Biologie	Botanica	Chimie	Didactica	Fizica	Geografie
Gradinita	Literatura	Matematica

Gramatica

Qdidactic » didactica & scoala » literatura » gramatica
Verbul (The Verb) - forma verbelor, determinantii verbului, clasificarea verbelor, modurile verbelor

Verbul (The Verb) - forma verbelor, determinantii verbului, clasificarea verbelor, modurile verbelor

Verbul (The Verb)

§ 122. Generalitati. O clasa de cuvinte a carei importanta in vocabularul unei limbi se poate compara numai cu aceea a substantivelor este clasa de cuvinte care spune ceva despre un obiect (fiinta, lucru etc.), care exprima actiunea acestuia (to go a merge, to make a face), starea (to lie a zacea, to sit a sedea), transformarea (to consolidate a se consolida, to weaken a slabi), atitudinea (to like a-i placea, to want a vrea, a dori) etc. Aceasta clasa de cuvinte este denumita verb, atat in dictionare (vb, v) cat si in gramatici.

Ca parte de vorbire insa, ca element gramatical deci, verbul nu poate fi definit numai pe baza intelesului. Gramatica trebuie sa tina seama si ele forma verbului, de felul cum se asociaza cu alte parti de vorbire, precum si de functiile gramaticale pe care le poate indeplini in propozitie (sau, in general, intr-un context).

Verbul este o parte de vorbire care denumeste actiuni, stari, aparitia sau modificarea unei caracteristici, transformari, atitudini etc., avand forme gramaticale caracteristice determinate de aspect, diateza, mod, timp, persoana si numar si indeplinind functia sintactica de predicat sau parte a predicatului.

I. Forma verbelor

§ 123. Intelegand deocamdata prin „forma verbelor' felul in care ele se prezinta in dictionare (deci „forma de baza', de infinitiv), sa subliniem ca verbul este si mai sarac decat substantivul in indici formali care sa arate in mod deslusit ca este vorba despre un verb si nu despre o alta parte de vorbire.

Dintre indicii formali mai mult sau mai putin specifici verbului pot fi amintite cateva sufixe verbale (Verbal Suffixes):

-en: to blacken a innegri, to enlighten a lamuri, a culturaliza etc., to harden a (se) intari;

-y: to accompany a insoti, to electrify a electrifica, to multiply a inmulti, a multiplica, to occupy a ocupa;.

-ise, -ize: to advise a sfatui, to advertise a face reclama, to organize a organiza, to practise a exersa;

-ish: to finish a termina, to accomplish a savarsi, a face, to vanish a disparea;

-icate: to communicate a comunica, to duplicate a repeta intocmai, a copia.

Marea majoritate a verbelor nu au insa sufixe specifice, cea mai buna ilustrare constituind-o, probabil, lista verbelor neregulate: to write a scrie, to do a face, to bring a duce, to come a veni etc. (v. § 131). Din acest punct de vedere, situatia verbelor din limba romana este cu totul alta. in limba romana sunt 4 conjugari determinate de forma specifica a infinitivelor (de exemplu, a da; a bea; a merge; a iubi) ceea ce nu le permite verbelor sa devina alte parti de vorbire sau altor parti de vorbire sa devina verbe (conversiune), pe cata vreme verbele engleze pot deveni alte parti de vorbire, de exemplu:

to go – a merge

Have a go (s.) at it! Incearca! Hai!

a go-between (s.) un intermediar, un mijlocitor

Dupa cum alte parti de vorbire pol deveni verbe, de exemplu:

paper (s.) hartie - to paper a tapeta

class (s.) clasa - to class a clasifica; a socoti

black (adj.) negru - to black a innegri

free (adj.) liber - to free a elibera

pooh (interj.) pfui! - to pooh-pooh a respinge (cu dispret)

down (adv.) jos - to down a reduce (preturi)

Verbele compuse (Compound Verbs)

§ 124. Verbele simple (Simple Verbs), cele formate dintr-un singur cuvant—parte de vorbire (to be a fi, to know a sti etc.), nu au, dupa cum am vazut si din exemplele de pana acum, indici formali (cu exceptia catorva sufixe).

Acelasi lucru se poate spune si despre verbele compuse, mai exact despre verbele compuse propriu-zise (Compound Verbs Proper), adica despre verbele formate din doua cuvinte-parti de vorbire, scrise, de obicei, impreuna si, uneori, separate prin linioara de unire: to browbeat (subst.+vb.) a intimida, to waylay (subst.+vb.) a sta la panda, a pandi, to broadcast (adv.+vb.) a radiodifuza, a emite, to side-track (subst.+vb.) a gara.

Dar verbele compuse din limba engleza cuprind si o categoric aparte, specifica acestei limbi, cunoscuta uneori sub numele de verbe complexe (Complex Verbs). Verbele complexe (extrem de numeroase!) sunt formate dintr-un verb si o particula adverbiala (Adverbial Particle) al carei rol este, de obicei, de a modifica sensul verbului (to give a da, to give up a renunta la).

Prezenta particulei adverbiale este un indiciu ca ne aflam in fata unui verb (desi o parte din particule pot fi si adverbe sau prepozitii); dupa cum un alt indiciu in acest sens este intercalarea unui complement direct (scurt) intre verb si particula atunci cand verbul complex este tranzitiv (de exemplu: I give it up - Renunt la asta).

Exemple de verbe complexe cu particula adverbiala:

to go down - a cobori

to go off - a pleca

to make up - a pricepe

to fall off - a se desprinde

to bring up - a creste, a educa

to put on - a imbraca

to give in - a ceda

to fall out - a se certa

to take off - a dezbraca

to fall back - a se retrage

Prepozitiile care il urmeaza ne pol ajuta intr-o oarecare masura sa identificam verbul. Dintre acestea, se grupeaza intr-o categorie aparte prepozitiile „obligatorii', care, impreuna cu verbul, formeaza tot niste „verbe complexe' intrucat, de cele mai multe ori, modifica sensul verbului (de exemplu, to look a se uita, to look for a cauta, to look after a avea grija de), in unele verbe cu prepozitie obligatorie (Verbs with Obligalory Preposition) prepozitia nu modifica sensul verbului, dar verbul nu poate fi folosit Tara ca (de exemplu, to rely on a se bizui, a conta pe).

O forma extrema a verbelor compuse o constituie locutiunile verbale (Verbal Phrases) (de exemplu, to take a walk a face o plimbare, to give smth. a thought a se gandi la ceva, a acorda atentie), dar acestea nu prezinta indici formali de recunoastere a verbului.

Formele gramaticale ale verbului

§ 125. Lasand la o parte unele exceptii, se poale afirma ca verbul se poate recunoaste intr-un context datorita anumitor forme gramaticale care variaza in functie de aspect (Aspect) (I write - I am writing), de diateza (Voice) (he asks he is asked), mod (Mood) (I write - indicativ, I should write - conditional), timp (Tense) write I wrote), persoana si numar (Person and Number) (he writes we write they write).

Formele gramaticale ale verbului sunt fie personale (Personal/Finite Forms of the Verb), fie ne-personale (Non-Personal/ Non-Finite/ Infinite Forms of the Verb). Formele ncpersonale nu au mod, persoana si numar (ex. to go, going, gone, having gone).

II. Determinantii verbului (Verb Determinatives)

§ 126. La formele sale personale, verbul englez este insotii de o seric de determinanti, dintre care cei mai frecventi sunt:

1) Subiectul:

He that loveth a book will never want a faithful friend.

Celui care iubeste cartea nu-i va lipsi niciodata un prieten credincios. (J. Harrow)

2) Complementul:

direct

Shall I compare thee to a summer's day?

Sa te asemui cu o zi de vara? (Shakespeare, Sonnet I)

indirect

Tell me not in mournful numbers, 'Life is but an empty dream!'

Sa nu-mi spui, in versuri triste:/ „Viata e un vis desart! (W. II. Longfellow, A Psalm of Lift)

prepozitional

He swam across the river.

Trecu raul inot.

circumstantial

We'll return on Sunday.

Ne vom intoarce duminica.

III. Modificatorii verbului (Verb Modifiers)

§ 127. Modificatorul tipic al verbului este adverbul de mod, care joaca fata de verb rolul pe care joaca adjectivul calitativ fata de substantiv:

He writes well. Scrie bine.

Comparati cu:

He is a great writer. E un bun scriitor.

IV. inlocuitorii verbului

&128. Dupa cum substantivul poate fi inlocuit prin pronume, tot asa si verbul englez poate fi inlocuit (in situatii concrete, pentru a se evita repetitia):

a) prin verbe auxiliare:

„I like music.' „And so do

„Have you seen him?' „Yes, I have' (in loc de „Yes. I have seen him.”)

Imi place muzica.

- Si mie.

L-ai vazut?

Da (l-am vazut).

b) prin verbe modale:

„Can you swim?” „I think I can' (in loc de I think I can swim').

- Stii sa inoti?

- Cred ca da. Pai - stiu.

Nota. Evitarea repetarii unui verb notional cu ajutorul verbelor auxiliare si modale este un fenomen extrem de raspandit in limba engleza. Ca raspunsuri, ele reprezinta forma cea mai uzitata (in loc de yes sau no, sau de repetarea intregii propozitii.)

V. Clasificarea verbelor (Classification of Verbs)

&129. Generalitati. Ca si alic parti de vorbire, verbele pot fi clasificate din punctul de vedere al formei sau al continutului si functiei. Din punctul de vedere al formei, verbele se clasifica In functie de compunere (v. § 124) si de derivare (§ 125); iar daca ne referim la formele lor conjugabile, in functie de a) contragere si b) formele de baza.

Formele contrase (Contracted Forms)

§ 130. Contragerea anumitor forme ale conjugarii verbelor este foarte frecventa in limba vorbita, in scrisori, in stilul neingrijit si, uneori, dialectal sau incult (situatii marcate prin asterisc in schema de mai jos):

Forme verbale contrase

Schema 14

*Forma contrasa

In loc de

*’Ve (I’ve, you've etc.

have

haven't

have not

's (he's etc)

1) has 2) is

hadn't

had not

’d

l)had 2) should 3) would

isn't

is not

aren't

are not

'm(I’m)

wasn't

was not

're (you're)

*are

weren't

were not

*'ll (I'll)

1) shall 2) will

shan't

shall not

*don't

do not

won't

will not

doesn't

does not

shouldn't

should not

didn't

did not

wouldn't

would not

can't

cannot

let's

let us

couldn't

could not

lemme

let me

*mayn't

may not

ain't

am not

*mustn't

must not

</schema>

Formele de baza ale verbului (The Basic Forms of the Verb)

§ 131. Pentru a putea conjuga un verb englez la toate timpurile, este necesar sa cunoastem cele patru forme de baza ale sale, si anume : 1) infinitivul (the Infinitive); 2) timpul preterit (the Preterite); 3) participiul trecut (the Past Participle) si 4) participiul nedefinit (dupa unele gramatici, „participiul prezent') (the Indefinite Participle).

Verbele terminate in -ed (sau in -d daca la infinitiv verbul se termina in -e) la preterit si la participiul trecut se numesc verbe regulate (Regular Verbs).

Exemple:

to ask („a intreba') - asked asked

to love („a iubi') - loved loved

to answer („a raspunde') - answered answered

to care („a-i pasa') - cared cared

Verbele care au alte terminatii la preterit si participiul trecut se numesc verbe neregulate (Irregular Verbs). Exemple:

to go („a merge') went gone

to bring („a aduce') - brought brought

to sing („a canta') - sang sung

Nota. in cadrul verbelor neregulate un grup aparte il constituie verbele modal-defective. Acestea au numai unele din formele de baza, de exemplu:

must („a trebui'; „trebuie')

can („a putea'), could (preterit: „a putut, putea' conditionalul prezent: „as putea', „ar putea' etc.)

