Romanul 'Mara' de loan Slavici - structura romanului, constructia subiectului

Proza lui Ioan Slavici contureaza o fresca a moravurilor si a comportamentului specifice locuitorilor din Ardeal, o lume in care triumfa binele si adevarul, cinstea si dreptatea, norme etice pe care omul trebuie sa le respecte.Prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, Slavici este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. Dupa cum el insusi marturiseste, ca adept inflacarat al lui Confuciu, aplica in opera sa principalele virtuti morale exprimate de acesta: sinceritatea, demnitatea, buna-credinta, franchetea, cinstea, iubirea de adevar etc., afirmand ca filozoful chinez este 'cel mai cu minte dintre toti oamenii care le-au dat altora sfaturi'. ('Educatia morala')

Intreaga creatie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibrul moral, pentru chibzuinta si intelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni si pastrarea masurii in toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sanctionata de autor.Romanul 'Mara' de loan Slavici (1848-1925) a fost publicat in 1894, in revista 'Vatra', iar in volum a aparut abia in 1906, fiind considerat 'cel mai bun roman al nostru, inainte de «Ion»' (serban Cioculescu) si 'aproape o capodopera', (George Calinescu), deoarece destinul eroilor si mediul social sunt evocate cu o remarcabila arta a detaliului si cu o mare forta de construire a ansamblului.

Structura romanului
Romanul 'Mara' de loan Slavici este structurat in 21 de capitole, purtand titluri semnificative pentru continutul acestora: 'Saracutii mamei', 'Maica Aegidia', 'Furtuna cea mare', 'Ispita', 'Datoria', 'Blestemul casei', 'Norocul casei', 'Pace si liniste' etc.Opera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei, care urmareste destinul eroinei si romanul iubirii, care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic Persida-Natl. Modalitatea narativa se remarca prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia de evenimente. Relatarea actiunii se face din perspectiva auctoriala, adica naratiunea este la persoana a III-a,naratorul fiind omniscient si omniprezent. Romanul are si o certa valoare etnografica, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti, atat cele religioase cat si acelea referitoare la cultura si mentalitatea oamenilor de diferite etnii, ce convietuiau pe aceste meleaguri: romani, sasi, unguri.

Ca in orice roman, in 'Mara' exista mai multe planuri de actiune care se intrepatrund si la care participa mai multe personaje bine individualizate si construite convingator de Slavici.Semnifieatia titiului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este, mai intai, 'romanul Marei', al carei destin constituie axa fundamentala a epicii, fiind si 'prima femeie-capitalist din literatura noastra' (Nicolae Manolescu). Pe ea n-o intereseaza averea, ci banii, care ii aduc respect si impacare. Mara se incadreaza in vederile etice ale autorului, care considera ca oamenii trebuie sa fie chibzuiti, harnici si virtuosi, ea intruchipand un adevarat exemplu de moralitate.Tema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei specifice, intr-un spatiu real asezat la interferenta satului cu orasul, intr-un targ ardelenesc, Radna, situat langa Lipova si aproape de Arad. Perspectiva temporala este cronologica, actiunea fiind plasata la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, cand relatiile capitaliste incipiente evolueaza spre structuri sociale mestesugaresti, cu randuieli stricte si cu o anumita psihologie, proprii burgheziei aflate in ascensiune.

Constructia subiectului
Incipitul consta in prezentarea personajului principal, Mara Barzovanu, 'o precupeasa' din Radna si prin fixarea locului unde urmeaza sa se petreaca actiunea. Mara ramasese vaduva cu doi copii, 'saracutii de ei', dar era inca tanara, voinica, harnica si nu se plangea de noroc. Barbatul sau, Barzovanu, fusese 'mai mult carpaci decat cizmar' si-si petrecuse viata stand mai ales 'la birt decat acasa', lasandu-le copii lor o livada de 'vreo doua sute de pruni', o vie pe dealul Paulis. si casa, care era a Marei, primita ca zestre cand se maritase.Radna se afla pe malul drept al Muresului, iar peste rau, pe malul stang, se afla Lipova, de unde, pana la Arad se fac numai 'doua ceasuri'. Pe coasta dealului se afla manastirea minoritatilor, 'Maria Radna', iar biserica romaneasca este numai la Lipova. Mara face negot, 'vinde ce poate si cumpara ce gaseste', duce de la Radna 'ceea nu gasesti la Lipova ori la Arad' si aduce de la Arad 'ceea ce nu gasesti la Radna ori la Lipova. Marti dimineata isi asaza 'satra (macat, covor) si cosurile pline in targ la Radna, joi trece Muresul si-si intinde marfa la Lipova, iar vineri noaptea pleaca la Arad, 'in piata cea mare', unde se aduna lume multa, din sapte tinuturi. Adesea, Mara mai castiga si dreptul de a-si pune masa si cosurile la capul podului, pe unde trecea toata lumea, cu sau fara treaba.

Eseu: ADN-ul exista in genomul uman Document online: Proiect didactic biologie - transmiterea caracterelor ereditare-teoria cromozomiala a ereditatii

Conversatia

Explicatia

Exercitiul

Explicatia

Conversatia

Problematizarea

Exercitiul

Explicatia

Conversatia

Citirea explicativa

Conversatia

Problematizarea

Povestirea