Romanul experientei - maitreyi, mircea eliade - caracterizarea personajelor

ROMANUL EXPERIENTEI

MAITREYI, MIRCEA ELIADE

CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

Maitreyi

Allan

cuplul Allan - Maitreyi

Romanul Maitreyi de Mircea Eliade, aparut in 1933, este un roman al experientei si al 'autenticitatii', pentru ca valo­rifica trairea cat mai intensa, pana la capat, in plan interior, de catre personaje, a unei experiente definitorii cum este iubirea.

Prin povestea iubirii imposibile dintre inginerul englez Allan si exotica Maitreyi, fiica aristocratului indian Narendra Sen, "Mircea Eliade a sporit cu unul seria miturilor erotice ale universalitatii' (Perpessicius), amintind de cupluri precum Romeo si Julieta sau Tristan si Isolda. Cei doi indragostiti apartin unor culturi diferite (orientala si occidentala), iar incompatibilitatea se datoreaza diferentelor de mentalitate, civilizatie, religie.

CUPLUL

SEMNIFICATIA IUBIRII

Pentru europeanul Allan, iubirea pentru Maitreyi are semnificatia unei duble initieri: erotica, intr-o iubire totala si culturala, in lumea exotica a Indiei. Initierea ramane la stadiul de experienta, fara ca personajul sa cunoasca o transformare ireversibila si profunda. Pentru Maitreyi, iubirea ofera iluzia implinirii cuplului arhetipal, dincolo de cutumele de casta si de religie, iar esecul este previzibil.

ETAPELE IUBIRII

Evolutia cuplului cuprinde etapele unui ciclu complet: inceputul, cand indianca ii pare mai curand 'urata si vulgara tanarului englez, jocul erotic, apropierea treptata cand doreste sa invete limba, traditiile fetei si sa adopte chiar religia acesteia, culminarea in logodna de la Lacuri si implinirea erotica, destramarea brutala a cuplului ca urmare a interventiei familiei fetei, caderea in derizoriu (profan) a iubirii prin aventurile ocazionale, respectiv, mitizarea ei (sacralizarea) de catre Maitreyi.

CARACTERIZAREA MAITREYIEI

INCADRAREA IN TIPOLOGIE

Maitreyi, eroina romanului cu acelasi nume scris de Mircea Eliade, cel mai exotic personaj feminin din literatura romana simbolizeaza misterul feminitatii. Cel mal reusit portret al tinerei este realizat de. Pompiliu Constantinescu intr­-un studiu asupra romanului, care dateaza din 1933, anul aparitiei cartii: "in centrul romanului este fara indoiala figura imate­riala si totusi de o prezenta carnala atat de vie a Maitreyiei. Fiinta umana si aspiratie metafizica, naivitate animala si trcere lunara printre nori diafani, ingenuitate si rafinament, pudicitate si indrazneala impetuoasa, pachet de senzatii forte si prelungire de vis magic, consumare de simturi si ecou de ado­ratie magica [ .. .]. Maitreyi este o femeie si un mit; este mai ales  un simbol al sacrificiului in iubire, traind cu o intensitate si un farmec de substanta tare, aromitoare ca insasi parfumurile orientale.

Portretul fetei este realizat in intregime din perspectiva subiectiva a personajului-narator, Allan, care se indragosteste treptat de ea. Opiniile asupra tinerei bengaleze, felul in care Allan o percepe variaza in functie de starile si sentimentele in­dragostitului, care sunt, prin excelenta, schimbatoare (mai intai isi neaga sentimentele fata de Maitreyi, apoi recunoaste ca fata il tulbura si il fascineaza, dar crede ca nu este indragostit de ea si ca doar il amuza jocurile ei, pentru ca in cele din urma sa realizeze ca o iubeste). In plus, europeanul Allan este fascinat si de mentalitatea indiana, pe care nu o cunoaste si care il farmeca prin ineditul ei: 'Maitreyi este o adolescenta (are 17 ani) in care zace o senzualitate rafinata laolalta cu o inocenta deru­tanta pentru europeanul rationalist Allan, obisnuit cu alt comportament.

Allan este un tanar inginer englez care, atras de exotis­mul Indiei si dornic de a-si face o cariera, se angajeaza la o societate de canalizare a deltei in Calcutta. Rational si lucid, tanarul este interesat in primul rand sa avanseze din punct de vedere profesional, sa fie liber, sa experimenteze si. sa nu se im­plice intr-o relatie de iubire. De aceea, reactiile lui initiale fata de Maitreyi, de care simte ca ar putea fi atras, sunt defensive.