Formele regulate ale timpului preterit si ale participiului trecut prezinta o serie de particularitati:

Ca ortografie:

a) Consoana finala se dubleaza daca vocala care o precede este scurta si accentuata:

to stop („a opri') - stopped - stopped

to rub („a sterge'; „a freca') - rubbed - rubbed

to submit („a se supune') - submitted submitted

De asemenea:

to refer („a se referi') - referred referred

to prefer („a prefera') - preferred preferred

to occur („a se intampla') - occured - occured

Verbele terminate in -l dubleaza aceasta consoana indiferent daca accentul cade sau nu pe ultima silaba:

to travel („a calatori') - travelled - travelled

to cancel („a anula') - cancelled cancelled

to repel („a respinge') - repelled repelled

Nota In varianta americana a limbii engleze, aceasta regula nu este respectata, -l final fiind dublat numai daca ultima silaba e accentuata:

to travel („a calatori') - traveled traveled

to repel („a respinge') - repelled repelled

b) Verbele terminate in -y precedat de o consoana (cf. substantivele, si adjectivele) transforma pe -y in -i-:

to occupy („a ocupa') - occupied - occupied

to study („a studia') - studied studied

to try („a incerca') - tried tried

Ca pronuntie:

a) Verbele care se termina intr-un sunet vocalic sau intr-un sunet consonantic sonor ([b], [g], [l], [m], [n], [v], [z], [dj], [tz], [ing] sunt insotite de [d]:

to play („a se juca'; „a juca') - played - played

to rob („a prada') - robbed robbed

to move („a misca') - moved moved

to call („a chema') - called called

b) Verbele care se termina intr-un sunet consonantic surd ([f], [k], [p], [s], [s], [ts], [ts] primesc

[t]:

to laugh („a rade') - laughed laughed

to work („a munci') - worked worked

to stop („a opri') - stopped stopped

to watch („a urmari') - watched watched

c) Terminatia -ed la preterit si participiu trecut a verbelor in - d si -t se citeste [id]:

to add („a adauga', „a aduna') - added added

to benefit („a beneficia') - benefited benefited

to interest („a interesa') - interested interested

Si participiul nedefinit prezinta unele particularitati, si anume din punctul de vedere al ortografiei:

a) Consoana finala se dubleaza daca vocala care o precede este scurta si accentuata:

to slop („a opri') - stopping

to dot („a puncta') - dotting

De asemenea:

to prefer („a prefera') - preferring

to occur („a se intampla') - occuring

Verbele terminate in -l dubleaza aceasta consoana indiferent daca accentul cade sau nu pe ultima silaba:

to travel („a calatori') - travelling

to compel („a sili') - compelling

Nota. in varianta americana a limbii engleze -l nu se dubleaza daca este in silaba neaccentuata:

to travel - traveling

b) -e final al infinitivului se omite

to have („a avea') - having

to create („a crea') - creating

Exceptii lac verbele:

to be („a fi') - being

to see („a vedea') - seeing

to shoe („a potcovi') - shoeing

to dye („a colora', „a vopsi') - dyeing

c) -y final se pastreaza inaintea lui -ing

to occupy („a ocupa') - occupying

to try („a incerca') - trying

Pe de alta parte, -ie final se transforma in -y-:

to die („a muri') - dying (cf. to dye - dyeing)

to lie („a zacea', „a se afla') - lying

Schema 15

Principalele verbe neregulate

*Infinitiv

Preterit

Participiu trecut

Traducere

*to abide

abode

a locui

*to arise

arose

arisen

a se ridica

*to awake

awoke, awaked

awaked

a se trezi

*to be

was

been

a fi

*to bear

bore

borne

a purta

*to bear

bore

born

a naste

*to beat

beat

beaten

a bate

*to become

became

become

a deveni

*to beget

begot

begotten

a naste

*to begin

began

begun

a incepe

*to bend

bent

a indoi

*to bereave

bereft

a lipsi, a vaduvi

*lo beseech

besought

a ruga fierbinte

to bid

bid, bade

bidden, bid

a ruga; a porunci

*to bind

bound

a lega

*to bite

bit

bitten

a musca

*to bleed

bled

a sangera

*to blow

blew

blown

a sufla

*to break

broke

broken

a sparge

*breed

bred

a creste; a educa

to bring

brought

a aduce

*to build

built

a cladi

*to burn

burnt, burned

a arde

to burst

burst

a crapa

*to buy

bought

a cumpara

*can

could

a putea

*to cast

cast

a arunca

*to catch

caught

a prinde

*to chide

chid

chidden, chid

a mustra

*to choose

chose

chosen

a alege

*to cleave

cleft

a despica

*to cling

clung

a se agata

*to come

came

come

a veni

*to cost

cost

a costa

*to creep

crept

a se tari

*to cut

cut

a taia

*to dare

dared, durst

dared

a indrazni

*to deal

dealt

a trata; a se ocupa

*to dig

dug

a sapa

*to do

did.

done

a face

to draw

drew

drawn

a trage

*to dream

dreamt, dreamed

a visa

*to drink

drank

drunk

a bea

*to drive

drove

driven

a mana

*to dwell

dwelt

a locui

*to eat

ate

eaten

a manca

*to fall

fell

fallen

a cadea

*to feed

fed

a hrani

*to feel

felt

a simti

*to fight

fought

a (se) lupta .

to find

found

a gasi

*to flee

fled

a fugi, a se refugia

*to fling

flung

a arunca

*fly

flew

flown

a zbura

to forbid

forbade

forbidden

a interzice

*to forget

forgot

forgotten

a uita

*to forgive

forgave

forgiven

a ierta

*to forsake

forsook

forsaken

a parasi

*to freeze

froze

frozen

a ingheta

*to get

got

got, amer. gotten

a capata

to give

gave

given

a da

*to go

went

gone

a merge

*to grow

*grew

grown

a creste

*to hang

hung

a atarna

*to have

had

a avea

*to hear

heard

a auzi

*to hew

hewed

hewn, hewed

a ciopli

to hide

hid

hidden

a (se) ascunde

*to hit

hit

a lovi

*to hold

held

a tine

*to hurt

hurt

a rani

*to keep

kept

a tine, a pastra

*to kneel

knelt, kneeled

a ingenunchia

to knit

knit (ted)

a impleti

to know

knew

known

a sti

*to lay

laid

a pune

*to lead

led

a conduce

*to lean

lent, leaned

leant, leaned

a se apleca

to leap

leapt

a sari

*to leave

left

a lasa, a parasi

*to lend

lent

a imprumuta

*to let

let

a lasa

*to lie

lay

lain

a zacea; a se afla

to lose

lost

a pierde

*to make

made

a face

*may

(inv.)might

a putea

*to mean

meant

a insemna

*to meet

met

a intalni

*to mow

mowed

mown, mowed

a cosi

*must

must

a trebui

to pay

paid

a plati

*to put

put

a pune

*to read

read

a citi

*to rend

rent

a sfasia

*to rid

rid

a scapa, a se descotorosi

*to ride

rode

ridden

a calari

*to ring

rang

rung

a suna

*to rise

rose

risen

a rasari, a se ridica

*to run

ran

run

a fugi, a alerga

to saw

sawed

sawn

a taia cu fierastraul

to say

said

a spune

*to see

saw

seen

a vedea

*to seek

sought

a cerceta, a cauta

*to sell

sold

a vinde

*to send

sent

a trimite

*to set

set

a pune

*to sew

sewed

sewn

a coase

*to shake

shook

shaken

a scutura

*shall

(inv.) should

a trebui

*to shear

sheared

shorn, sheared

a tunde (oi)

*to shed

shed

a varsa

*to shine

shone

a straluci

*to shoe

shod

a potcovi

*to shoot

shot

a impusca

*to show

showed

shown

a arata

*to shrink

shrank

shrunk

a se strange, a se scoroji

*to shut

shut

a inchide

*to sing

sang

sung

a canta

*to sink

sank

sunk

a (se) scufunda

to sit

sat

a sedea

*to sleep

slept

a dormi

*to slide

slid

a luneca

*to sling

slung

a arunca

*to smell

smelt

a mirosi

*to smite

smote

smitten

a lovi

*to sow

sowed

sown

a semana

*to speak

spoke

spoken

a vorbi

*to speed

sped

a grabi, a accelera

*to spell

spelt, spelled

spell, spelled

a ortografia

to spend

spent

a cheltui

*to spill

spilt, spilled

a varsa

to spin

spun, span

spun

a toarce

*to spit

spat

a scuipa

*to split

split

a despica

*to spread

spread

a (se) intinde

to spring

sprang

sprung

a izvori

*to stand

stood

a sta

*to steal

stole

stolen

a fura

*to stick

stuck, stuck

stuck

a lipi

*to sting

stung

smug

a intepa

*to stink

stank, stunk

stunk

a mirosi urat

to strew

strewed

*strewn, strewed

a presara

*to stride

strode

stridden

a merge cu pasi mari

to strike

struck

a lovi

*to string

strung

*strung

a insira (pe o ata)

to strive

strove

striven

a nazui

*to swear

swore

sworn

a jura

*to sweep

swept

a matura

*to swell

swelled

swollen

a se umfla

*to swim

swam

swum

a inota

*to swing

swung

a legana

*to take

took

taken

a lua

*to teach

taught

a invata

*to tear

tore

torn

a rupe, a sfasia

*to tell

told

a spune, a povesti

to think

thought

a (se) gandi

to thrive

throve

thriven

a prospera

*to throw

threw

thrown

a arunca

*to thrust

thrust

a infige

to tread

trod

trodden

a calca

*to understand

understood

a intelege

*to wake

woke, waked

a trezi

to wear

wore

worn

a purta

*to weave

wove

woven

a tese

*weep

wept

a plange

will

would

a vrea

*to win

won

a castiga

*to wind

wound

a rasuci

*to write

*wrote

*written

*a scrie

*to wring

wrung

*a stoarce

*to write

*wrote

*written

*a scrie

</schema15>

Clasificarea verbelor dupa continut

&132. Sa luam in considerare urmatoarele propozitii si sa ne indreptam atentia asupra verbelor:

a) I think, therefore I am. (Descartes) Cuget, prin urmare exist.

b) He takes a walk every afternoon. Face o plimbare in fiecare dupa-amiaza.

c) She is a pupil. (Ea) e eleva.

d) Have you ever been to the seaside? Ai fost vreodata la mare ?

In a), verbele to think („a cugeta', „a gandi') si to be („a fi', „a exista') au un inteles deplin („o valoare semantica deplina'), formand predicate (verbale). To take din exemplul b) are un inteles „slabit' sau „redus' fata de sensul sau de baza „a lua', elementul important fiind, de fapt, substantivul „walk” plimbare, impreuna cu care formeaza un predicat frazeologic (to take a walk to go for walk to walk). To be (is) din c,) nu are un inteles al sau propriu, fiind un simplu element de legatura intre subiectul she si numele predicativ a pupil. To have (have) din d), de asemenea, este cu desavarsire lipsit de „continut'; el ajuta doar la formarea timpului prezent perfect al verbului to have been to a fi fost la, a fi vizitat, a fi trecut pe la etc. (have you ever been to)

Exemplele de mai sus ne permit sa vorbim spre doua mari categorii de verbe din punctul de vedere al continutului (al valorii lor semantice):

1) verbe notionale ian principale (Notional/Principal Verbs ca in a);

2) verbe care nu sunt notionale sau principale si care indeplinesc diferite functii semantic-morfologice sau morfologic-sintactice (Non-Notional, Non Principal Verbs), ca cele din b), c) si d); sunt verbe cu valoare semantica scazuta sau inexistenta.

Tot din punctul de vedere al continutului, dar intr-un sens diferit de ceea ce s-a mai spus, este posibila si o alta clasificare, dupa cum va reiesi din s urmatoarele exemple:

a) Birds fly. Pasarile zboara.

b) Roses are blooming. Infloresc trandafirii.

c) The eat is sleeping on the sofa. Pisica doarme pe sofa.

d) You might help him. Ai putea sa-l ajuti.

e) I think good thoughts, whilst others write good words. Eu am ganduri frumoase (adanci), in timp ce altii scriu cuvinte frumoase. (Shakespeare, Sonnet 85)

Verbul fly („zboara') din a) are un inteles deplin in forma la care a fost folosit; ca predicat, el spune tot ceea ce vorbitorul a vrut sa spuna despre subiectul birds; si aceeasi este si situatia formei are blooming („infloresc') din b). Forma is sleeping („doarme') din c) este intregita prin ideea on the sofa („pe sofa'), aratand locul unde doarme pisica, cu alte cuvinte precizand intelesul verbului care ar fi putut fi „complet' si fara complinire (The cat is sleeping - Pisica doarme). Pe de alta parte, might din d) nu poate incheia propozitia; el cere o complinire fara de care intreaga propozitie nu ar avea inteles (Yon might - Ai putea - ce sa faci? etc.) in sfarsit, in exemplul e), think si write pot fi folosite fara nici un fel de complinire, dar prin aceasta si-ar schimba sensul si, in felul acesta, intentia vorbitorului ar fi denaturata (I think, whilst others write - Eu cuget, in timp ce altii scriu).

Exemplele de mai sus arata ca unele verbe-forme verbale au un inteles deplin fara nici un fel de complinire, pe cand altele, dimpotriva, trebuie sa fie urmate de alic cuvinte pentru a avea un inteles deplin sau, in alte cazuri, pentru a exprima intelesul dorit de vorbitor. Posibilitatea verbelor-formelor verbale de a avea un inteles deplin cu sau fara ajutorul unei compliniri se numeste predicatie (Predication) si clasificarea verbelor din acest punct de vedere este de cea mai mare insemnatate, atat pentru intreaga organizare a verbelor engleze, cat si pentru intelegerea folosirii lor corecte in propozitii.

In starea lor de dictionar, deci ca infinitive, verbele pot avea a) o predicate completa (Complete Predication) (nu au nevoie de compliniri); b) o predicatie incompleta (Incomplete Predication) (au nevoie de compliniri) si c) o predicatite dubla (de exemplu, to see a vedea are o predicatie completa ca verb intranzitiv, ca in: He sees. Vede. Nu este b; si o predicatie incompleta ca verb tranzitiv, ca in: I saw a flight of birds. Am vazul un stol de pasari.)

In cele ce urmeaza, verbele sunt grupate in functie de predicatia lor (lasandu-se de o parte verbele cu predicatie dubla):

a) Verbe cu predicase completa:

- verbele intranzitive

- verbele reflexive

Nota. Sa se observe ca ambele categorii reprezinta verbe notionale.

b) Verbe cu predicase incompleta:

- verbele auxiliare

- verbele de legatura

- verbele modal-defective

- verbele tranzitive

verbele tranzitive, intranzitive si reflexive cu prepozitie obligatorie

- verbele folosite in constructii speciale

Verbe cu predicatie completa (Verbs of Complete Predication)

Verbele intranzitive (Intransitive Verbs)

§ 133. Intranzitive sunt verbele care, intr-un context dat, nu sunt urmate de un complement direct (sau de o propozitie completiva directa):

Spring is coming, spring is coming. Vine, vine primavara,

Hark, the little bee is humming Ascultati, albina zumzaie

Actiunile exprimate de verbele to come si to hum nu sunt intregite de compliniri si „nu se rasfrang' asupra nimanui.

Verbele reflexive (Reflexive Verbs)

§ 134. Verbele reflexive, adeseori niste inlocuitori (Substitutes) ai verbelor intranzitive, arata ca actiunea exprimata de un verb tranzitiv se rasfrange asupra subieclului-pronume reflexiv (myself, yourself, himself etc. - v. § 97):

He washed himself Se spala.

(= He washed).

Nota. Pronumele reflexive sunt forme neaccentuate (in exemplul de mai sus, [$$$ himself]).

In limbii romana exista sase categorii de verbe reflexive. Modul in care acestea sunt redate in limba engleza se poate vedea din schema ce urmeaza.

