2 Instalarea calculatoarelor

In tabela apar exemplele urmatoare:

004.3'2 : 692.5 Structura planseelor pentru instalarea calculatoarelor

004.3'2 : 697.9 Ventilatie si conditionarea aerului pentru instalarea

Calculatoarelor

004.3 Indicele principal = Constructia calculatoarelor

'2 Indice analitic sau special cu ' (apostrof) = Instalarea calculatoarelor

692.5 Indice principal = Plansee. Plansee intermediare. Podele, dusumea.

Tavan. Plafon

697.9 Indice principal = aerisire si ventilatie propriu-zise

Calculatoare. Feluri de calculatoare

Nota din tabele ne explica faptul ca Generatiile de calculatoare se arata cu .032.8

Gasim exemplificate la aceasta subdiviziune diferite tipuri de calculatoare: de uz general, supercalculatoare, minicalculatoare, calculatoare de birou, portabile, de mana, de buzunar, calculatoare pentru scopuri speciale, de prelucrat texte, calculatoare de prelucrare digitala (numerica) a semnalelor (DSP), calculatoare de prelucrare imagini, pentru baze de date si banci de date, industriale, calculatoare de proces,calculatoare hibride, masini inrudite cu calculatoarele electromecanice (cu sau fara program de lucru), masini pentru jocuri electronice.

Programe de calculator, software. Aici sunt mentionate Instrumente de dezvoltare a programelor, instrumente privind fabricatia programelor cu ajutorul calculatorului (CASE), Instrumente de : programare, de depanare, de listare si selectie, de programare vizuala, de automatizare a programarii ; generator de program, generator de aplicatii, programare automata; generatori de sistem; editori de imagine; compilatori; procesori.

Tehnica programarii (software engineering). Subdiviziune specializata pe programare in amanuntele ei tehnice, de la masuratori privind programele. Sunt enumerate cateva tipuri de masuratori: bazate pe marimea programului, masuratori pe linii de cod (LOC); masuratori bazate pe puncte functionale. Avem conducerea dezvoltarii programelor; conducerea proiectarii programelor; conducerea planificarii in timp; analiza si proiectarea sistemelor; descrierea sistemelor; descrierea cerintelor programelor; faza de dezvoltare a intocmirii programelor si sistemelor.

Proiectarea programelor

Exemplele de combinatii ce apar in tabela sunt urmatoarele:

004.415.2.031.43 Proiectarea sistemelor in timp real

004.415.2.041 Metode de proiectare orientate spre procedura

004.415.2.043 Metode de proiectare orientate spre structura datelor

004.415.2.052.3 Proiectare tinand seama de toleranta la eroare

004.415.2 Indice principal = Proiectarea programelor

.031.43 Indice analitic sau special cu.0 = In timp real

. 041 Indice analitic sau special cu .0 = Pe procedura. Pe procedeu, proces,

Metoda

.052.3 Indice analitic sau special cu .0 = Toleranta la eroare

Programarea calculatoarelor. Programe de calculator

→ 519.85

519.85 Programare matematica

Avem grupati o serie de algoritmi:

Algoritmi pentru construirea programelor

Aici se regasesc diferite tipuri de algoritmi: algoritmi pentru construirea programelor; algoritmi pentru matematici de baza; algoritmi pentru matematici de baza; algoritmi pentru evaluarea expresiilor; algoritmi pentru generare aleatorie de numere; algoritmi pentru prelucrarea simbolurilor.

"Algoritm, procedeu ce furnizeaza solutia unui tip de probleme, prin repetarea de un numar finit de ori a unei prescriptii de calcul ce se aplica datelor initiale."¹⁴⁷

"004.422 Componente ale programelor de calculator

004.43 Limbaje de programare pentru calculator

In nota din tabela se precizeaza ca "Aici se aplica in principal indicii

auxiliari 004.4'4 = Traducerea limbajelor de programare"

→ 811.93

811.93 Indice principal = Limbi artificiale folosite pentru instruirea masinilor. Limbaje de programare"¹⁴⁸

"Chiar de la inceputul utilizarii calculatoarelor s-a pus problema alegerii limbajului pentru redactarea programelor, prin program intelegandu-se lista instructiunilor pe care trebuie sa le execute calculatorul, pentru a furniza rezultatele dorite. Primele limbaje se numeau limbaje masina sau limbaje cod masina. Aceste limbaje permiteau scrierea programelor sub forma unor multimi de comenzi pentru executarea operatiilor elementare. Datorita dificultatilor de redactare a programelor in asemenea limbaje, s-au imaginat limbaje in care forma de redactare se apropie mult de cea din limbile naturale. Asemenea limbaje se numesc limbaje de programare."¹⁴⁹

Programe de sistem

Infectii ale calculatoarelor"¹⁵⁰

"Infectare. Procesul prin care un virus informatic este prezent sau ruleaza anumite rutine malitioase pe un sistem de calcul sau intr-o retea. Acestea pot avea diverse manifestari: pot transmite virusului sa multiplice, sa stearga diverse fisiere critice ale sistemului, sa afiseze imagini pe ecran, sa opreasca sistemul de operare etc. Virusii sunt conceputi pentru a produce pagube."¹⁵¹

"004.5 Instructiuni om-calculator. Interfata om-masina. Interfata utilizator. Mediul

Inconjurator al utilizatorului.