CARACTERIZARE DIRECTA

Cand o vede pentru intaia oara, in timp ce alegea carti pentru vacanta de Craciun impreuna cu tatal ei, Allan nu este impresionat de Maitreyi, ba dimpotriva, adolescenta bengaleza i se pare chiar 'urata - cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrante, cu sanii puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea plin, ca un fruct trecut in copt' (caracterizare directa).

Aceasta prima impresie a englezului se modifica intr-o oarecare masura in momentul in care merge impreuna cu un prieten ziarist francez, Lucien Metz, care scria o carte despre India, la o cina in casa familiei Sen: 'Maitreyi mi s-a parut, atunci, mult mai frumoasa, in sari de culoarea ceaiului palid, cu papucii albi cusuti in argint, cu salul asemenea cireselor galbene si buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea rosii creau parca o viata si mai putin umana in acest trup infasurat si totusi transparent, care traia, s-ar fi spus, prin miracol, nu prin biologie' (caracterizare directa). Ba mai mult, rasul Maitreyiei- 'un ras nestavilit, contagios, un ras de femeie si de copil in acelasi timp' - il fascineaza pe Allan.

Cand se imbolnaveste de malarie, iar Maitreyi vine sa-l viziteze la spital impreuna cu tatal ei, Allan se simte tulburat in prezenta fetei, desi nu-si explica motivul acestei reactii, mai ales ca nu crede ca ea ar avea ceva deosebit, care sa-l atraga.

Analiza: Tesuturile - tesutul epitelial, tesutul conjunctiv, tesutul nervos Eseu: Structura genomului la procariote

CARACTERIZARE INDIRECTA

Caracterizarea indirecta a fetei se constituie treptat, din faptele, gesturile si cuvintele ei, pe masura, ce Allan se in­dragosteste. Dupa ce se muta insa in casa lui Sen, Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Maitreyi, iar el o invata in schimb franceza. Treptat, tanarul englez este fascinat de viata benga­lezilor, dar si de complexitatea sufletului Maitreyiei, dupa cum el insusi afirma:. ,,As vrea sa, marturisesc de la inceput si raspicat ca niciodata nu m-am gandit la dragoste in ce/e dintai luni petrecute in tovarasia Maitreyiei. Ma ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat si fascinant in viata ei. Daca ma gandeam adesea la Maitreyi, daca in jurnalul meu din acel timp se gasesc notate o seama din cuvintele si intamplarile ei, daca, mai ales, ma turbura si ma nelinistea - aceasta se datora straniului si neintelesului din ochii, din raspunsurile, din rasul ei. Dar as minti daca n-as spune ca intreaga mea viata din Bhowanipore - nu numai fata - mi se parea miraculoasa si ireaIa.'

Cu siguranta ca tanara are o anumita complexitate, dar ea capata un plus de profunzime in mintea indragostitului Allan, dupa cum rezulta din notatiile existente in jurnalul lui: ,,Nu are o frumusete regulata, ci dincolo de canoane, expresiva pana la razvratire; fermecatoare in sensul magic al cuvantului.'sau ,,[ ] Fara indoiala, e cea mai talentata si mai enigmatica fata din cate am cunoscut. '

TRASATURI

Adolescenta, poeta precoce preocupata de filozofie apreciata in cercurile intelectuale bengaleze, care tine conferinte despre esenta frumosului, copil si femeie, in acelasi timp. ("Stiu ca e inimaginabil de senzuala, desi pura ca o sfanta", remarca tanarul englez), Maitreyi reprezinta pentru Allan un mister inepuizabil, o sursa de uimire continua. "Setea violenta, mistica, dupa puritate" a fetei il emotioneaza. De asemenea, candoarea, inocenta sufletului ei indian il impresioneaza.