Schema 16

Redarea verbelor reflexive romanesti in limba engleza

*Exemple de verbe reflexive in limba romana

Echivalente in limba engleza

a se imbraca

*to dress (oneself)

*a se imbogati

*to become/to get rich

*a se ingalbeni

*to turn yellow

*a se imbolnavi

*to grow ill, to be taken ill

*a se gandi

*to think

*a se teme

*to be afraid

*a se urca

*to climb (up)

*a se vedea (unul pe altul)

*to see each other

*a se lupta (unul cu altul)

*to fight

*a se intalni (unul cu altul)

* to meet

*a se vedea (pasiv)

* to be seen

*a se construi

* to be built

*a se intalni

* to be met with

*a se citi (despre o carte etc.)

* to read

*a se vinde (despre o marfa etc.)

* to sell

*a se parea

* to seem, to appear

*a se intampla

*to happen

Verbe cu predicatie incompleta (Verbs of Incomplete Predication)

Verbele auxiliare (Auxiliary Verbs)

§ 135. Verbele auxiliare sunt verbe lipsite de valoare semantica si neanalizabile din punct de vedere sintactic, cu ajutorul carora se formeaza anumite timpuri si moduri ale conjugarii:

He had insisted on that point. Insistase asupra acestui punct.

(had ajuta la formarea timpului mai mult ca perfect, modul indicativ).

What are you talking about? Despre ce vorbiti?

(are, impreuna cu participiul nedefinit talking formeaza timpul prezent continuu al verbului to talk).

To have (inf.), -had (preterit) a avea intra, ca auxiliar, in alcatuirea mai multor timpuri verbale, dintre care mentionam:

a) present perfect:

I have spoken am vorbit

he has written a scris

they have been influenced au fost influentati

they have been reading au citit; citesc

b) ca preterit, in compunerea mai mult ca perfectului:

you had suggested propusesesi, sugerasesi

PROIECT: Absurdul - categorie estetico-literara derivata din cultivarea in fertilele

PROIECT: INCEPUTURILE LITERATURII CULTE (primii scriitori „profesionisti”)

we had asked intrebase(ra)m

c) in compunerea viitorului perfect:

I shall have come - voi fi venit

d) in compunerea conditionalului trecut:

he would have answered - (el) ar fi raspuns

e) ca infinitiv, pentru a forma infinitivul perfec al verbelor notionale:

to have come - a fi venit

f) ca forma in -ing, in compunerea participiului si a gerund-ului perfect:

having arrived - dupa ce a sosit, sosind

having been asked - fiind intrebat, deoarece a fost intrebat; dupa ce a fost intrebat

To be (inf.), was si were (preterit), been (participiu trecut) a fi, se foloseste pentru a forma:

a) diferite timpuri ale conjugarii continue:

He is sleeping. - Doarme.

How long shall you be staying here?- Cat timp veti ramane aici?

b) diferite timpuri ale diatezei pasive:

I am being examined. - Sunt examinat.

G. was lost sight of. Lui G. i se pierdu urma.

Stress should be laid on his style.

Ar trebui sa se puna accentul pe stilul pe care-l foloseste.

He had been informed.

Fusese informat/instiintat.

Shall (prez.), should (diferite functii) intalneste la persoana I ca element component timpurilor:

a) viitoare (viitor I, viilor II, viitor in trecut):

I shall come. - Voi veni.

I shall have come. - Voi fi venit.

I told him I should return later. - I-am spus ca ma voi intoarce mai tarziu.

b) conditionalului:

We should like to know

Am vrea sa stim

We should have been

Am fi fost

c) subjonctivului:

It's necessary that you should speak to him.

E necesar sa vorbesti cu el.

Will (prez.), would (diferite functii) se intalneste ca element component al timpurilor mentionate in legatura cu SHALL, SHOULD la persoanele a II-a si a III-a singular si plural, de exemplu:

He said he would do it.

Spunea ca va face asta.

They will come by Monday.

Vor veni pana luni.

May (prez.), might (diferite functii) intra in compunerea subjonctivului analitic in propozitiile finale:

Am repetat intrebarea de mai multe ori ca (el) s-o inteleaga cum trebuie.

I repeated the question several times so that he might understand it properly.

Let (prez.) serveste la formarea unor forme ale modului imperativ:

Let them come!

Sa vina (el)!

Let me think.

Sa ma gandesc.

Do, does (prey..), did (preterit) se intrebuinteaza la formarea propozitiilor interogative, negative si interogativ-negative, ori de cate ori in propozitia respectiva nu exista un alt verb auxiliar sau un verb modal:

Afirm. Mary cooks everyday.

Mary gateste in fiecare zi.

Inter. Does M. cook everyday?

Mary gateste in fiecare zi?

Neg. M. does not cook everyday.

Mary nu gateste in fiecare zi.

Int.-Neg. Does not Mary cook everyday?

Mary nu gateste in fiecare zi?

Nota l. Ca auxiliar, verbul do, did se acorda cu subiectul. El, si nu verbul notional exprima timpul (verbul notional trece la infinitiv):

Does he work here? (El) lucreaza aici?

Did he work here? (EI) a lucrat aici?

Nota 2. In propozitiile interogative al caror subiect este exprimat prin pronumele interogative who? which? sau what? sau prin adjectivele interogative which? sau what? urmate de substantive, auxiliarele do, did nu se folosesc.

Nota 3. Verbul be la imperativ pers. a II-a sing, si plural, precum si verbul have - in limba vorbita - sunt insotite de auxiliarul do:

Don't be rash!

Nu le pripi!

Do you have to go there?

Trebuie sa le duci acolo?

Verbele de legatura copulative (Link/Linking Verbs)

§ 136. Verbele de legatura sunt verbe cu inteles nedeplin sau - cum este cazul verbului to be - inexistent, stabilind legatura dintre subiect si un nume predicativ impreuna cu care formeaza predicate nominale (sunt, asadar, o categorie sintactica; dar pot fi privite si ca o categorie morfologica prin particularitatile morfologic-semantice pe care le au - cu toate ca reprezinta timpuri verbale, au o valoare semantica redusa). Se pot deosebi urmatoarele clase:

1) Verbe ale fiintarii (of Being): to be:

Anything is better than not to write clearly.

Nimic nu este mai rau decat sa nu scrii clar.

(W. Somerset Maugham, The Summing Up)

2) Verbe ale devenirii (of Becoming): to become, to gel, to grow, to go, to turn etc.:

He grew furious.

Deveni furios. Se infurie.

She was taken ill.

Se imbolnavi.

3) Verbe ale continuarii in aceeasi stare (of Continuing): to continue, to remain, to hold, to keep:

The weather continued fine to the end of the month.

Vremea a ramas / a continuat sa fie frumoasa pana la sfarsitul lunii.

I low long will the fine weather hold?

Cat o sa mai tina vremea buna?

4) Verbe ale aparentei (of Seeming): to appear, to look, to seem:

They seemed nervous.

Pareau nervosi.

Verbele modale defective (Defective Modal Verbs)

137. Generalitati. Verbele module defective, capitol extrem de important in gramatica limbii engleze contemporane, exprima „modalitatea', adica atitudinea vorbitorului fata de continutul propozitiei respective (in sensul ca el considera acest continui ca necesar, probabil, posibil, de dorit, obligatoriu etc.): to have to a trebui sa, should ar trebui, I can pot, you may poti, ai voie etc. Ele fac parte din grupul mare al verbelor modale (ca: to like a-i placea, a dori, a vrea, to order a porunci, to oblige a obliga, a sili etc.), deosebindu-se prin aceea ca sunt si defective, adica prin aceea ca le lipsesc anumite forme verbale si deci nu pot fi conjugate la toate modurile si timpurile.

La persoana a III-a singular a indicativului prezent, verbele modale defective nu primesc -s , (ex. He must come - Trebuie sa vina), daca nu tinem seama de formele has to (de la to have to) si is to (de la to be to).

Ele nu au forma de infinitiv, cu exceptia lui to have to a trebui sa si a formei „teoretice' to be to a urma sa, a trebui sa. Pe de alta parte, ele sunt urmate de infinitiv, si anume de infinitivul scurt, cu exceptia lui to have to, to be to si I ought to s-ar cuveni.

In propozitiile interogative, negative si interogativ-negative, verbele modale defective nu sunt insotite de auxiliarul do, did cu exceptia lui to have to, astfel:

May I go on? Pot continua?

He can't do that!

Nu poate sa faca (una ca) asta!

Do you have to start right now?

Trebuie sa pornesti chiar acum?

Shall, Should

§ 138. Shall - trebuie - se foloseste destul de rar cu acest sens in engleza contemporana, spre deosebire de perioadele mai indepartate ale istoriei acestei limbi, de exemplu in epoca Renasterii:

Sicinius: It is a mind that shall remain a poison where it is.

E un cuget

Care trebuie sa ramana in chip de otrava acolo unde este. (Shakespeare, (Coriolanus)

Exprimand ideea de „necesitate' sau „obligatie' diminuata si traducandu-se, de obicei, prin „sa', shall se intalneste in propozitiile interogative si interogativ-negative:

Shall I give you the report?

Sa va dau dvs. referatul?

In schimb should ar trebui, s-ar cuveni, ar fi bine, ar fi cazul se intrebuinteaza destul de frecvent (dar nu ca preterit, ci ca prezent conditional al lui shall). El exprima obligatia, mai cu seama obligatia morala sau sociala, recomandarea, sfatul, necesitatea interna:

You should remember this.

Ar trebui sa nu uiti asta.

You should have remembered this.

Ar fi trebuit sa nu uiti asta.

We should go and see the play.

Ar fi trebuit sa mergem sa vedem piesa.

Will, Would

§ 139. Will are mai multe intelesuri modale, dintre care cel mai important este acela de vointa, dorinta, intentie de a face ceva, hotarare, astfel: you will vrei, doresti, poftesti, intentionezi, mai ales in propozitii interogative si interogativ-negative:

Will you show me the way?

Vrei/Esti bun sa-mi arati drumul?

What will you eat?

Ce vrei sa mananci?

Won't you be a teacher?

Nu vrei sa te faci profesor?

De asemenea:

Let them do what they will.

Sa faca ce vor/doresc.

(I) Would voiam etc. poate fi preteritul lui will, folosit mai ales in propozitii negative:

He wouldn't come.

Nu voia/N-a vrut sa vina.

sau conditionalul prezent al aceluiasi verb, traducandu-se prin „as vrea' etc., fie prin „vreau' etc.:

Wouldn't you give us a lift?

N-ati vrea sa ne dati mana de ajutor?

Would you hold on a moment?

Vrei sa astepti o clipa (la aparat)?

Must

§ 140. Must trebuie, este necesar, este cazul, este o forma de prezent. Foarte rar, mai ales in texte mai vechi, se intalneste si ca preterit in propozitii principale; mult mai frecvent, ca preterit in propozitii secundare:

You must give in.

Trebuie sa cedezi.

He said that I must wait.

Spunea ca trebuie sa astept.

(must e preterit aici pentru ca dupa un preterit in principala - said - se foloseste preteritul si nu prezentul).

Must exprima indeosebi necesitatea sau obligatia pe care o are cineva de a face ceva ca urmare a unor imprejurari din afara:

If you want to find G. at home, you must arrive before ten.

Daca vrei sa-l gasesti pe G. acasa, trebuie sa vii inainte de zece.

He must observe the rules.

Trebuie sa respecte regulile (nu se poate altfel, este o obligatie).

Forma negativa must not si mustn't nu este voie, nu e permis exprima interdictia, adeseori ca raspuns la may? este voie?:

May I open the window?” Pot sa deschid fereastra?

“No, you mustn't, it's lightening.” Nu, n-o deschide/nu trebuie s-o deschizi, nu-ti dau voie s-o deschizi etc. fulgera.

Raspunsul negativ la o propozitie interogativa in care este folosit verbul must este needn't nu trebuie, nu e voie, nu este cazul:

„Must I re-write the whole text?” - Trebuie sa transcriu tot textul?

No, you needn't”. - Nu, nu trebuie/nu e nevoie/nu e cazul.

Ca verb exprimand necesitatea, must se inlocuieste la toate timpurile la care nu se poate conjuga prin to have to a trebui sa, ori, cu un sens mai accentuat, prin to be obliged (to) a fi obligat/silit/(sa), to be forced (to) a fi fortat/silit (sa), to be compelled (to) a fi constrans/silit (sa) etc.:

He will have to pay for it.

Va trebui sa plateasca pentru asta.

I didn't have to buy any tickets.

N-a trebuit sa cumpar nici un fel de bilete.

Must poate exprima si ideea de probabilitate sau „necesitate logica', traducandu-se prin „probabil ca', „trebuie sa':

He must be very sorry about what happened.

Probabil ca-i pare foarte rau de cele petrecute.

Trebuie sa-i para foarte rau de cele petrecute.

Atunci cand este urmat de un infinitiv perfect, must nu exprima necesitatea sau obligatia, ci numai probabilitatea (in trecut):

He almost cried when he went out; he must have felt very much offended.

Iesind, aproape ca plangea; trebuie sa se fi simtit foarte ofensat.

To Have (to), Had (to)

§ 141. To Have (to) a trebui (sa), a avea (sa/de) se foloseste in special pentru a inlocui verbul must (§ 140) la formele la care acesta nu poate fi conjugat [had (to) este preteritul lui to have (to)], dar si la prezent, in locul lui must, de care se deosebeste prin aceea ca obligatia sau necesitatea externa pe care o exprima nu reprezinta neaparat si punctul de vedere al vorbitorului:

I'll have to speak to her.

Va trebui sa vorbesc cu ea. (inlocuieste pe must)

Did you have to do all the work by yourself?

A trebuit sa faci toata treaba singur? (inlocuieste pe must)

I have to go now.

