Vocabular - exercitii de vocabular

Varianta 1:

I.            Incercuieste raspunsul corect. Cuvintele prenume/pronume sunt:

a)      omonime

b)      sinonime

c)      paronime

II.          Scrie, in casete, sinonime pentru urmatoarele perechi:

a)      eminent-iminent;                            -

b)      calitate-caritate -

III.        Alege forma corecta:

Mi-am ales un costum din atlas/atlaz.

Masina tatei e pe janta/geanta.

IV.        Mentioneaza un cuvant derivat cu suffix si prefix de la substantivul “mos”.

V.          Completeaza spatiile punctate cu definitii:

Vocabularul de baza -.

Masa vocabularului  -.

Arhaismele               -.

Regionalismele        -.

Neologismele           -.

VI.        Se da textul

“Multi iscusita vremii slova

Nu spune clipa milostiva

Ce ne-a-nfratit pe veci necazul

Si veselia deopotriva .

Marita fie dimineata

Ce-a savarsit a noastra nunta,

Batrane Olt! – cu buza arsa

Iti sarutam unda carunta.”

(Octavian Goga, “Oltul”)

Cerinte:

1. Identifica un arhaism prezent in textul dat.
2. Numeste un sinonim pentru cuvantul “clipa”.
3. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “dimineata” sa aiba alta valoare morfologica decat cea din textul dat.
4. Stabileste un antonim pentru locutiunea adverbiala “pe veci”.
5. Indica, din textul dat, doua cuvinte care fac parte din masa vocabularului.
6. Precizeaza sensul cu care este folosit in text cuvantul “carunta”.
7. Construieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvantului “buza”.
8. Transcrie din textul dat un cuvant derivat cu sufix.

Varianta 2:

I.            Scrie corect neologismele: uestern, uischi, compiutar, cauboi.

II.          Noteaza formele actuale, in locul celor regionale, pentru: doftor, sinsi, gios, deste.

III.        Scrie cate doua exemple proprii de:

a)      arhaisme

b)      regionalisme

c)      neologisme

IV.        Explica de ce sunt pleonastice structurile: mai viu, mai superior, cel mai complet, a avansa inainte.

V.          Incercuieste literele corespunzatoare pleonasmelor:

a)      a colabora impreuna

b)      rochie de stofa

c)      haina de blana

d)      panaceu universal

VI.        Se da textul

“Am citit altadata, nu mai stiu in ce carte,

Ca intr-o tara mare, de aici nu departe,

Placuta frumusete trecea de uraciune:

Cati se-ntampla s-o aiba se socotea slutiti;

Iar frumosi de minune

Se socotea aceia ce era mai pociti.

Oglinzi ca sa se vaza nu se afla in tara,

Si era poprit lucru sa s-aduca d-afara.”

(Grigore Alexandrescu, “Oglindele”)

Cerinte:

1. Identifica in textul dat un cuvant format prin compunere.
2. Numeste doua cuvinte derivate, prezente in textul dat.
3. Transcrie, din textul de mai sus, un arhaism lexical si unul fonetic.
4. Construieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvantului “mare”.
5. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “departe” sa aiba alta valoare morfologica decat cea din text.
6. Precizeaza un sinonim pentru cuvantul “tara”.
7. Indica perechea de antonime prezenta in text.
8. Stabileste patru termeni din familia lexicala a cuvantului “frumos”.

Varianta 3:

I.            Corecteaza greselile continute de urmatoarele enunturi:

a)      Colegul meu a rezumat pe scurt povestirea.

b)      Ea are o rinita acuta la nas.

Lucrare: Lucian Blaga si Sufletul satului - literatura Proiect: Publius terentius afer - opera

c)      Am avut de scris despre biografia vietii lui Mihai Eminescu.

d)      Azi au cazut multe averse de ploaie.