Astfel Maitreyi ii marturiseste lui Allan ca a fost mai intai indragostita de un pom, 'sapte frunze', asa cum este acum si sora ei mai mica, Chabu, apoi a iubit ani in sir un tanar care i-a daruit o coroana de flori intr-un templu, pentru ca in cele din urma sa se lege cu juramant de Tagore, modelul ei spiritual si gurul sau. ,,Aceasta senzualitate, a carei universalitate este greu de inteles de catre protagonist, se dovedeste a fi o parte componenta, elementara a conceptiei filozofice a indienilor, a gandirii lor panteiste." (Richard Reschika ) Insusi Allan observa complexitatea si misterul sufletului ei de brahmana: ,,O ascultam cum se asculta o poveste, dar in acelasi timp simteam cum se departeaza de mine. Cat de complicat ii era sufletul! Intelegeam inca o data ca simpli, naivi si clari suntem numai noi, civilizatii. Ca oamenii acestia pe care ii iubeam atat de mult, incat as fi voit sa ajung unul din ei, ascund fiecare o istorie si o mitologie peste putinta de strabatut, ca, ei sunt stufosi si adanci, complicati si neintelesi. Ma dureau cele ce spunea Maitreyi, Ma dureau cu atat mai mult cu cat o simteam in stare sa iubeasca lotul cu aceeasi pasiune, in timp ce eu voiam sa ma iubeasca vesnic numai pe mine." Toate iubirile Maitreyiei se dovedesc insa efemere in fata pasiunii fetei pentru Allan. Desi initial isi neaga sentimentele fata de Maitreyi, englezul se lasa, in cele din urma, sedus de jocurile asiaticei, cum observa si criticul Nicolae Manolescu, jocul privirilor, al mainilor, al picioarelor, jocul pasiunii, care se transforma pe nesimtite intr-o iubire devoratoare. Maitreyi se joaca cu naivitate, fara sa reali­zeze ca la, un moment dat, pentru ea, nu va mai exista cale de intoarcere. La inceput, fata il admira pe tanarul englez, crede ca il iubeste ca pe un frate, asa cum isi dorea familia ei, pentru ca intr-un final sa nu mai poata trai fara el. Ca sa oficializeze intr-un fel legatura lor, naiva asiatica imagineaza o logodna mistica, savarseste un juramant cosmic la Lacuri, avand ca martor pamantul, apa, padurea, cerul. intr-una din noptile urmatoa­re, Maitreyi i se daruieste lui Allan, pentru ca: "Unirea noastra a fost poruncita de Cer."

,,Descoperita prin imprudenta lui Chabu, iubirea dintre Allan si Maitreyi este repudiata cu ferocitate. Albul este alungat din familia Sen si tanara concupiscenta, vinovata fata de traditia hindusa, este sechestrata" Dupa suferinta despartirii de Maitreyi, Allan se va retrage in Himalaya, pentru a se purifica de pasiunea si dependenta pe care le simte fata de Maitreyi. Cu toate acestea, el are o scurta aventura amoroasa cu Jenia Isaac, celista in orchestra municipala din Cape-Town, Africa de Sud, care ii confirma o data in plus lui Allan, ca traise alaturi de Maitreyi iubirea absoluta. Apoi el pleaca din India la Singapore, hotarat sa o uite definitiv pe tanara bengaleza, insa dupa o vreme se intalneste cu J., nepotul doamnei Sen, care ii povesteste ca Maitreyi, in incercarea disperata de fi alungata de acasa pentru a-si regasi iubitul, i se daruise vanzatorului de fructe. Sacrificiul ei se dovedeste inutil, pentru ca Narendra Sen refuza sa o izgoneasca.

Lucid, rational, individualist si oarecum egoist, europeanul Allan se vindeca in cele din urma de pasiune si isi duce viata mai departe, chiar daca fata va ramane pentru el un mister. Maitreyi insa "se consuma in focul pasiunii pana la capat. Despartita cu sila de Allan, innebuneste, ca si Chabu."(Nicolae Manolescu). Fata se sacrifica pe altarul pasiunii, isi sanctifica iubitul, il idealizeaza, numindu-l 'soarele meu', ,,zeu din aur si din pietre scumpe', ''viata mea', iar prin gestul disperat de a se darui vanzatorului de fructe incearca nu numai sa-l regaseasca pe Allan prin izgo­nirea de acasa, ci si sa inlature posibilitatea casatoriei cu un. alt

barbat.          

"Maitreyi isi ia asupra-si toata vina pacatului; notiunea de ispasire ii este atat de organica, incat suporta umilinti, claustrare, dar nu-si reneaga si nu regreta o pasiune funesta. Vrea sa-si reintalneasca iubitul si sa se cufunde, nelimitat, cu un simt al eternului indic, in pasiunea care a sanctificat-o prin suferinta. Daca nu-l va putea regasi, isi da intalnire in viata de dincolo. Metafizica iubirii este o traire autentica in aceasta brahmana, o mitologie palpabila ca si panteismul ei atavic." (Pompiliu Constantinescu)