Trebuie sa plec acum (nu am incotro, asta e situatia; in ceea ce ma priveste as mai ramane).

Forma de prezent perfect (to) have got si (to) has got este un sinonim al prezentului have (tot, folosit in limba engleza vorbita:

I've got to do it.

Trebuie s-o fac.

To Be (to), Was (to) si Were (to)

§ 142. To be (to) a urma (sa), a trebui (sa), are forme de preterit (was (to) si were (to)) si arata ca actiunea este determinata in conformitate cu un plan sau un program stabilit mai inainte: He is to present the report on Monday.

Urmeaza (conform celor stabilite) (ca el) sa prezinte raportul luni.

Ought (to)

§ 143. Ought (to) s-ar cuveni (sa), ar fi de datoria (sa), s-ar cadea (sa), ar trebui (sa) este sinonim cu should, dar e mai accentuat, are valoare de conditional si poate fi urmat atat de infinitivul nedefinit (prezent) cat si de cel perfect:

You ought to apologize.

Ar trebui etc. sa-ti ceri iertare.

You ought to have apologized.

Ar fi trebuit etc. sa-ti ceri iertare.

Need

§ 144. Need, forma de prezent, se foloseste numai in propozitiile interogative, negative si interogativ-negative si are sensul de „este nevoie', „este cazul', „trebuie', „este necesar':

Need I repeat that?

- E nevoie/Trebuie sa repet asta?

You needn 't ask him.

Nu e nevoie/cazul/ trebuie sa-l intrebi (pe el).

La intrebarile cu need, raspunsul afirmativ se formeaza cu must, iar cel negativ cu needn 't: ,Need I repeat that?'

- E nevoie/Trebuie sa repet asta?

„Yes, you must.'

- Da, trebuie.

„No, you needn't.'

- Nu, nu c nevoie/nu trebuie.

Can, Could

§ 145. Can, forma de prezent urmata de infinitivul nedefinit sau cel perfect, are mai multe sensuri modale, dintre care unul dintre cele mai frecvente este sensul de „pot sa', „sunt in stare sa/de a', „sunt capabil sa', „am posibilitatea sa/de a':

I don't think I can persuade him.

Nu cred ca-l pot convinge.

He cannot (can't)/ walk so far.

Nu poate merge pe jos atat de departe.

M. cannot (can't) have done such a thing.

Nu se poate ca M. sa fi facut asa ceva. M.nu e capabil de asa ceva.

La timpurile la care nu poate fi conjugat, can se inlocuieste prin to be able (to) a fi in stare (sa), a putea (sa):

He had not been able to come in time.

Nu putuse veni la timp.

I hope you'll be able to change his attitude.

Sper ca-i vei putea schimba atitudinea.

Could este fie preteritul lui can („au putut', „putui', „puteam'), fie conditionalul sau prezent („as putea'):

I couldn't ring you up last Tuesday.

Nu ti-am putut telefona martea trecuta.

I couldn't refuse his offer if I were you.

Daca as fi in locul tau, nu i-as putea refuza oferta.

Can, Could pot avea si intelesul modal de „a putea/a sti sa' (faca ceva):

Can you speak English?

Stii sa vorbesti englezeste? Vorbesti englezeste?

At that time I couldn't speak English.

Pe atunci nu stiam (sa vorbesc) englezeste.

Un alt sens modal al lui can, could este cel legat de ideea de posibilitate („a fi posibil' etc.): Your solution cannot be just.

Solutia dvs. nu poate fi (cea) corecta. Nu este posibil ca solutia dvs. sa fie (cea) corecta.

May, Might

& 146. May. 1) pot, am voie, imi este permis/ingaduit; 2) este posibil/se poate, cu putinta se foloseste cu infinitivul nedefinit:

May I smoke here?

Pot fuma aici? Imi dati voie sa fumez aici?

You may go now.

Puteti pleca acum.

He may come any time now.

Poate/Este posibil sa vina dintr-un moment in altul.

Cu infinitivul perfect, may exprima numai ideea de posibilitate:

G. may have come earlier.

Se poate/Este posibil ca G. sa fi venit mai devreme.

Atunci cand exprima „permisiunea', may se inlocuieste la timpurile la care nu se poate conjuga prin to be permitted (to) a i se permite (sa), a avea voie (sa) (sensuri active) si to be allowed (to) a fi lasat (sa), a-i fi permis/ingaduit (sa) (sensuri pasive):

Mr. S. had not permitted his son to join the expedition.

Dl S. nu-i permisese fiului sau sa ia parte la expeditie.

The doctor had not allowed his patient to leave the bed.

Doctorul nu-i daduse voie pacientului/bolnavului sa paraseasca patul.

May exprimand permisiunea in propozitii interogative cerc un raspuns pozitiv exprimat prin may si unul negativ exprimat prin may not (contras: mayn't) sau must not (contras: mustn't), ambele dure ca tonalitate:

„May I play a little?” - Pot sa ma joc putin?

“Yes, you may.” - Da, poti.

“No, you may not/must not”.

- Nu, nu se poate. Nu, nu ai voie.

Might este folosit astazi ca prezent conditional al lui may - „as putea' etc.:

Might I accompany you?

As putea sa te insotesc?

He might come any minute now.

Ar putea veni dintr-o clipa in alta.

He might have forgotten about.

Se poate/E posibil sa fi uitat.

Altadata, might se folosea si ca preterit al lui may fie in propozitii principale, fie in propozitii secundare; astazi, se mai intalneste in aceasta functie exclusiv in propozitii secundare, in cadrul concordantei timpurilor:

Mother said he might play with us.

Mama a spus ca (el) poate sa se joace cu noi.

He had imagined (that) she might change her mind.

Isi inchipuise ca ea poate sa-si schimbe gandul.

Dare

§ 147. Ca verb modal defectiv (exista si verbul modal nedefectiv to dare), acest verb reprezinta forma de prezent (preteritul duna este invechit), are sensul de „cutez', „indraznesc', este urmat de infinitivul nedefinit (foarte rar de cel perfect) si se foloseste mai ales in propozitii interogative si negative:

Dare you speak like that?

Indraznesti sa vorbesti in felul acesta?

The child is so frightened that he daren't go upstairs.

Copilul e atat de speriat incat nu indrazneste/nu are curajul sa urce la etaj.

Do, did

§ 148. Ca verb modal defectiv, do (prezent) si did (preterit) subliniaza necesitatea savarsirii unei actiuni intr-o propozitie afirmativa. Deseori nu se traduce, sublinierea reiesind din accentuarea prin rostire a verbului principal din limba romana; alteori se pot adauga cuvinte (adverbe, interjectii) care sa exprime contradictia, rugamintea, staruinta etc.:

'It's a tedious lecture, Victor.'

E o conferinta plictisitoare, Victor.

'But I do want to hear it.' Do stop that noise!

- Totusi, vreau neaparat s-o ascult. (Ia) mai incetati cu zgomotul!

That's exactly what she did tell me.

Ba tocmai asa mi-a spus. Este exact ceea ce mi-a spus. Sunt intocmai vorbele ei.

Verbele semiauxillare sau semimodale (Semi-Auxiliary or Semi-Modal Verbs)

§ 149. Intr-o propozitie ca

I'm sure he will miss the train.

Sunt sigur ca va pierde trenul.

este limpede ca verbul will indeplineste rolul de verb auxiliar, intrucat nu are un inteles de sine statator (nu are valoare semantica) si, pe de alta parte, serveste la formarea timpului verbal numit viitor (ca va din corespondentul sau romanesc). De asemenea, intr-o propozitie ca

Will you help me?

Vrei sa ma ajuti?

este la fel de limpede ca will e un verb modal-defectiv intrucat exprima „modalitatea' (rugamintea, dorinta, vointa), deci are o anumita valoare semantica, nu serveste la formarea unui timp verbal (el insusi exprima timpul - prezentul) si formeaza o parte a predicatului compus verbal willhelp.

Exista insa unele situatii in care will si shall sunt, in acelasi timp (in cadrul aceleiasi forme), verbe auxiliare si modale, ca in exemplele:

I will return by 7.

Ma voi intoarce pana la 7 (Iti fagaduiesc).

(will return folosit la persoana I in loc de shall return reprezinta o varianta a viitorului simplu, si anume viitorul simplu modal, v. § 184); will serveste la formarea acestui timp si, totodata, are o valoare modala (exprimand promisiunea)

The child shall have the bicycle if he learns well.

Copilul va capata bicicleta daca o sa invete bine.

(shall have la persoana a II-a in loc de will have reprezinta o varianta a viitorului simplu, viitorul modal, v. § 177; serveste la formarea timpului viitor si are si o valoare modala, exprimand promisiunea din partea vorbitorului).

Verbele (shall, will) care se folosesc concomitent ca verbe auxiliare si modale se numesc verbe semiauxiliare sau semimodale (pot fi denumite si auxiliare modale).

Verbele auxiliare si modale (concluzii)

§ 150. Studiul verbelor auxiliare si al celor modale defective din limba engleza ne arata ca ele sunt reprezentate, in mai multe randuri, de aceleasi cuvinte: shall si should, will si would, do si did, may si might, have si had, be, was si were.

Valoarea auxiliara sau modala a acestor verbe trebuie surprinsa exact intr-o propozitie data, pentru a nu denatura intentiile vorbitorului sau scriitorului, astfel:

He sent his sister a telegram so that she might be informed about it at once.

(El) ii trimisese surorii sale o telegrama pentru ca ea sa fie informata imediat.

(might e auxiliar, nu modal, deci nu se traduce; formeaza subjonctivul analitic intr-o propozitie finala; pentru a reda ideea de „posibilitate', vom folosi forma could : so that she could be informed pentru ca ea sa poata fi informata)

Wherefore feed, and clothe, and save,

De ce sa hraniti, sa imbracati si sa crutati

From the cradle to the grave,

Din leagan pana la mormant

Those ungrateful drones who would

Pe acesti trantori nerecunoscatori care ar vrea

Drain your sweat nay, drink your blood?

Sa va stoarca sudoarea, ba chiar sa va bea sangele?

(Shelley, Song to the Men of England)

(would este modal, fiind accentuat si la sfarsit de vers:

„ ’Those un/ - 'grateful'/'drones who/would' si nu auxiliar al conditionalului prezent „would drain').

Trebuie, de asemenea, avut in vedere ca verbele to be si to have pot fi si verbe principale (notionale) (to be a fi, a exista; to have a avea, a poseda) sau ca will si, mai ales, would pot avea o valoare frecventativa, exprimand repetarea actiunii sau starii (he will + infinitiv scurt obisnuieste sa, vesnic, intotdeauna, ca in exemplul:

Children will be children - Copiii - tot copii; he would + infinitiv scurt obisnuia sa, sau imperfectul din limba romana, ca in exemplul:

In the morning they would go fishing

- Dimineata obisnuiau sa se duca / se duceau la pescuit).

Verbele tranzitive (Transitive Verbs)

§ 151. Un verb este tranzitiv atunci cand actiunea pe care o exprima trece asupra unui obiect (persoana, lucru etc.) exprimat printr-un complement direct sau printr-o propozitie completiva directa:

I saw him last week.

L-am vazut saptamana trecuta.

(Whom did I see last week?

Pe cine am vazut saptamana trecuta?)

I wish you health ant (happiness.

Iti doresc sanatate si fericire.

(What do I wish you?

Ce-ti doresc eu?)

He thinks you are wrong.

Crede ca nu ai dreptate.

What does he think?

Ce crede el?)

Intrucat verbele tranzitive trebuie sa fie neaparat insotite de un complement direct, ele sunt verbe cu predicatie incompleta. Daca le lipsim de complementul direct in contextele respective, rezultatul este

a) fie o folosire incorecta a verbului, de exemplu:

I wish. Doresc.

b) fie o transformare a verbului tranzitiv in intranzitiv, de cele mai multe ori cu o pronuntata schimbare de sens, de exemplu:

I saw. Vedeam („nu eram orb”).

He thinks. Cugeta. Se gandeste. Mediteaza.

Tot verbe cu predicatie incompleta sunt, evident, si verbele tranzitive complexe sau cu prepozitie obligatorie:

They did not run him down.

Nu l-au vorbit de rau.

I gave up the idea.

Am renuntat la idee.

He reminds me of an old acquaintance of mine.

Imi aminteste de o veche cunostinta a mea.

I'll try to prevent her from changing her mind.

Voi cauta s-o impiedic sa-si schimbe gandul/intentia.

Nota 1. O categorie aparte de verbe tranzitive o formeaza asa-numitele verbe cauzative (Causative Verbs) care arata ca subiectul face sau determina pe cineva sau ceva sa indeplineasca actiunea exprimata de verbul notional (la infinitiv): to cause/ to determine / to get smb. to do smth., to make/to have smb. do smth. a face pe cineva sa faca ceva, to cause smth. to do smth., to make/to have smth. do smth., a face ceva sa faca ceva:

I made him give up his plane.

L-am facut sa renunte la plan(ul sau).

I'll have John drive slower.

Am sa-l fac pe John sa conduca (masina) mai incet.

Nota 2. O alta categoric de verbe tranzitive este aceea a verbelor factitive (Factitive Verbs), care arata ca subiectul face pe cineva sau ceva sa capete o anumita calitate sau sa fie adus intr-o anumita stare: to whiten (=to make white) a inalbi, to lengthen (=to make long sau longer) a lungi, to quicken a grabi, a iuti. In aceeasi categorie intra si anumite verbe tranzitive urmate de anumite constructii sintactice, astfel:

They appointed him their leader.

L-au numit conducator al lor.

Me painted the fence while.

Vopsi gardul in alb.