II.          Construieste enunturi cu urmatoarele perechi de paronime:

a)      literar/literal;

b)      a investi/ainvesti;

c)      orar/oral;

d)      solidar/solitar

III.        Formeaza un diminutiv si un augmentativ de la substantivul “casa”.

IV.        Gaseste cate o expresie sinonima pentru urmatoarele constructii:

a)      a da bir cu fugitii;

b)      a taia frunza la caini;

c)      a da cartile pe fata;

d)      a trage cuiva un perdaf.

V.          Construieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvantului “viu”.

VI.        Se da textul

Afara-i toamna, frunza ‘mprastiata,
Iar vantul svarla ‘n geamuri grele picuri;
Si tu citesti scrisori din roase plicuri
Si intr’un ceas gandesti la viata toata.

Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri,

N-ai vrea ca nime-n usa ta sa bata,

Dar si mai bine-i, cand afara-i zloata,

Sa stai visand la foc, de somn sa picuri.”

(Mihai Eminescu, “Afara-i toamna . ”)

Cerinte:

1. Transcrie, din textul dat, un arhaism fonetic.
2. Identifica in textul dat un cuvat format prin derivare.
3. Alcatuieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvantului “bine”.
4. Contruieste un enunt in care sa folosesti sensul figurat al cuvantului “usa”.
5. Numeste doi termeni din familia lexicala a cuvantului “foc”.
6. Realizeaza un enunt in care cuvantul “mai” sa  aiba alta valoare morfologica decat cea din text.
7. Precizeaza un sinonim pentru cuvantul “timp”.
8. Stabileste un regionalism prezent in textul dat.

Varianta 4:

I.            Explica modul in care sun formate cuvintele: carte postala, carte de joc, carte de identitate, carte de munca.

II.          Construieste doua enunturi in care cuvantul “rapid” sa fie, pe rand, adjectiv si adverb.

III.        Corecteaza greseala continuta de propozitia urmatoare:

Versurile sale vor dainui permanent in memoria neamului.

IV.        Alcatuieste cate un enunt cu urmatoarele sinonime ale verbului a vedea: a observa, a viziona, a constata, a considera.

V.          Alcatuieste doua expresii/locuitiuni care sa contina verbul a cauta.

VI.        Se da textul

“In sfarsit, iacata conductorul cu biletul: primeste paralele si libereaza pe captiv, pe care toate trei cucoanele il saruta dulce, ca si cum l-ar revedea dupa o indelungata absenta.”

(Ion Luca Caragiale, “D-l Goe”)

Cerinte:

1. Transcrie, din textul dat, un cuvant derivat.
2. Stabileste un sinonim pentru cuvantul “paralele”.
3. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “trei” sa aiba alta valoare morfologica decat cea din text.
4. Realizeaza doua enunturi in care sa ilustrezi omonimia cuvantului “dulce”.
5. Identifica un arhaism din textul dat.
6. Numeste un neologism prezent in textul de mai sus.
7. Construieste un enunt in care sa folosesti sensul propriu al cuvantului “captiv”.
8. Indica un antonim pentru cuvantul “absenta”.

Varianta 5:

I.            Explica modul in care s-au format urmatoarele cuvinte: prieteneste, viclesug, bunavointa, buna-credinta.

II.          Formeaza verbe cu urmatoarele prefixe: des-, in-, ras-, re-.

III.        Alege forma corecta a urmatoarelor derivate:

a)      desface/dezface;

b)      deslipi/dezlipi;

c)      despagubi/dezpagubi;

d)      dezbate/desbate

IV.        Scrie prescurtat urmatoarele cuvinte: strada, numar, post-scriptum, anul curent.

V.          Identifica, in enunturile de mai jos, cuvintele obtinute prin schimbarea valorii gramaticale:

a)      Aproapele trebuie intotdeauna respectat.

b)      Frumosul de-acolo a reusit la examen.

c)      Am avut un mare of in suflet.

