Literatura
Leoaica tinara, iubirea - comentariuLEOAICA TINARA, IUBIREA - comentariu Poezia "Leoaica tinara, iubirea" face parte din volumul "O viziune a sentimentelor" (1964). Este o capodopera a liricii erotice romanesti prin transparenta imaginilor, proiectia cosmica, originalitatea metaforelor si simetria compozitiei. Poezia se compune din trei parti, echilibrate la modul simfonic. In prima parte, sentimentul iubirii vizualizat ia forma agresiva a unei leoaice tinere. Sunt fixate doua momente. In partea a doua se evoca efectul psihologic al acestei neasteptate intilniri cu un sentiment nou. Poetul devine un fel de centru al lumii, natura se face "un cerc de-a-dura", iar privirea se inalta tocmai linga ciocirlii. Este un mod de a spune ca gratia iubirii corespunde cu o gena si o inaltare spre bucuria pura. In partea a treia se revine la motivul initial. Iubirea este din nou vizualizata ca avind imaginea unei leoaice tinere care "aluneca-n nestire/ pe un desert in stralucire". Poezia este asemenea unei romante dar si o meditatie a carei tema este definitia iubirii. In conceptia poetului, iubirea nu mai este un lung prilej pentru durere, nici suferinta "dureros de dulce" (Eminescu) ci iubirea este un sentiment puternic care-l inalta pe poet la dimensiuni demiurgice, asezindu-l in centrul lumii, este o suprema bucurie, un proces care spiritualizeaza o descindere in zonele sufletului. Poezia poate fi considerata ca un mit erotic modern. Sentimentul iubirii nu mai este infatisat ca un zburator ci ca o leoaica tinara regala proiectata ca intr-o emblema nobiliara pe un desert in stralucire. Cercetata mai profund poezia poate fi privita si ca o cosmogonie. Poetul, adica Demiurgul trezit prin impactul cu iubirea, transforma haosul in cosmos, intr-o rotire de cercuri concentrice "cind mai larg, cind mai aproape/ ca o stringere de ape". Apare aici idea ca universul s-a ivit din iubire. Poezia evoca un proces de transformare a eului poetic de la ipoteza de somnolenta la ipoteza centrala a unui Demiurg ce traieste la modul euforic. Poezia este valoroasa prin originalitatea imaginilor, prin felul cum sentimentul este vizualizat si prin muzicalitatea interioara. Secventele textului se pot traduce, in final, prin urmatoarea expunere schematica "azi", s-a produs intilnirea cu "iubirea"; trecerea intr-o alta dimensiune a existentei. Poemul incearca deci sa ofere definitia portret a "iubirii". Discursul liric se structureaza sub forma unei confesiuni: autorul marturiseste propria aventura a descoperirii acestui sentiment.
|
|
|
care s-a discutat anterior, deoarece ca si acelea ele se produc in structura interna a cuvintelor sub influenta unor sunete apropiate sau departate, datorate, prin urmare contextului sonor. Deosebirea dintre accidentele fonetice si schimbarile fonetice conditionate rezida in caracterul neregulat al celor dintai.
ACCENTUL
In romana se regasesc trasaturile accentuale latinesti. Exceptand o serie, redusa de altfel, de cazuri particulare, se poate spune ca limbile romanice - mai putin franceza - au mostenit, in general, cuvintele cu accentul pe care il aveau in Latina clasica, eliberand totusi accentuarea de conditionarile din epoca clasica si conservand
accentuarea libera din latina tarzie, cu firesti extensiuni ulterioare.
In latina populara, vulgara, accentul melodico-tonal avea aceeasi pozitie (stabilita conform regulilor prosodice si depinzand de cantitatea penultimei silabe) ca in latina literara (a epocii clasice). Existau, insa, si cazuri de deplasari de accent (putine la numar) pe care le-au pastrat atat limbile romanice cit si limba romana. Aceste situatii particulare in care s-au produs abateri de la normele de accentuare ale epocii clasice a latinei se regasesc si in sistemul de accentuare roman.
CONSONANTISMUL
Privitor la tratamentul consoanelor observam urmatoarele:
*P apare ca una dintre consoanele cele mai rezistente, pastrandu-se intotdeauna, fie ca era initial fie ca era medial.
*B s-a pastrat la inceputul cuvintelor.
*F nu a suferit nici o schimbare.
*V s-a pastrat la inceputul
cuvintelor.In pozitie mediala v a avut aceeasi
soarta ca b disparand la fel ca acesiv>
Contact |- ia legatura cu noi -| Adauga document |- pune-ti documente online -| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|
Literatura
Carti Gramatica Poezii
Lucrari pe aceeasi tema
Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu.
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.