Verbele intranzitive cu prepozitie obligatorie

§ 152. Numeroase verbe intranzitive din limba engleza au o predicatie incompleta intrucat suni urmate de prepozitii obligatorii care, fie ca schimba sensul verbului, fie ca fac parte integranta din acesta (verbul nu poate fi folosit fara etc. v. si § 124):

to look - a privi

to look for - a cauta (ceva)

to look after - a se ingriji de

to break - a se sparge, a se sfarama

to break through - a-si face drum prin

to break with - a intrerupe relatiile cu, a se lepada de, a se lasa de

to break into - a izbucni in (ras etc.)

to come - a veni, a sosi

to come across - a da de / peste, a intalni

to come at - a ajunge la; a ataca (pe cineva)

to come to - (d. o cifra etc.) a se ridica la

to rely/to count on - a se bizui pe, a conta pe

to belong to - a apartine (cu dat.)

to arrange for - a aranja (transportul etc.)

Verbele reflexive cu prepozitie obligatorie

(Reflexive Verbs with Obligatory Preposition)

§ 153. Un numar de verbe reflexive sunt intotdeauna urmate de anumite prepozitii, fiind astfel verbe cu predicate incompleta:

to avail oneself of - a se folosi de (un prilej etc.)

to busy oneself with - a se indeletnici cu

to confine oneself to - a se limita/a se margini la

Constructii verbale de tipul „There is”

(Verbal Constructions of the „There Is Type)

§ 154. Cu unele exceptii de mica importanta, propozitia engleza trebuie sa contina un subiect exprimat (spre deosebire de limba romana).

Prezenta acestuia este obligatorie pana si in propozitiile in care nu poate exista sau nu exista subiect logic; si anume sub forma unui subiect formal-gramatical, adesea exprimat prin pronumele it, one si they.

It is snowing. - Ninge.

It is said that there will be no delay. - Se spune ca nu va fi nici o amanare.

One cannot be in two places at once. (Prov.) - Nu poti fi in doua locuri deodata.

They say he is older. - Se spune ca e mai batran.

De asemenea:

People say that 'a snow year is a rich year'.

Se spune / Oamenii spun ca „un an cu zapada e un an imbelsugat'.

Adverbul there = acolo poate indeplini o functie asemanatoare, pierzandu-si cu desavarsire intelesul si functia de adverb atunci cand este insotit de timpuri ale verbului to be; astfel:

there is - este, se afla, se gaseste, exista

there are - sunt, se afla, se gasesc, exista

there was - era, se afla, se gasea, exista

there were - erau, se aflau, se gaseau, existau

there will be - va sau vor fi etc.

Nota. There is se poate compara cu il y a din limba franceza si cu es gibt din limba germana.

There were a few new tape-recorders (sub. logic) in the laboratory.

In laborator erau cateva magnetofoane noi.

There will be a concert (sub. logic) at the Atheneum to-night.

Diseara va fi un concert la Ateneu.

There is no fire (sub. logic) without some smoke. (Prov.)

Nu e foc fara fum. (Cf. „Nu e fum fara foc”.)

Are there any flowers (sub. logic) there?

Sunt flori acolo?

There is etc. reprezinta constructii verbale cu predicatie incompleta pentru ca trebuie sa fie intotdeauna insotite de un substantiv sau de un inlocuitor substantival (ca in exemplele de mai sus). Substantivul este in mod obligatoriu un element „nou' pentru interlocutor sau cititor; determinantul sau este epiforic. Pe de alta parte, substantivul-subiect logic poate fi si un nume propriu sau un substantiv comun determinat prin the, deci anaforic; dar atunci intelesul lui there is este altul: „iata', „uite':

There's John coming. - Iata-1 pe John venind. Uite, vine John.

There's the sponge. - Iata/Uite buretele.

Nota There is poate avea si alte valori, de exemplu:

There's a good joke! - Buna gluma (nimic de zis)!

There's a- good boy!

Bravo! (Bun baiat!)

There's a fine pear!

Frumoasa para, nu?

In afara de formele verbale ale lui to be, there se poate asocia si cu alte cateva verbe:

There came a messenger. - Veni un mesager.

There lived once an old man in a wood. - Traia odata un mosneag intr-o padure.

VI. Conjugarea verbelor (Conjugation of the Verb)

§ 155. Generalitati. Verbele notionale din limba engleza au forme personale (Personal Forms) in cadrul conjugarii lor, si anume persoana (Person), numar (Number), timp (Tense), mod (Mood), diateza (Voice) si aspect (Aspect) - forme care din punct de vedere sintactic sunt predicate ale propozitiei:

He speaks English. - (El) vorbeste englezeste.

(speaks: persoana a III-a singular, timpul prezent, modul indicativ, diateza activa, aspectul nedefinit)

I had been examined. Fusesem examinat.

(had been examined persoana I singular, timpul mai mult ca perfect - Past Perfect - modul indicativ, diateza pasiva, aspectul nedefinit).

Formele nepersonale (Non-Personal Forms, Verbals, Infinitive Forms) nu au persoana si numar, exprima ideea de timp intr-un sens special (v. § 188 - 211) si, sintactic, nu formeaza predicate, ci numai parti ale predicatului:

Can you ski? - Stii sa schiezi?

(ski : infinitiv nedefinit, diateza activa, parte din predicatul verbal compus modal can ski).

Uneori, formele nepersonale indeplinesc alte functii sintactice, de exemplu:

He was the first to come. - El a fost primul care a venit.

(to come: atribut)

Aspectul (Aspect)

§ 156. Generalitati. Aspectul (mai exact: aspectul gramatical) este forma verbului prin care se exprima durata actiunii sau starii (durata neprecisa, scurta, indelungata; actiuni sau stari repetate), in limba engleza contemporana se poate vorbi despre trei aspecte: aspectul nedefinit, aspectul continuu si aspectul frecventativ.

Aspectul nedefinit (The Indefinite Aspect)

§ 157. Formele verbale ale aspectului nedefinit arata ca actiunea sau starea este privita ca avand loc in prezent, trecui sau viitor fara sa se sublinieze ideea ca ea se desfasoara in timp; ceea ce intereseaza este insusi faptul actiunii sau starii. Cat priveste formarea timpurilor aspectului nedefinit, ea este cea „obisnuita', pornindu-se de la formele de baza ale verbului (infinitiv, preterit, participiu trecut, v. si § 131). Pentru simplificare, se poate spune ca timpurile nedefinite nu contin participiul nedefinit (in -ing): I write - scriu, I wrote - am scris, I have written - am scris, I shall write - voi scrie etc.

Prin asociere cu anumite adverbe si complemente circumstantiale de timp (si anume cu acelea care implica ideea de repetitie), timpurile aspectului nedefinit, fara a-si schimba forma, devin timpuri ale aspectului frecventativ. Comparati:

He played chess.

Juca sah. (Stia sa joace sah, sau, cu compliniri ca till late at night pana noaptea tarziu, a jucat sah, sau juca sah).

He played chess every afternoon.

Juca sah in fiecare dupa-amiaza.

He works hard.

Munceste intens. Lucreaza din greu. Lucreaza staruitor.

(Desigur, ideea de „repetare' a actiunii de a munci se subintelege; dar ceea ce intereseaza este faptul ca „munceste intens').

He works from 3 to 10. Munceste / Lucreaza de la 3 la 10 („in fiecare zi').

Aspectul continuu (The Continuous Aspect)

§ 158. Inexistent ca forma gramaticala speciala in limba romana, dar putand fi exprimat prin formele obisnuite ale conjugarii (contextul este hotarator!), aspectul continuu din limba engleza arata ca actiunea sau starea a fost, este sau va fi etc. in desfasurare, ca este un proces de durata. Timpurile aspectului continuu se formeaza dintr-un timp al auxiliarului to be a fi si participiul nedefinit (in -ing) al verbului de conjugat:

I am reading (prezent cont.) - Citesc (in momentul de fata; actiunea de a citi este „continua', se desfasoara in timp)

I saw him while I was opening the door.- L-am vazut in timp ce deschideam usa.

(Actiunea de a deschide usa, desi de scurta durata, este „continua').

O seama de verbe nu pot fi folosite la timpurile aspectului continuu:

1) Verbele care exprima activitatea simturilor, verbele „perceptiei senzoriale': to sea a vedea, to hear a auzi, to smell a mirosi, to taste a gusta, to feel a pipai, a atinge.

Nota 1. Verbele amintite mai sus pot fi conjugate la aspectul continuu atunci cand implica ideea de „actiune voita, voluntara”:

He was lasting the syrup. - Gusta siropul (ca sa vada daca e destul de dulce etc.).

Nota 2. Aceleasi verbe pot fi conjugate Ia aspectul continuu atunci cand au alte intelesuri:

The syrup is lasting good. - Siropul are un gust bun.

2) Verbele care exprima sentimente si atitudini: to like a-i placea, to love a iubi, to prefer a prefera, to dislike a nu-i placea, a-i displacea, to hate a uri etc.

3) Verbele care exprima dorinta: to wish a dori, to want a vrea, a dori, to desire a dori.

4) Verbele care exprima activitati mintale: to know a sti, to understand a intelege, to think a ere de, a socoti (dar nu si in sensul de „a medita'), to suppose a banui, a presupune, to imagine a-si inchipui, a crede etc.

5) Verbele care arata inceputul sau sfarsitul unei actiuni sau stari: to begin, to start a incepe, to end a termina, a ispravi.

6) Alte verbe: to belong to a apartine (cu dat.), to seem a parea, to consist of a consta din, to consist in a consta in si altele.

Aspectul frecventativ (The Frequentative Aspect)

§ 159. Aspectul frecventativ arata repetarea sau „frecventa' unei actiuni sau stari cu ajutorul verbelor will (prezent) si would sau used to ['ju:st to] (preterit corespunzator imperfectului din limba romana):

When it was hot we would go swimming.

Cand era cald ne duceam la scaldat/ne scaldam/obisnuiam sa ne scaldam.

They used to get up at 6 o'clock.

Se sculau la 6 dimineata. Obisnuiau sa se scoale la 6 dimineata.

Diateza (Voice)

§ 160. Generalitati. Diateza exprima o relatie de sens gramatical intre subiect si predicat: diateza activa (Active Voice) arata ca actiunea este savarsita de subiectul gramatical, de exemplu:

Birds of a feather flock together. (Prov.) - Cine se-aseamana se-aduna, (ad lit. „Pasarile care au pene la fel se aduna la un loc”).

iar diateza pasiva (Passive Voice) arata ca actiunea este suferita de subiectul gramatical (aflat la cazul nominativ, desi din punct de vedere logic ar fi trebuit sa fie la acuzativ, respectiv sa fie un complement direct), de exemplu:

The proposal was supported by all those present.

Propunerea a fost sprijinita de catre toti cei prezenti.

Atunci cand in cadrul unei forme active verbul este tranzitiv si, prin urmare, este insotit de un complement direct, acesta din urma devine subiect in cadrul formei pasive corespunzatoare, de exemplu:

Mary sent (activ) the letter on the same day.

Mary expedie scrisoarea in aceeasi zi.

The letter was sent (pasiv) by her on the same day.

Scrisoarea fu expediata de Mary in aceeasi zi.

Diateza pasiva (Passive Voice)

§ 161. Timpurile diatezei pasive sunt formate din timpurile verbului auxiliar to be si participiul trecut al verbului notional. Comparati-le cu timpurile aspectului continuu, formate din timpuri ale verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului notional:

I am asking (asp. cont.) - Intreb (acum)

I am asked (pasiv) - Sunt intrebat.

The boys are flying a kite.

Baietii inalta un zmeu.

A kite is being flown by the boys.

Un zmeu este inaltat de catre baieti.

Autorul actiunii (subiectul logic dintr-o constructie pasiva) poate fi:

a) exprimat (e introdus de prepozitia by = de catre, de):

Samson Agonistes is a poem (that was) written by Milton.

„S. Agonistes' este un poem (care a fost) scris de Milton.

b) neexprimat (subinteles sau nu):

The plan has been fulfilled ahead of schedule.

Planul a fost indeplinit inainte de termen.

In limba romana, numai verbele tranzitive pot fi conjugate si la diateza pasiva (eu l-am sfatuit - el a fost sfatuit de mine etc.).Si in limba engleza se respecta acest principiu, cu adaosul ca un anumit numar de verbe intranzitive si mai ales de verbe intranzitive cu prepozitii (obligatorii sau nu) au si forme pasive (prepozitiile devenind un fel de „particule adverbiale' - asemenea celor din alcatuirea verbelor complexe, v. § 124):

to agree (intr.) - a cadea de acord

The terms were agreed. - S-a cazut de acord asupra conditiilor.

to listen to something – a asculta ceva

The song was listened to in perfect silence.

Cantecul fu ascultat intr-o liniste desavarsita.

to make use of

a folosi, a se folosi de

No dictionary was made use of.

Nu s-a folosit nici un dictionar.

to insist on

a insista asupra

The style of the novel was largely insisted on/upon.

S-a insistat pe larg asupra stilului romanului.

to sleep in

a dormi in

This room has not been slept in for a long time.

Nu a mai dormit nimeni de mult in aceasta camera.

Exista, pe de alta parte, cazuri cand un verb tranzitiv fafa de lucruri si intranzitiv fafa de persoane si, in general, fiinfe se poate conjuga la pasiv, complementul indirect logic fiind o persoana sau, in general, o fiinta. Un exemplu instructiv il constituie verbul to tell a spune, a zice, care la diateza activa este insotit de complemente directe reprezentand exclusiv obiecte neinsufletite:

to tell a story

a spune o poveste

I told them (compl. indir.) a story (compl. dir.).

Le-am spus o poveste sau o istorioara.

Totusi, sunt frecvente formele pasive de tipul:

They (sub. formal-gram. si compl. indir. logic) were told a story.

(Lor) li s-a spus o poveste sau o istorioara.

In acelasi mod:

She is said to be a good mathematician.

Se spune ca (ea) este o buna matematiciana.

They are reported alive.

S-a anuntat ca (ei) sunt in viata.