Pentru periferice pe calculator se va utiliza 004.35 si subdiviziunile sale"¹⁵²

"Interfata. Legatura intre doua componente sofware si/sau hardware dintr-un sistem informatic. Interfata poate sa mai defineasca si legatura dintre sistemul de calcul si utilizator."¹⁵¹

Hipermedia. Hiper text

Comunicatii intre calculatoare. Retele de calculatoare

Arhitectura retelei. Structura retelei

Sunt redate in cadrul acestei subdiviziuni toate tipurile de retele: retea in stea, retele inelare, retele arborescente, retele multipuncte, retele prin satelit,retele cu acces local, parti ale retelelor, retele dupa suprafata de actiune acoperita: retele locale (LAN-uri), retele orasenesti(MAN-uri), retele de largi suprafete (WAN), reteaua Internet."¹⁵²

Inteligenta artificiala

"Exista multe definitii ale inteligentei si implicit ale sistemelor inteligente.[]Vom defini un sistem inteligent drept orice sistem ideal sau real, natural sau artificial care rezolva problema si care «foloseste efectiv concepte abstracte. Conform definitiei lui Turing (popularizata in special de Oettinger) un sistem indiferent de natura lui este inteligent, daca comportamentul sau nu poate fi deosebit de acela a unui om care rezolva probleme si gandeste rational. Sistemele inteligente sunt in general, secventiale si de tipul: intrare - stare - iesire, operand in timp util"¹⁵³

" Inteligenta artificiala.[] Asa cum o arata si denumirea, avem de-a face cu o inteligenta «fabricata» de om.Este normal deci sa o consideram tot o inteligenta de tip uman. [] Inteligenta artificiala a permis calculatoarelor sau dispozitivelor in care acestea sunt inglobate sa recunoasca forme, sa ia decizii, sa invete mai ales si in felul acesta sa faca unor situatii dintre care de asta data cea mai mare parte nici nu pot fi prevazute de la inceput. Cu alte cuvinte, masinile capata din ce in ce mai mult un comportament uman fiind capabile a rezolva probleme care necesita inteligenta."¹⁵⁴

Metode bazate pe calculator, orientate spre aplicatii practice"¹⁵⁵

O alta subdiviziune aparuta prin modificarile realizate in Extensii si corectii din 2001 in cadrul clasei 0, este subdiviziunea 005 Management, ea inlocuieste vechea diviziune Studiul organizarii.

Structura subdiviziunii 005 este urmatoarea:

Teoria managementului

Agentii si mecanisme manageriale

Activitati manageriale

Procese in management

Operatii manageriale

Calitatea in management (TQM)

Management organizational (OM)

Proiecte manageriale

Domenii ale managementului" ¹⁵⁶

"Subdiviziunea "006 Standardizarea produselor, operatiilor,greutatilor, masurilor si timpului. Standarde, specificatii, coduri de practica, recomandari etc.

Subdiviziuni auxiliare speciale

01 Teorie, principii,baze si scop

.02 Aspecte particulare ale standardizarii si standardelor

.03 Autoritatea si competenta organismului de standardizare

.05 Elaborarea standardelor. Etapele standardizarii

.06 Metode de introducere a standardelor

.07 Efecte, influente ale standardelor si standardizarii

Diviziuni principale

Standardizare in general

Standarde in general.

In cadrul acestei subdiviziuni sunt exemplificate tipuri de standarde : standarde in functie de natura si validitate,standarde nationale si internationale; standarde stabilite de organizatii regionale si institutii nationale; de organizatii regionale pentru institutii nationale; standarde propriu-zise; standarde in functie de statutul si de scopul lor; standarde in functie de nivelul de standardizare; standarde in functie de continut; standardizarea greutatilor, masurilor si masurarii timpului."¹⁵⁷

"Standardele cuprind prescriptii obligatorii sau recomandari valabile pe teritoriul unei tari prin care se reglementeaza anumite operatii sau se stabilesc conditii de calitate sau de executie pentru diferite produse."¹⁵⁸

Metrologie. Greutati si masuri in general

Orologerie. Determinarea si standardizarea timpului. Inclusiv: Timp aparent si

mediu. Ecuatia (echilibrul) timpului. Cauze de inegalitate

Cronologie. Calendare

Subdiviziunea 007 Activitati si organizare. Informare. Teoria informarii si

comunicarii ( in general). Inginerie umana

Valabilitate, configuratie fizica si stare. Transformarea starii

Indicatii, programe si organizarea fizica a variabilitatii

Sisteme cu operatori umani

Sisteme fara operatori umani. Automate. Roboti. Inteligenta artificiala"¹⁵⁹

" Prin robot intelegem un echipament programabil complex, capabil sa manipuleze obiecte in vederea atingerii unor scopuri, pe baza unor planuri de actiune programate sau generate de el insusi."¹⁶⁰

Subdiviziunea 008. Civilizatie. Cultura. Progres

Diviziunea 01 Bibliografie. Cataloage

Subdiviziuni

011/016 Bibliografii

La aceasta subdiviziune se regasesc toate formele de bibliografii:bibliografii universale si generale; bibliografii de autor, bibliografii individuale ; bibliografii colective

017/019 Cataloage. Inventarii ale colectiilor existente. Cataloage de biblioteci. Liste

ale editurilor etc.