Poemul si basm romanesc, "Fata in gradina de aur"

Poemul are ca punct de plecare un basm romanesc, "Fata in gradina de aur", cules de calatorul german Richard Kunisch . Faptul ca la originea poeziei se afla un basm ne duce la concluzia ca si noua creatie ar trebui sa fie o compozitie epica. Si totusi poemul Luceafarul este o creatie lirica. Schema epica este doar cadrul, iar intimplarile si personajele sunt defapt simboluri lirice, metafore prin care se sugereaza idei filosofice, atitudini morale, stari sufletesti si o anumita viziune poetica.

Aceasta interferenta de genuri este caracteristica romantismului si dau poemului mare profunzime. Ceea ce priveste compozitia poemului se constata existenta a patru tablouri ,iar din punct de vedere structural exista doua planuri, cel terestru uman si planul cosmic universal.

Poemul Luceafarul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu

Primul tablou ne prezinta o fantastica poveste de iubire intre doua fiinte apartinind unor lumi diferite. Contemplind de la fereastra dinspre mare a castelului Luceafarul de seara se indragosteste de o preafrumoasa fata de imparat. Fata la rindul ei este cuprinsa de acelasi sentiment. In conceptia fetei Luceafarul este un spirit, pentru chemarea caruia trebuie o formula magica de descintec. Descifrind alegoria, putem spune ca sensul ei este ca paminteanul aspira catre absolut.In timp ce spiritul aspira simte nevoia concretului. Pentru al putea chema linga ea fata foloseste descintecul: 'Cobori in jos Luceafar blind '

Cel de-al doilea tablou se desfasoara in plan terestru, in plan uman, este idila dintre Catalin si Catalina, idila care simbolizeaza repeziciunea cu care se stabileste legatura sentimentala intre reprezentantii lumii inferioare. Avem aici o atmosfera intima, familiara. Acum eroina nu mai este preafrumoasa fata de imparat, ea devine Catalina, ceea ce simbolizeaza faptul ca acum este o fata ca oricare alta cu un nume comun, care se poate indragosti rapid de un baiat oarecare. Se observa in scena de dragoste un limbaj obisnuit, comun, popular adecvat unei scene de dragoste obisnuite trecatoare aventuroase. Catalina la inceput este mai retrasa, mai retinuta si marturiseste lui Catalin dragostea pentru Luceafar. Dar Catalin gaseste remediul: "Hai si-om fugi in lume" si astfel Catalina va pierde visul de luceferi.

Partea a treia a poemului cuprinde calatoria Luceafarului prin spatiul cosmic si convorbirea cu Demiurgul. Sintem din nou in planul cosmic cu o atmosfera glaciala si cu un limbaj sententios gnomic In dialogul cu Demiurgul, Luceafarul insetat dupa viata obisnuita, este numit Hyperion. Intocmai cum fata de imparat in idila cu Catalin este numita Catalina si Luceafarul, in momentul cind vrea sa devina muritor este inzestrat cu nume. In discutia dintre cei doi, Demiurgul ii propune, pentru a renunta la gindul sau de a deveni muritor, trei lucruri: sa-l faca cintaret incit sa asculte toata lumea de cintecul lui, conducator de osti sau intelept. Demiurgul este dispus sa-i dea "pamintu-n lung si marea-n larg / Dar moartea nu se poate".

Luceafarul este o parte a universului, a acelui "tot" pe care il reprezenta Demiurgul, iar al rupe din acest sistem ar insemna distrugerea echilibrului universal.

Si atunci ca un ultim argument, Demiurgul il indeamna pe Hyperion sa priveasca spre pamintul ratacitor sa vada ce-l asteapta.

Al patrulea tablou ne duce din nou in planul terestru dar si in cel universal cosmic.

Hyperion devenit din nou Luceafar se intoarce pe cer si isi revarsa din nou razele asupra Pamintului.

Eseu: ADN-ul exista in genomul uman Document online: Proiect didactic biologie - transmiterea caracterelor ereditare-teoria cromozomiala a ereditatii

pasoptisti:exaltare,frenezie.

junimisti:spirit critic,analitic,masura,luciditate.

varsta:

pasoptisti:aproape adolescenti.

junimisti:tinerete maturizata.

configurare estetica:

pasoptisti:romantism.

junimisti:adauga romantismului elemente clasiciste dar si realism in stadiul incipient.

Titu Maiorescu

-indrumator al culturii si literaturii romane-

Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea,care a fost intemeiata de Titu Maiorescu,P.P.Carp,Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi si Vasile Pogor.La societatea Junimea Titu Maiorescu si-a inceput activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei romanesti ,antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri,Grigore Alexandrescu.

Criterile dupa care Titu Maiorescu isi realiza critica literara se vroiau exclusiv estetice.

In societate Titu Maiorescu era un mentor,lansand si sustinand nume care s-au inscris in istoria literaturii .

In ceea ce priveste problemele limbii,Maiorescu a inchegat un sistem ortografic ratio-

nal prezentat in 'Despre scrierea limbei romane',articol in care criticul lupta impotriva publicistilor ardeleni si bucovineni,continuitori ai traditiilor latinizate.O alta problema lansata de Titu Maiorescu este 'Teoria formelor fara fond'.Zoe Dumitrescu Busulenga considera ca aceasta teorie are un 'dublu tais'.Teoria se referea la ideea ca :institutiile imprumutate din alte parti,din alte culturi,nu pot dainui ca forme,'nu pot trai decat daca cresc din radacini autohtone'.

REALIZAREA   ARTISTICA

Poemul Luceafarul este cea mai valoroasa creatie Eminesciana, nu numai din punctul de vedere al continutului de idei ci si in perfectiunea formei. Limbajul poetic, sintaxa poetica si naturaletea desavirsita fac din poem un exemplu stralucit de realizare artistica a unei creatii. Dintre principalele trasaturi ale stilului poemului:

a)      limpezimea clasica - poetul a cautat de fiecare data cuvintul care sa exprime cel mai bine adevarul intr-o forma cit mai simpla

b)      a doua trasatura este exprimarea aforistica. Aceasta este o exprimare care contine multe maxime si sentinte.Cele mai multe exprimari gnomice le gasim in tabloul al treilea, in discutia "inalta" dintre Hyperion si Demiurg

c)      puritatea limbajului - se refera la faptul ca Eminescu foloseste cei mai multi termeni din fondul principal de cuvinte; acceptand foarte putine neologisme. Efectul care se obtine este ca exprimarea e pura, romaneasca, naturala si pe intelesul tuturor

d) muzicalitatea - realizata pe doua cai prin folosirea subtila a cuvintelor cu sonoritate deosebita si prin schema prozoica - strofe de cite patru versuri cu 7-8 silabe si ritm iambic. Foloseste alternativ rimele masculine si cele feminine care sugereaza o continua inaltare si cadere in concordanta cu ideea de baza a poemului.