We were shown the town.

Ni s-a aratat orasul.

The child has been promised a present.

Copilului i s-a promis un cadou.

Nota. Sa se observe prezenta reflexivului in traducerile romanesti.

Cazurile cand se foloseste diateza pasiva

§ 162. Ori de cate ori o constructie activa se poate transforma in una pasiva, intre cele doua posibilitati se creeaza raporturi de sinonimie - insa nu de sinonimic absoluta, mai ales datorita faptului ca exista deosebiri in ceea ce priveste sublinierea, ca in exemplele:

activ A motor-car ran over the dog.

O masina a calcat cainele (intereseaza ceea ce s-a intamplat).

pasiv The dog was run over by a motor-car.

Cainele a fost calcat de o masina, (intereseaza ce s-a intamplat, sau faptul ca a fost calcat de o masina si nu de un tren etc.)

Intrebuintarea diatezei pasive este determinata indeosebi de urmatoarele cauze:

1) Cu omisiunea subiectului logic (real):

a) Cand nu se cunoaste sau este dificil sa se cunoasca subiectul logic:

The Greek fire was discovered thousands of years ago.

Focul grecesc a fost descoperit acum mii de ani.

b) Cand, pentru a sublinia predicatul sau pentru motive de modestie, discretie etc., vorbitorul nu doreste sa mentioneze subiectul logic:

As has been shown in a previous chapter, this problem is rather difficult.

Dupa cum s-a (mai) aratat intr-un capitol precedent, problema aceasta este destul de dificila.

c) Cand subiectul rea! se poale deduce cu usurinta din context:

He went on. Three more names were given and the list was complete.

(El) continua. Fura mentionate inca trei nume si lista se completa.

2) Cu specificarea subiectului logic, (real):

a) Cand subiectul formei pasive (subiectul gramatical-formal) este anaforic:

While a schoolboy, Shelley was very fond of chemistry. He was often impressed by the experiments he saw in the school-laboratory.

Ca elev, lui Shelley ii placea foarte mult chimia, il impresionau adesea experientele pe care le vedea in laboratorul scolii.

b) Cand, din punctul de vedere al vorbitorului, elementul important al propozitiei este subiectul real (agentul) si vorbitorul doreste sa-l sublinieze prin contrast si referire: '

The Riddles were collected by Cynewulf.

„Cimiliturile' au fost culese de (catre) Cynewulf (nu de Caedmon. etc.).

Verbe intranzitive cu inteles pasiv

§ 163. Cateva verbe intranzitive folosite la diateza activa au un inteles pasiv (in terminologia engleza sunt denumite Passivals): to read a se cili, to sell a se vinde, to flood a fi inundat etc., ca in exemplul:

The newspapers sold rapidly.

Ziarele s-au vandut repede.

Modurile (Moods)

§ 164. Modul este forma verbala care arata modalitatea, cu alte cuvinte, atitudinea vorbitorului fata de continutul propozitiei, fata de „enunt'. Numarul si rolul modurilor din engleza contemporana sunt extrem de controversate; dar, folosind o solutie de mijloc, se poate vorbi despre patru moduri:

Modul indicativ (The Indicative Mood), care arata ca vorbitorul priveste enuntul ai pe un fapt real:

I remember the date of our encounter. Imi amintesc data intalnirii noastre (e un fapt real, asa il consider eu).

He wouldn't credit his ears. Nu-i venea sa-si creada urechilor (e un fapt real, am fost acolo cand a auzit vestea etc.).

2. Modul conditional (The Conditional Mood), care arata ca vorbitorul priveste enuntul ca pe un fapt conditionat sau a carui realizare o doreste:

But for the puncture in the tire, we should start at once.

Daca n-ar fi pana de cauciuc am pleca neintarziat.

I'd like to see them.

As dori sa-i vad. Mi-ar face placere sa-i vad.

3. Modul subjonctiv/conjunctiv (The Subjunctive Mood), care arata ca vorbitorul priveste enuntul ca pe un fapt presupus, nesigur, posibil, probabil etc. (in orice caz, nu „real'):

I suggested that he should revise the whole of the material.

Am propus ca el sa revizuiasca intregul material.

4. Modul imperativ (The Imperative Mood), care exprima un ordin, un indemn, un sfat, o rugaminte, o cerere etc.:

Stop talking, please. - Nu mai vorbiti, va rog.

Let him defend himself. - Sa se apere!

Do me a favour. - Fa-mi o favoare.

Timpurile modului indicativ (Tenses of the Indicative Mood)

§ 165. Generalitati. Modul indicativ are urmatoarele timpuri:

a) prezentul (Present);

b) perfectul prezent (Present Perfect);

c) preteritul (Preterite, Past Tense);

d) mai mult ca perfectul (Past Perfect);

e) viitorul apropiat (Near Future);

f) viitorul anterior, viitorul II (Future Perfect);

g) viitorul simplu (Simple Future);

h) viitorul in trecut (Future in the Past).

In schema de mai jos, timpurile verbale sunt asezate in asa fel incat cele invecinate intre ele exprima si „invecinarea cronologica':

Present

Present Perfect - Near Future

Preterite - Future Perfect

Past Perfect - Simple Future

Future in the Past

Timpurile Present si Present Perfect tin de grupul (impurilor prezente; timpurile Preterite si Past Perfect, de grupul timpurilor trecute; timpurile Near future, Future Perfect, Simple Future si Future in the Past, de grupul timpurilor viitoare.

Prezentul (Present)

§ 166. 1) Prezentul nedefinit (Indefinite Present) are aceeasi forma ca si infinitivul scurt, cu exceptia persoanei a III-a singular care, de obicei, primeste un -s (verbele terminate intr-un sunet suierator -s, - ss, -sh, -ch, -zz, -x - primesc -es; cele terminate in consoana si -y il transforma pe acesta in -i- si primesc -es, de exemplu, to fly a zbura, it flies; to go a merge devine goes si to do a face devine does):

Interogativ do I ask? intreb (eu)? am I asked? sunt (eu) intrebat? etc.

Negativ: I do not / don't ask (cu) nu intreb;/ I am not asked (eu) nu sunt intrebat

Interogativ - negativ.: do I not / don't I ask? nu intreb (eu)? am I not asked? nu sunt (cu) intrebat?

Prezentul nedefinit se foloseste:

a) pentru a exprima adevaruri generale, universal valabile:

Good words cost nothing but are worth much. (Prov.)

Vorba buna nu costa nimic, dar are pret mare.

b) pentru a exprima actiuni sau stari de oarecare permanenta:

He lives in a village.- Locuieste intr-un sat.

c) pentru a exprima actiuni sau stari obisnuite, eventual repetate (idee care reiese din folosirea anumitor adverbe de timp sau conjunctii):

He rings me up every morning.

Imi telefoneaza in fiecare dimineata.

When Aurora leaves our northern sphere,

Cand Aurora paraseste taramul nostru de miazanoapte.

She lights the downward heaven, and rises there.

Ea lumineaza cerul de jos si rasare acolo. (Dryden)

d) pentru a exprima actiuni sau stari care au loc la momentul vorbirii, mai ales cu verbele care nu se conjuga la aspectul continuu.

Who comes next?

Cine urmeaza?

Yes, I see.

Da, inteleg.

He is in the adjoining room.

E in camera alaturata.

I forgive you.

Te iert.

Do you like it?

Iti place?

e) cu sens de viitor, in legatura cu mentionarea zilelor saptamanii si a datelor:

Tomorrow is Sunday.- Maine e duminica.

The day after tomorrow is June 1. - Poimaine e 1 iunie.

f) in limba vorbita, in locul viitorului:

She returns next week.- Se intoarce saptamana viitoare.

g) cu valoare de perfect prezent, cu verbele to hear a auzi, to forget a uita, to learn a afla, a auzi, to be told a i se spune:

I forget his name. - Am uitat cum il cheama.

I hear that he left for Constanta. - Am auzit ca a plecat la Constanta.

h) cu valoare de preterit, ca prezent istoric (Historic/Dramalic Present), pentru a inviora povestirea:

He started. And what does he see?

Porni. Si - cand colo - ce vede?

i) cu valoare de viitor, in cadrul corespondentei timpurilor.

§ 167. 2) Prezentul continuu (Continuous Present):

activ / pasiv

I am asking (eu) intreb I am being asked (eu) sunt intrebat

you are asking (tu) intrebi you are being asked (tu) esti intrebat

he, she, it is asking (el, ea) intreaba he, she, it is being asked (el, ea) este intrebat(a)

we are asking (noi) intrebam we are being asked (noi) suntem intrebati

you are asking (voi intrebati) you are being asked (voi) sunteti intrebati

they are asking (ei, ele) intreaba they are being asked (ei, ele) sunt intrebati sau intrebate

Interogativ am I asking? intreb (cu)? am I being asked? sunt (eu) intrebat? etc.

Negativ I am not asking (eu) nu intreb, I am not being askcd (eu) nu sunt intrebat etc.

Interogogativ -negativ.: am I not asking? nu intreb (cu)? am I not being asked? nu sunt (eu) intrebat? etc.

Prezentul continuu se foloseste:

a) pentru a exprima actiuni sau stari de durata mai mare sau mai mica ce au loc in momentul vorbirii:

What are you thinking. La ce te gandesti, John? of, John?

b) pentru a exprima actiuni sau stari care depasesc durata vorbirii (atat spre trecut cat si spre viilor), adesea pentru a le infatisa cu mai multa vioiciune decat prezentul nedefinit:

He is living with his parents.- Traieste la parintii sai.

c) in limba vorbita, in locul viitorului:

To-night she is leaving for Stratford-upon-Avon.

Deseara (ea) pleaca la Stratford-upon-Avon.

d) cu o nuanta de iritare, suparare, repros etc., in prezenta unor adverbe ca always, constantly, continually mereu, vesnic, intr-una, in locul prezentului nedefinit:

He's always grumbling. (Nu stiu ce are de) bombane intr-una / mereu.

<Schema 16>

Prezentul indicativ

Activ

*Pasiv

*Nedefinit

*I ask (eu) intreb

*I am asked (eu) sunt intrebat

*Continuu

*I am asking (eu) intreb

*I am being asked (eu) sunt intrebat

Perfectul prezent (Present Perfect)

§ 168. 1 Perfectul prezent nedefinit (Indefinite Present Perfect):

activ

I have asked (eu) am intrebat

pasiv

I have been asked (eu) am fost intrebat

Interogativ have I asked? am intrebat (eu)? have I been asked? am fost intrebat (cu)? etc.

Negativ I have not asked (eu) nu am intrebat, I have not been asked (eu) nu am fost intrebat etc.

Interogativ -negativ: have I not asked? nu am intrebat (eu)? have I not been asked? nu am fost (eu) intrebat? etc.

Din punctul de vedere al formarii este evident, asemanarea dintre perfectul prezent din limba engleza si perfectul compus din limba romana (a bele timpuri se formeaza cu ajutorul auxiliarului avea - to have la prezent - cu unele modificari formelor din romana - si participiul trecut al verbului de conjugat); dar din punctul de vedere functiilor lor exista unele deosebiri care ne impiedica sa denumim timpul Present Perfect „perfect compus'.

Pentru a intelege mai bine atat asemanarile cat si deosebirile de functii ale celor doua timpuri, sa ne reamintim ca perfectul compus exprima, in principal, trei feluri de actiuni:

a) o actiune inceputa si terminata in trecut, neavand nici o legatura cu timpul prezent:

Robert Browning a trait intre anii 1812 - 1889. L-am intalnit acum cateva zile.

b) o actiune savarsita in trecut, dar avand legatura cu prezentul (in sensul de rezultat):

Ai citit aceasta piesa? (O cunosti? Stii despre ce anume este vorba in ea? Poti sa-mi descrii personajele? etc.)

c) o actiune prezenta: Iarta-ma - am intarziat. Am venit (sunt aici).

Perfectul prezent din limba engleza nu poale exprima niciodata actiuni incepute sau terminate in trecut (cazul a) - aceasta functie o indeplineste timpul preterit (de exemplu Robert Browning lived from 1812 to 1889; I met him a few days ago), El face parte - asa cum s-a mai aratat, din grupul timpurilor prezente si arata:

a) o actiune savarsita in trecut, dar avand legatura cu prezentul (in sensul de rezultat):

Have you read this play?

Ai citit aceasta piesa?

Have you met Mr. Stewart?

L-ati cunoscut pe dl. Stewart? (Il cunoasteti? Va cunoasteti? Nu va e strain? etc.)

Helen hat written her home-task.

Helen si-a scris tema. (O are scrisa. Tema e terminata. Nu mai trebuie sa scrie etc.

In functia de mai sus, denumita rezultativa (Resultative Function), perfectul prezent este adesea insotit de adverbele just chiar acum, lately, of late de curand, so far, as yet, up to now, until/till now pana acum, in the past few years in ultimii cativa ani, today astazi, this morning azi dimineata (daca nu e trecut de ora 12), this month (in) luna aceasta, this year (in) anul acesta, in acest an, since de atuncei incoace, yet deja, not yet inca nu, often adesea, always intotdeauna, never niciodata, ever vreodata, seldom, rarefy rar, rareori.

Nota. Timpul corespunzator din limba romana este perfectul compus.

b) o actiune inceputa in trecui, dar continuand in prezent si, posibil, in viitor (functia „inclusiva' - Inclusive Function); in asemenea cazuri, momentul de incepere a actiunii este exprimat cu ajutorul prepozitiei since de la, din sau al conjunctiei since de cand (urmata de un verb la preterit), iar durata actiunii este exprimata cu ajutorul prepozitiei for de, timp de:

I have been here since 4 o'clock.

Sunt aici de la ora 4.

I have been here since you left.

Sunt aici de cand ai plecat.

I have been here for two hours.