CARACTERIZAREA LUI ALLAN

PERSONAJ-NARATOR

Allan este personajul principal si, in acelasi timp, per­sonajul-narator al romanului Maitreyi scris de Mircea Eliade, el putand fi considerat, ca si Andrei Mavrodin din Nunta in cer, un alter-ego al autorului. El ofera o perspectiva subiectiva asupra intamplarilor. Noutatea constructiei discursului narativ consta in faptul ca personajul-narator nu evoca pur si simplu intamplarile, rememorandu-le, ci reconstituie evenimentele tre­cute prin raportare la timpul prezent, dar si la felul in care per­cepuse respectivele evenimente in momentul in care le traise, folosindu-se in acest scop de jurnalul acelei perioade. Astfel ca pe masura ce scrie romanul, viziunea lui Allan asupra intampla­rilor trecute se modifica. Neconcordanta dintre istoria pro­priu-zisa relatata in jurnal si rememorarea acesteia in romanul pe care Allan il scrie relativizeaza evenimentele si le confera caracter subiectiv. ,,Allan are o dubla perspectiva asupra eveni­mentelor: contemporana si ulterioara. In epoca iubirii pentru Maitreyi, el tine un jurnal intim pe care il completeaza si corec­teaza mat tarziu, cand istoria acestei iubiri s-a consumat; cand scrie in jurnal intamplarile fiecarei zile, nu stie cum se va sfarsi totul, dar cand rescrie jurnalul, sub forma unui roman, cu­noaste acest sfarsit." (Nicolae Manolescu) Din aceasta perspectiva Maitreyi poate fi consirderat si romanul scrierii unui roman.

INCADRAREA IN TIPOLOGIE

De asemenea, si criticul literar Gheorghe Glodeanu obser­va in lucrarea Poetica romanului romanesc interbelic ca: "eve­nimentele sunt relatate din punctul de vedere al europeanului care incearca sa decodifice esenta spiritualitatii indiene. Pro­cedeul descoperirii realitatilor autohtone din perspectiva unui strain aminteste de tehnica narativa utilizata de Montesquieu in Scrisorile persane. Luciditatea extrema cu care Allan radio­grafiaza evolutia propriilor sale sentimente sporeste impresia de autenticitate a trairilor, nevoia cuceririi absolutului in dragoste la care aspira protagonistii cartii amintind de eroii lui Camil Petrescu."

TRASATURI

Allan este un tanar inginer englez care, atras de exotis­mul Indiei, dar si dornic de a-si face o cariera se angajeaza la o societate de canalizare a deltei in Calcutta. Rational si lucid, tanarul este interesat in primul rand sa avanseze din punct de vedere profesional, sa fie liber, sa experimenteze totul si sa nu se implice intr-o relatie de iubire. De aceea, reactiile lui initiale fata de Maitreyi, de care simte ca ar putea fi atras, sunt defensive.

Allan se imbolnaveste de malarie, iar inginerul hindus Narendra Sen il invita sa locuiasca in casa lui, in timpul con­valescentei. Narendra Sen intentioneaza sa-l adopte ca fiu pe Allan, iar apoi sa se mute cu toata familia in Anglia, pentru ca in India incepuse revolutia. Insa Allan crede initial ca inginerul hindus vrea sa-l insoare cu fiica lui cea mare, Maitreyi, fapt care ii repugna profund.

Tanarul european rational, preocupat de fizica si mate­matica se implica treptat intr-o experienta erotica initiatica si, prin introspectie, monolog interior, confesiune isi analizeaza cu luciditate trairile.

Desi la inceput o considerase pe Maitreyi 'urata', ii atra­ge apoi atentia rasul Maitreyiei, 'un ras nestavilit, contagios, un ras de femeie si de copil in acelasi timp'.

Dupa ce se muta in casa lui Sen, Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Maitreyi, iar el o invata in schimb franceza. Treptat, tanarul englez este fascinat de complexitatea sufletului Maitreyiei, adolescenta "in care zace o senzualitate rafinata laolalta. cu o inocenta derutanta"(Eugen Simion), fiindca el insusi afirma: " intreaga mea viata din Bhowanipore - nu numai fata - mi se parea miraculoasa si ireala. Intrasem atat de repede si fara rezerva intr-o casa in care totul mi se parea neinteles si dubios, incat ma desteptam cateodata din acest vis indian, ma in­torceam cu gandul la viata mea, la viata noastra si-mi venea sa zambesc: Ceva se schimbase, desigur. Nu mai ma interesa aproape nimic din vechea mea lume, nu mai vedeam pe nimeni, in afara de musafirii familiei Sen, si incepusem aproape sa-mi schimb -chiar lecturile. Incetul cu incetul interesul pentru fizica matematica a scazut, am inceput sa citesc romane si politica, apoi tot mai multa istorie."