VI.        Se da textul

“De te impinge pacatul sa spui ceva de sfintii uscati si drepti – unii cu sulite, altii cu platose, unii calari, altii pe jos si cu manele asa de incrucisate pe piept, ca palmele le ies afara din trup – pe loc batranii isi ridica pulpanele giubeielor in cingatoarea de plisa rosie []”.

(B. Delavrancea, “Hagi-Tudose”)

Cerinte:

1. Identifica un arhaism prezent in textul dat.
2. Stabileste un sinonim pentru cuvantul “uscati”.
3. Realizeaza doua enunturi in care sa ilustrezi omonimia cuvantului “drepti”.
4. Numeste doi termeni din familia lexicala a cuvantului “trup”.
5. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “de” sa aiba alta valoare morfologica decat cea din text.
6. Construieste un enunt in care sa folosesti sensul figurat al cuvantului “piept”.
7. Indica un antonim pentru cuvantul “afara”.
8. Transcrie cuvintele care fac parte din campul semantic al cuvantului “sfinti”.

Varianta 6:

I.            Completeaza spatiile punctate din enunturile de mai jos:

a)      Vocabularul fundamental cuprinde aproximativ . . . . de cuvinte.

b)      Cuvintele din masa vocabularului reprezinta aproape . . % din cuvintele limbii romane.

c)      Vocabularul are doua parti: . . . . . . si . . . . . . . . . . . .

II.          Explica modul in care s-au format urmatoarele cuvinte: O.N.U., nou-nascut, desigur, apa oxigenata.

III.        Noteaza un sinonim contextual pentru verbul a trece, din urmatoarele enunturi:

a)      Am trecut pe la Andreea.

b)      Oamenii trec strada pe la semafor.

c)      Nu pot sa trec peste acest obstacol.

d)      Ei trec in caiete desenul de pe tabla.

IV.        Alcatuieste cate o expresie/locutiune, pornind de la urmatoarele cuvinte: a bate, cap, inima, a prinde.

V.          Cuvantul neasteptat s-a format prin derivare cu prefixul ne-, de la asteptat, obtinandu-se astfel o pereche de antonime. Dupa acest model, scrie antonime pentru: fermecata, mangaiata, stiuta, patrunsa.

VI.        Se da textul:

“Tudose, la asa nelegiuire, s-a ridicat in varful picioarelor, a inclestat pumnii, i-a adus la gura si a strigat, inchizand ochii:

-Numai de veti vari tot pamantul in buzunarnumai atunci veti fura si banii mei!Asa sa stiti!Asa!Ca n-am baniN-am chioara lascaie”

(B. Delavrancea, “Hagi-Tudose”)

Cerinte:

1. Transcrie, din textul dat, un cuvant derivat.
2. Stabileste un sinonim pentru cuvantul “lascaie”.
3. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “de” sa aiba alta valoare morfologica decat cea din text.
4. Realizeaza doua enunturi in care sa ilustrezi polisemia cuvantului “gura”.
5. Identifica un arhaism din textul dat.
6. Construieste un enunt in care sa folosesti sensul figurat al cuvantului “ochi”.
7. Indica un antonim pentru cuvantul “inchizand”.
8. Numeste doi termeni din familia lexicala a cuvantului “pamant”.

Varianta 7:

I.            Completeaza spatiile punctate din enunturile de mai jos:

a)      Procedeele de compunere sunt: . . . . .., . . . . . si . . . . . ..

b)      Arhaismele fonetice sunt

c)      Pleonasmul este o greseala de exprimare care consta in . . . . . .

d)      Omonimele sunt cuvinte care coincid formal, dar . . . . . . . . .

II.          Alcatuieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvantului “care”.

III.        Numeste patru sinonime pentru cuvantul a descrie.

IV.        Gaseste cate un antonim pentru urmatoarele cuvinte: clar, a descalifica, evolutie, credincios.

V.          Arata prin ce cuvinte noi au fost inlocuite arhaismele lexicale riga si iscoada.

VI.        Se da textul

“Ce-o sa faca d.Goe la Bucuresti cu capul gol? si toate pravaliile inchise! s-ar intreba oricine, care nu stie cata grije are mam’mare si cata prevedere. Cum era sa plece baiatul numai cu palaria de paie? Daca se intampla sa ploua, ori racoare? Si mam’mare scoate din saculetul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable.