Sunt aici de doua ore.

c) o actiune inceputa in trecut si continuand pana in momentul vorbirii (este o functie mai rara si denumita uneori functia „retrospectiva' - Retrospective Function):

Has anyone called in my absence?

A venit cineva pe aici cat am lipsit? (O asemenea intrebare este posibila la foarte putin timp dupa ce vorbitorul s-a inapoiat).

d) o actiune prezenta:

I've come. - Am venit. Iata-ma.

e) o actiune viitoare, in cadrul corespondentei timpurilor.

§ 169. 2) Perfectul prezent continuu (Coniinuous Present Perfect):

activ

I have been asking - (eu) am intrebat etc.

Perfectul prezentul continuu subliniaza ideea de durata, de desfasurare continua a actiunilor sau starilor, acestea fiind:

a) incepute in trecut si continuand in prezent:

I have been waiting for him since nine.

Il astept de la noua.

She’s been learning Romanian for three months now.

Sunt (iata) trei luni de cand (ea) invata romaneste.

b) incepute in trecut si continuand pana in momentul vorbirii:

You’ve been shopping since early morning aren't you tired?

Ai facut targuieli din zorii zilei / Te-ai dus dupa targuieli cu noaptea-n cap - nu esti obosita?

c) repetate, vorbitorul exprimand un repros, indignarea etc.:

How often have I been telling you not to do this again?

De cate ori ti-am spus sa nu mai faci asta?

<Schema 17>

Perfectul prezent

Activ

*Pasiv

*Nedefinit

*I have asked (eu) am intrebat

*I have been asked (eu) am fost intrebat

*Continuu

*I have been asking (eu) am intrebat

</schema 17>

Preteritul (Preterite, Past Tense)

§ 170. 1) Preteritul nedefinit (Indefinite Preterite):

activ

I asked (eu) am intrebat, intrebai, intrebam

pasiv

I was asked (eu) am fost intrebat, fui intrebat, eram intrebat

Interogativ

Did I ask? am intrebat (eu)? etc. was I asked? am fost intrebat (eu) etc.

Negativ I did not / didn't ask (eu) nu am intrebat, I was not / wasn't asked (eu) nu am fost intrebat etc.

Interogativ-negativ

did I not / didn't I ask? nu am intrebat (eu)? was I not / wasn't I asked? nu am fost (eu) intrebat? etc.

Timpul preterit este, prin excelenta, un timp narativ , exprimand actiuni incepute si terminate (sau continuand in trecut, fara legatura cu momentul prezent (momentul vorbirii). Preteritului din engleza ii corespund trei timpuri romanesti: perfectul compus, perfectul simplu si imperfectul, in functie de contextul in care este plasat preteritul, si anume:

a) Atunci cand este insotit de un circumstantial de timp mai mult sau mai putin precis (de cele mai multe ori de un adverb ac timp precis), cum ar fi: then atunci, in acea vreme, after that dupa aceea, afterwards mai tarziu, dupa aceea, ulterior, formerly odinioara, altadata, once o data, candva, recently recent, de curand, nu de mult, yesterday ieri, yesterday morning ieri dimineata, last night aseara; noaptea trecuta, the other day (mai) deunazi, last time data trecuta, last week saptamana trecuta, last month luna trecuta, last year anul trecut, a few days ago acum cateva zile, during March in timpul lunii martie etc., precum si atunci cand nu este insotit de acesti determinanti, dar ideea unui moment sau interval de timp trecut reiese clar din context, preteritul se traduce prin perfectul compun (mai ales la persoana I si a II-a) si prin perfectul simplu (aproape exclusiv la persoana a III-a), mai ales cand exista succesiuni de verbe:

I told him about it two days ago.

I-am spus despre asta acum doua zile.

When did you see her last time?

Cand ai vazut-o ultima oara?

Byron died in 1824.

Byron a murit in 1824.

The chairman rose and addressed the audience.

Presedintele se ridica si se adresa celor prezenti / publicului etc.

In the evening he remembered he had forgotten to post the letter.

Seara isi aduse aminte ca a uitat sa expedieze scrisoarea.

b) Atunci cand din context reiese ca actiunea exprimata de preteritul unui verb este repetata aceasta mai cu seama daca verbul este insotit de adverbe de timp nedefinit si frecventa, ca: alway intotdeauna, sometimes uneori, cateodata, often adesea, usually de obicei, never niciodata etc.; de asemenea: everyday in fiecare zi, every week in fie care saptamana, every month in fiecare luna, ever second day din doua in doua zile, every third year din trei in trei ani etc. - preteritul se traduce prin imperfectul din limba romana:

He often called on us. Ne vizita adesea.

She was always good to her little sister.

Se purta intotdeauna frumos cu surioara ei.

When (ever) I met him, I remembered what he had told me.

Ori de cate ori il vedeam, imi aduceam aminte de ceea ce mi-a spus/imi spusese.

They made new experiments everyday.

Faceau in fiecare zi experiente noi.

c) Preteritul se traduce, de asemenea, prin imperfect atunci cand verbul respectiv arata o stare sau o actiune continua in trecut (adeseori ca inlocuitor al preteritului continuu, v. § 171):

He stood there without budging.

Statea acolo fara sa sei clinteasca.

Did they live in Bucharest at that time?

Locuiau in Bucuresti j in acea vreme?

They sal at the window and talked.

Stateau la fereastra si discutau.

d) Preteritul se traduce prin conditionalul prezent in cadrul corespondentei timpurilor.

§ 171. 2) Preteritul continuu (Continuous Preterite, Preterite Continuous)

Preteritul continuu exprima o actiune sau o stare din trecut privita in desfasurarea ei si traducandu-se prin imperfectul din limba romana:

Nobody answered the bell. All were sleeping.

Nimeni nu se duse sa deschida cand suna clopotelul. Toti dormeau.

The monkey was swinging from the branch by its tail.

Maimuta se legana, atarnata/agatata de creanga cu coada.

A breeze was blowing from the west.

Adia un vant dinspre apus.

While I was returning home I was overtaken by a rainstorm.

Pe cand ma intorceam acasa am fost surprins de (o) furtuna.

O serie de verbe ca to go a se duce, a pleca, to leave a pleca etc. pot fi folosite la preteritul continuu pentru a exprima intentia:

His brother was leaving later in the day.

Fratele lui pleca /urma sa plece / avea intentia de a pleca mai tarziu in cursul acelei zile.

<Schema 18>

Preteritul

Activ

*Pasiv

*Nedefinit

*I asked (eu) am intrebat, intrebai, intrebam

*I was asked (eu) am fost, fui, eram intrebat

*Continuu

*I was asking (eu) intrebam

*I was being asked (eu) eram intrebat

Mai mult ca perfectul (Past Tense)

§ 172. 1) Mai mult ca perfectul nedefinit (Indefinite Past Perfect)

activ / pasiv

I had asked (eu) intrebasem

I had been asked (eu) fusesem intrebat

Interogativ had I asked? intrebasem (eu)? had I been asked? fusesem (eu) intrebat? etc.

Negativ I had not asked (eu) nu intrebasem, I had not been asked (eu) nu fusesem intrebat etc.

Interogativ-negativ: had I not asked? nu intrebasem (eu)? had I not been asked? nu fusesem (eu) intrebat? etc.

Mai mult ca perfectul arata o actiune sau o stare inceputa si terminata intr-un moment anterior altui moment din trecut, adesea exprimat printr-un preterit. Corespondentul din limba romana al acestui timp este mai mult ca perfectul (sunt posibile insa si alte traduceri):

I had scarcely started reading when a friend of mine called me up.

De-abia incepusem sa citesc, cand ma suna la telefon un prieten (deal meu).

They had never been there before.

Nu fusesera niciodata acolo (pana atunci).

Didn't he tell you (that) I had been ill?

Nu ti-a spus ca am fost / fusesem bolnav?

§ 173. 2) Mai mult ca perfectul continuu activ (Continuous Past Perfect)

I had been asking/(eu) intrebasem; intrebam

a) Mai mult ca perfectul continuu exprima actiuni sau stari prelungite (in desfasurare) in trecut, incepute si terminate in trecut inaintea unui alt moment din trecut, adesea exprimat printr-un preterit, in asemenea cazuri, acest timp se traduce prin mai mult ca perfectul din limba romana:

He left the library where he had been reading for some hours.

Parasi biblioteca unde citise timp de cateva ore.

b) Mai mult ca perfectul continuu poate, de asemenea, exprima o actiune sau o stare din trecut inceputa inaintea unui alt moment din trecut exprimat prin preterit, dar continuand si in acest moment. In aceste cazuri, corespondentul romanesc este imperfectul:

She had been writing for two hours when her sister-in-law came to see her.

Citea de doua ore cand veni s-o vada cumnata ei.

Nota. Cf. perfectul prezent in functie inclusiva, § 168.

<Schema 19>

Mai mult ca perfectul

Activ

*Pasiv

*Nedefinit

*I had asked (eu) intrebasem; am intrebat

*I had been asked (eu) fusesem intrebat

*Continuu

*I had been asking (eu) intrebasem; intrebam

Viitorul apropiat (The Near Future)

§ 174. Viitorul apropiat se formeaza cu ajutorul prezentului continuu al verbului to go a merge (care devine astfel un verb auxiliar si, in parte, modal, deci un semiauxiliar) si infinitivul lung (cu to) al verbului de conjugat:

activ

I am going to ask

(eu) voi intreba; (eu) am de gand sa intreb, sunt pe cale de a intreba / voi intreba

pasiv

I am going to be asked

(eu) voi fi intrebat etc.

Dupa cum o arata si denumirea, viitorul apropiat arata actiuni sau stari care vor avea loc intr-un moment sau interval de timp viitor nu prea indepartat de prezent (de momentul vorbirii). Pana la un punct, viitorul apropiat este si un viitor „modal' intrucat exprima intentia („am de gand sa', „intentionez sa', „sunt pe cale de a' etc.), dar, destul de frecvent, el se foloseste pentru a exprima ideea de viitor apropiat fara a implica si ideea de intentie, traducandu-se prin viitorul I din limba romana:

Are you going to specify all the details?

Ai de gand sa specifici toate detaliile?

dar si:

Vei specifica toate detaliile?

Viitorul anterior (The Future Perfect)

§ 175. 1) Viitorul anterior nedefinit este format din viitorul simplu al verbului auxiliar to have si participiul trecut al verbului de conjugat:

activ

I shall have asked

(eu) voi fi intrebat

pasiv

I shall have been asked

(eu) voi fi fost imrebat

Ca si viitorul anterior din limba romana, Future Perfect este un timp folosit rar, exclusiv in limba scrisa, fiind aproape cu totul absent din exprimarea obisnuita. El poate avea mai multe valori, dintre care cea mai importanta este aceea de a exprima o actiune sau stare ce va avea loc inaintea unui alt moment din viitor:

I shall have learnt my role by Monday.

Imi voi invata rolul pana luni.

He will have finished when you return.

El va fi terminat cand te vei intoarce.

§ 176. 2) Viitorul anterior continuu (The Continuous Future Perfect) este format din viitorul anterior continuu al auxiliarului to be si participiul nedefinit al verbului de conjugat (numai la diateza activa):

activ

I shall have been asking

(eu) voi fi intrebat

Interogativ will I have been asking? voi fi intrebat (eu)? shall you have been asking? vei fi intrebat (tu)? etc.

Negativ: I shall not have been asking (eu) nu voi fi intrebat etc.

Interogativ-negativ will I not have been asking? nu voi fi intrebat (eu)? shall you not have been asking? nu vei fi intrebat (tu)? etc.

Folosit si mai rar decat viitorul anterior nedefinit, viitorul anterior continuu - insotit mai ales de prepozitia for timp de, de - arata o actiune sau o stare inceputa inaintea unui moment viitor si continuand sa se desfasoare in cadrul acestuia:

When you return we shall have been waiting for two hours.

Cand te vei intoarce, vom fi asteptat doua ore.

Viitorul simplu (The Simple Future)

§ 177. 1) Viitorul simplu nedefinit (the Indefinite Future) este format din auxiliarul shall la persoana I singular si plural, precum si will la persoana a II-a si a III-a singular si plural si infinitivul scurt al verbului de conjugal:

activ

I shall ask (eu) voi intreba

pasiv

I shall be asked (eu) voi fi intrebat

Interogativ: will (nu shall) I ask? voi intreba (cu)? shall (nu will!) you ask? vei intreba (tu)? will I be asked? voi fi intrebai (eu)? shall you be asked ? vei fi intrebat (tu)? etc.

Negativ I shall not (presc. I shan't) ask (eu) nu voi intreba, you will not (presc. you won't) ask (tu nu vei intreba, I shall not (shan't) be asked (eu nu voi fi intrebat, you will not (won't) be asked (tu) nu vei fi intrebat etc.

Interogativ-negativ: will I not (won't) ask? nu voi intreba (eu)? shall you not (shan't you) ask? nu vei intreba (tu)? will I not (won't I) be asked? ni voi fi (eu) intrebat? shall you not (shan't you) be asked? nu vei fi (tu) intrebat? etc.

Nota 1. Sa se observe ca la formele interogativ si interogativ-negaliva, shall devine will si will de vine shall (desi este posibila si pastrarea lor de la forma afirmativa); aceasta pentru ca shall interogativ capata valoarea de „sa', iar will - valoarea de „vrei' etc. (valori modale), de exemplu:

Shall I give you a piece of my mind?

Sa-ti spun ce cred?

Will you go there?

Vrei sa le duci acolo?

Nota 2. In variania americana a limbii engleze este curenta folosirea auxiliarului will la toate persoanele, deci:

I will ask, you will ask, he, she it will ask, we will ask etc.

Nota 3. Atat shall cat si will se pot reduce la ‘ll:

I’ll ask, you'll ask etc.