AUTOANALIZA           

Desi este inzestrat cu luciditate si cu spirit de analiza, Allan se lasa sedus de jocurile Maitreyiei, cum observa si criticul Nicolae Manolescu - jocul privirilor, al mainilor, al picioarelor, jocul pasiunii, traversand toate etapele iubirii: ince­putul, negarea sentimentelor ("eu n-o iubesc", "ma turbura, ma fascineaza, dar nu sunt indragostit de ea"), indoiala ("O iubesc?"), instalarea ("Ma amuz numai"), cristalizarea ("nicio femeie nu m-a turburat atat", "eram vrajit, nu indragostit") si, in cele din urma, apoteoza, iubirea totala, pasiunea si dependenta fata de celalalt ("De altfel, ce erau acele dragoste efemere si senzuale din tineretea mea, alaturi de patima asta noua, care ma facea sa uit tot si sa ma mulez dupa sufletul si vrerile Maitreyiei?'). Europeanul lucid e gata sa-si abandoneze religia si sa treaca la hinduism de dragul femeii iubite. Cu toate acestea, in vartejul marii pasiuni pentru tanara bengaleza, Allan pastreaza o urma de luciditate, specifica omului civilizat, incapabil sa se piarda in totalitate pe sine, dupa cum el insusi recunoaste:,,Am fost un om moral, de aici mi se trag toate tragediile. Am iubit intotdea­una pe mai multe planuri, n-am stiut sa sacrific totul pentru un singur sambure de adevar sau de viata de aceea m-am lovit de toate pragurile si m-au dus valurile cum au vrut."

Descoperita prin imprudenta lui Chabu, iubirea dintre Allan si Maitreyi este intrerupta brutal, Allan este alungat din familia Sen, iar fata care a incalcat traditia este sechestrata. Disperat, Allan rataceste o vreme pe strazile din Calcutta, "cu hainele in dezordine si murdare, ca un om haituit si flamand" si se va retrage apoi in Himalaya, pentru a se purifica de iubi­rea, pasiunea si dependenta pe care le simte fata de Maitreyi.

Pasiunea lasa urme in sufletul tanarului, englez pentru ca ,,Allan devine un individ situat intre doua lumi, esuat, care nici in lumea indiana nu a putut intra cu adevarat, nici in cea europeana nu se mai poate intoarce."(Richard Reschika ) Allan insusi marturiseste acest lucru: ,,Nu mai eram de mult tanarul vanjos si optimist, stiind ce vrea si ce poate, europeanul indragostit de tehnicii si pionierat, care debarcase candva in India ca s-o civilizeze. Totul mi se parea inutil, abstract si inutil. Totul, in afara de acele. cateva luni ale dragostei si nenorocirii mele."

Dincolo de toate acestea insa, lucid, rational, individua­list si oarecum egoist, europeanul Allan se vindeca, in cele din urma de pasiune, iar Maitreyi va ramane pentru el o intruchi­pare a misterului feminitatii.

"Dupa izgonirea lui Allan din casa lui Narendra Sen, Eliade urmareste si procesul de dezintoxicare al romanticului sau erou. Retras intr-o singuratate de pustnic indian, departe de oameni, si de civilizatie si de prezenta fascinatoare a Maitreyiei, Allan se exerciteaza sa-si recapete luciditatea. Aici apare con­trastul intre doua mentalitati: intre europeanul stapan pe vo­inta care-i scapase din mana si asiaticul cufundat in fericirea propriei suferinti. Doua civilizatii si doua moduri specifice de reactiune morala se definesc in final. Maitreyi isi ia asupra-si toata vina pacatului, notiunea de ispasire ii este atat de organica, incat suporta umilinti, claustrare, dar nu-si reneaga si nu re­greta o pasiune funesta. Vrea sa-si reintalneasca iubitul si sa se cufunde, nelimitat, cu un simt al eternului indic, in pasiunea care a sanctificat-o prin suferinta. Daca nu-l va putea. regasi, isi da intalnire in viata de dincolo [ ] Allan insa refuza indaratnic sa reintre in magia unei pasiuni devastatoare. Individualismul lui de intelectual egoist, luciditatea lui europeana nu doreste decat eliberarea. Clatinat in temeliile personalitatii, Allan doreste o refacere si o purificare. Si-o regaseste in retragerea in sine."( Pompiliu Constantinescu)

CONCLUZIA

Cuplul Allan si Maitreyi ilustreaza mitul iubirii imposi­bile, intre cei doi aflandu-se profunde diferente cauzate de civi­lizatie, mentalitate, religie. Spre deosebire de alte cupluri cele­bre din literatura lumii, aici doar femeia isi asuma dimensiurrea tragica, in timp ce barbatul eternizeaza iubirea in poveste.