(Ion Luca Caragiale, “D-l Goe”)

Cerinte:

1. Transcrie, din textul dat, un cuvant format prin compunere.
2. Stabileste un sinonim pentru cuvantul “pravalie”.
3. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “cum” sa aiba alta valoare morfologica decat cea din text.
4. Realizeaza doua enunturi in care sa ilustrezi omonimia cuvantului “gol”.
5. Numeste un neologism prezent in textul de mai sus.
6. Construieste un enunt in care sa folosesti sensul figurat al cuvantului “racoare”.
7. Indica un antonim pentru cuvantul “grije”.
8. Identifica sensul cu care este folosit in text cuvantul “prevedere”.

Varianta 8:

I.            Formeaza campul lexical al termenului primavara.

II.          Explica modul in care s-au format urmatoarele cuvinte: nemilos, inegal, intelegator, florar.

III.        Gaseste sinonime pentru locutiunile: a-si da arama pe fata, a da sfara in tara.

IV.        Arata prin ce cuvinte noi au fost inlocuite arhaismele lexicale surghiun si ostrov.

V.          Construieste enunturi cu urmatoarele perechi de paronime:

a)      a evalua/a evolua;

b)      petrolifer/petrolier;

c)      text/test;

d)      aliniat/alineat

VI.    Se da textul:

“Inaltimea sa se pusese la masa, dar fata-i era posomorata. Slujitorii stau inmarmuriti dinaintea lui, cu mainile la pept. Curtea toata tremura: caci nu era vorba de nimic alta, decat de a trimite la ocna pe sese beceri si a bate cu urechea in stalp pe credincerul cel mare. Pentru ce asta urgie? – Pentru ca ticalosii au uitat sa faca placinte la masa Mariei sale. Uitare vinovata si neiertabila.”

(Costache Negruzzi, “Istoria unei placinte”)

Cerinte:

1. Identifica, din textul dat, un arhaism fonetic si unul lexical.
2. Transcrie un cuvat derivat utilizat in textul de mai sus.
3. Stabileste un sinonim pentru cuvantul “posomorata”.
4. Realizeaza doua enunturi in care sa ilustrezi omonimia cuvantului “mare”.
5. Numeste doi termeni din familia lexicala a cuvantului “vinovat,-a”.
6. Construieste un enunt in care sa folosesti sensul figurat al cuvantului “stalp”.
7. Indica un antonim pentru cuvantul “inmarmuriti”.
8. Alcatuieste un enunt in care cuvantul “curtea” sa aiba alt sens decat cel din text.

Varianta 9:

I.Sinonimul cuvantului pesemne este:

a)evident;

b)codificat;

c)sigur;

d)probabil;

II.Alegeti varianta care contine numai neologisme:

a)indolenta,ienicer ,circumstanta;

b)eminent,masa,perje;

c)circumstanta,indolenta,eminent;

d)indolenta,evident,postelnic

III.Identificati seria care cuprinde perechea de omonime:

a)drum-cale

b)eminent-iminent

c)cald-rece

e)somn(a adormi)-somn(peste)

IV.Alcatuiti enunturi cu urmatoarele perechi de omonime:

a)han-conducator tatar;han-loc de popas

b)lira-instrument muzical;lira-moneda nationala

c)mina-exploatare subterana;mina-infatisare,expresie a fetei

d)pavilion-constructie usoara;pavilion-urechea externa

e)pompa-aparat pentru extragerea unui lichid;pompa-fast,ceremonie

f)radical-simbol matematic;radical-categoric

V.Alcatuiti enunturi in care verbul a fi sa dobandeasca urmatoarele sensuri:

-a rodi

-a scrie

-a oua

-a actiona

-a parcurge