Aceasta forma a viitorului (denumita uneori „viitorul anticiparii' - the Foretelling Future) stabileste sau afirma savarsirea unei actiuni in viitor momentul prezent, fata de momentul vorbirii) :

We shall be back in time.- Ne vom intoarce in timp.

They will be examined later.

Vor fi examinati mai tarziu.

Shall/Will we be there on Wednesday?

Vom fi acolo miercuri?

He'll have to find a way out.

Va trebui sa gaseasca o iesire.

Viitorul simplu nedefinit poate aparea si sub o alta forma - cu semiauxiliarul will la persoana I si shall la persoanele a II-a si a III-a:

activ

I will ask

(eu) voi intreba

pasiv

I will be asked

(eu) voi fi intrebat

Aceasta forma a viitorului simplu (denumita uneori „viitor modal' sau „viitor al poruncii, promisiunii si hotararii' - The Modal Future; the Future of Command, Promise and Determination) exprima vointa, promisiunea sau hotararea la persoana I si necesitatea, obligatia sau porunca la persoana a II-a si a III-a (uneori, promisiunea din partea persoanei I):

You shall do it whether you like it or not.

Vei face asta, fie ca-ti place sau nu.

I will come, you may be sure.

Voi veni (negresit), poti fi sigur / fii pe pace.

I won't speak to him.

Nu voi vorbi cu el (promit, sunt hotarat sa nu vorbesc cu el).

The child shall have the kite.

Copilul va capata zmeul (promit).

All right, I won't sign the report before you see it.

Foarte bine, nu voi semna (consimt sa nu semnez.) raportul inainte de a-l vedea dumneata.

Nota. Viitorul I din limba romana are o singura forma (daca nu tinem seama de structura caracteristica limbii vorbite „am sa intreb'', „o sa intreb” etc.), astfel incat „modalitatea' (obligatia, promisiunea etc.) pe care o exprima viitorul modal din engleza reiese din context sau este subliniata prin adaugarea altor cuvinte (v. exemplele de mai sus).

§ 178. 2) Viitorul simplu continuu (the Simple Continuous Future) este forma! din viitorul simplu al auxiliarului to be si participiul nedefinit al verbului de conjugal:

activ

I shall/will he asking

(eu) voi intreba

Interogativ will/I be asking? voi intreba (eu)? etc.

Negativ I shall/will noi (shan't/won't) be asking (eu) nu voi intreba etc.

Interogativ-negativ will/shall I not (won't) be asking? nu voi intreba (eu)? etc.

Viitorul simplu continuu activ (la diateza pasiva nu se foloseste) exprima o actiune sau o stare in desfasurare intr-un moment si, mai cu seama, intr-un interval de timp viitor:

Tomorrow I shall be working all day long.

Maine voi lucra toata ziua.

At five o'clock sharp I hey will be starting ihe game.

La ora cinci fix vor incepe jocul / partida.

<Schema 20>

Viitorul simplu

*Activ

*Pasiv

*Nedefinit

*I shall/will ask (eu) voi intreba

*I shall / will be asked (eu) voi fi intrebat

*Continuu

*I shall / will be asking (eu) voi intreba

</schema 20>

Viitorul in trecut (The Future in the Past)

§ 179. Viitorul in trecui este identic ca forma cu conditionalul prezent sau trecut, inlocuind toate formele viitorului simplu sau anterior prin transformarea lui shall in should si a lui will in would, de exemplu:

I should ask (viitor simplu nedefinit, activ) - (eu) voi intreba

Viitor in trecut

I should be asked - (eu) voi intreba

I shall be asked (viitor simplu nedefinit, pasiv)

Viitor in trecut

I should be asked – (eu) voi fi intrebat

you will be asking (viitor simplu continuu, activ)

Viitor in trecut

You would be asking (tu) vei intreba

we shall have asked (viitor anterior nedefinit, activ)

Viitorul in trecut

We should have asked (noi) vom fi intrebat

Viitorul in trecut este o forma corelativii a viitorului simplu sau anterior si nu se foloseste decat in propozitii subordonate, in cadrul corespondentei timpurilor, fiind cerut de un timp verbal trecut din propozitia principala sau regenta (v. § 272), ca in exemplul:

She said (that) she would go shopping early in the morning.

(Ea) spunea ca se va duce sa faca cumparaturi dis-de-dimineata.

<Nota>

„Viitorul in trecut' este denumit astfel pentru ca o actiune sau o stare va avea sau a avut loc intr-un moment viitor fata de trecut (fata de momentul vorbirii in trecut).

</nota>

Cf:

She says (that) she will go shopping early in the morning.

(Ea) spune ca se va duce sa faca cumparaturi dis-de-dimineata.

Si viitorul apropiat poate avea o forma corelativa in trecut, si anume ceea ce poate fi denumit viitorul apropiat in trecut (the Near Future in the Past), exprimand mai ales intentia savarsirii unei actiuni din punctul de vedere al unui moment din trecut, de exemplu:

He was going to leave at 7.

Avea de gand sa plece la 7. (Dar si: Urma sa plece la 7).

He said he was going to leave at 7.

Spunea ca are de gand sa plece la 7. (Dar si: Spunea ca urmeaza sa plece la 7, si: Spunea ca va pleca la 7).

Modul conditional (The Conditional Mood)

Conditionalul prezent (The Conditional Present)

§ 180. Conditionalul prezent nedefinit (the Indefinite Conditional Present) este format din auxiliarul should (sau would cu implicatii modale ca si will de la viitorul simplu) la persoana I si would la persoana a II-a si a III-a si infinitivul scurt al verbului de conjugat:

activ

I should / would (I'd) ask

(eu) as intreba

you would ask

(tu) ai intreba

you would ask

(voi) ati intreba

they would ask

(ei, ele) ar intreba

Pasiv

I should/would (I'd) be asked

(eu) as fi intrebat

you would be asked

(tu) ai fi intrebat

Interogativ would (se evita should) I ask? as intreba (eu)? would I be asked? as fi (eu) intrebat? etc.

Negativ I should/would not (shouldn't/wouldn't) ask (eu) nu as intreba, I should/would not (shouldn't / wouldn't) be asked (eu) nu as fi intrebat etc.

Interogativ-negativ would I not (wouldn't I) ask? nu as intreba (eu)? would I not (wouldn't I) be asked? nu as fi (eu) intrebat? etc.

Nota. Should la persoana I, a II-a si a III-a nu este un inlocuitor „semiauxiliar' al lui would, devenind el insusi un conditional, si anume conditionalul prezent al verbului modal shall si avand valoarea de „ar trebui', „s-ar cuveni' (v. § 138), ca in exemplul:

You should write to him.

Ar trebui sa-i scrii.

Comp. cu:

You would write to him if you had time, wouldn't you?

I-ai scrie daca ai avea timp, nu-i asa?

Conditionalul prezent nedefinit exprima o actiune sau o stare a carei realizare depinde de indeplinirea unei conditii:

I should type the text right now if you dictated it to me.

As bate textul la masina chiar acum daca mi l-ai dicta.

Wouldn't you stop if he asked you to?

Nu te-ai opri daca te-ar ruga (s-o faci)?

Cu verbele care exprima dorinta (to like a placea, a dori, a vrea, to want a vrea, a dori, to wish a dori etc.), conditia poate fi exclusa:

I should / would like to get rid of this bore.

As dori sa scap de omul asta plicticos / sacaitor.

Conditia poate fi, de asemenea, exclusa atunci cand should fi would sunt inlocuite de verbe modale la conditional ca should ar trebui, s-ar cuveni, would as vrea, could as putea, might as putea, ar fi posibil, s-ar putea:

He might come the day after tomorrow.

S-ar putea (ca el) sa vina poimaine.

Wouldn't you do it for him?

N-ai vrea sa faci asta pentru el? (dar si: N-ai face asta pentru el?)

Nota. Conditionalul prezent continuu (the Conditional Continuous Present) este mult mai rar folosit. El este format din conditionalul prezent al verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de conjugat, de exemplu:

I should be asking (eu) as intreba, you would be asking (tu) ai intreba etc.

Conditionaud trecut (The Conditional Past)

§ 181. Conditionalul trecut nedefinit (the Indefinite Conditional Past) se formeaza cu ajutorul conditionalului prezent al verbului auxiliar to have si infinitivul scurt al verbului de conjugat (sau: cu ajutorul auxiliarelor should la persoana I si would la celelalte persoane si infinitivul perfect scurt al verbului de conjugat):

activ

I should / would (I'd) have asked (eu) as fi intrebat

pasiv

I should / would (I'd) have been asked (eu) as fi fost intrebat

Interogativ would I have asked? as fi intrebat (eu)? would I have been asked? as fi fost intrebat (eu) etc.

Negativ I should not (shouldn't) have asked (eu) nu as fi intrebat, I should not (shouldn't) have been asked (eu) nu as fi fast intrebat etc.

Interogativ-negativ: would I not (wouldn't I) have asked? nu as fi intrebat (eu)? would I not (wouldn't I) have been asked? nu as fi fost (eu) intrebat? etc.

Conditionalul trecut din limba engleza - ca si cel din limba romana (prin care se traduce) – exprima o actiune a carei realizare a depins de indeplinirea unei conditii:

I should / would have come in time if I had not missed the bus.

As fi venit la timp daca nu as fi pierdui autobuzul.

But for him the boy would have fallen into the well.

Daca nu ar fi fost el (la mijloc) baiatul ar fi cazut in fantana.

Wouldn't you have taken the floor if the meeting had not adjourned?

Nu ai fi luat cuvantul daca sedinta nu ar fi fost amanata?

Cu verbele care exprima dorinta (to like etc.), conditia poate fi exclusa:

I’d have preferred a lighter shade.

As fi preferat o nuanta mai deschisa.

Conditia poate fi, de asemenea, exclusa atunci cand auxiliarele should si would sunt inlocuite prin verbe modale la conditional, ca: should ar trebui, would as vrea, could as putea, might as putea, ar fi posibil, s-ar putea:

We should (accentuat) have anticipated that.

Ar fi trebui! sa prevedem asta.

Could the rain have prevented the team from playing?

Ar fi putut ploaia impiedica echipa sa (mai) joace?

What might have happened?

Ce ar fi putut sa se intample?

Nota. Conditionalul trecut continuu (the Continuous Conditional Past), format din should si would plus infinitivul perfect continuu al verbului de conjugat, arata o actiune in desfasurare:

I should / would have been asking (eu) as fi intrebat, you would have been asking (tu) ai fi intrebat etc.

Modul subjonctiv (conjunctiv) (The Subjunctive Mood)

§ 182. Generalitati. In urma unui proces de disparitie treptata, subjonctivul din limba engleza contemporana si-a pierdut in mare masura caracterul de mod independent (cu forme proprii), functiile sale specifice fiind exprimate formal de alte moduri si categorii verbale.

Repartizarea subjonctivului pe timpuri este o problema dificila si controversata, si gruparile de mai jos, sugerate de ideea ca formele subjonctivului pot fi sintetice (concise, exprimate, in general, printr-un singur cuvant) sau analitice (exprimate prin doua sau mai multe cuvinte), reprezinta doar una din posibilitati.

Subjonctivul sintetic (The Synthetic Subjunctive)

§ 183. 1) Subjonctivul prezent (the Subjunctive Present) - frecvent folosit in etapele mai vechi de dezvoltare a limbii engleze, iar astazi, mai cu seama in engleza americana sau in stilul elevat ori oficial - are aceeasi forma ca infinitivul scurt (pentru toate persoanele):

I ask (eu) sa intreb, you ask (tu) sa intrebi, he, she, it ask (el, ca) sa intrebe etc.

Subjonctivul prezent este folosit:

a) In propozitii independente, mai ales sub forma unor structuri fixe, exprimand o urare, o dorinta etc.:

Long live Romania!

Traiasca Romania!

So be it!

Asa sa fie!

Suffice it to say that

Ajunge sa spunem ca

Thanks be to Heaven!

Slava Domnului!

b) In propozitii subordonate (mai ales conditionale, completive directe si concesive):

Tis hard to say if greater/want of skill

E greu de spus daca scrierile sau criticile proaste

Appear in writing or in/judging ill.

Se caracterizeaza printr-o mai mare/pronuntata lipsa de talent.

(Alexander Pope, Essay on Criticism)

I suggest he speak first.

Propun ca el sa vorbeasca primul.

Be that as it may, we can't help taking that detail into account.

Oricum ar sta lucrurile, nu putem sa nu tinem seama de acest amanunt.

I'll cross it, though it blast me!

Il voi infrunta, chiar de-ar fi sa ma nimiceasca! (Shakespeare, Hamlet)

<nota>

Unele din acesle forme reprezinta ramasite ale subjonctivului propriu-zis.

</nota>

§ 184. 2) Subjonctivul preterit (the Subjunctive Preterite) coincide ca forma cu preteritul indicativ, cu excepta preteritului verbului to be (si anume were la toate persoanele):

I asked (cu) sa intreb, you asked (tu) sa intrebi etc.

Subjonctivul preterit se foloseste in diferite propozitii subordonate dupa verbele (I) wish (eu) doresc, as dori, as vrea, ce pacat ca (nu) si suppose (that) sa presupunem ca, presupunand ca, inchipuiti-va ca, precum si dupa conjunctiile though desi, cu toate ca, even though chiar daca, desi (conjunctie care poate fi insa interpretata si drept conjunctie conditionala), as if/though ca si cum, ca si cand:

I wish I were there.

As vrea/dori sa fiu acolo. Ce pacat ca nu sunt acolo, imi pare rau ca nu sunt acolo.

Suppose the world were flat.

Sa ne inchipuim ca pamantul e plat.

He speaks English as if/though he were an Englishman.

Vorbeste englezeste de parca ar fi (un) englez.

It looks as if/though a storm were brewing.

Arata a furtuna. Parca se pregateste o furtuna.

§ 185. 3) Subjonctivul mai mult ca perfect (the Subjunctive Past Perfect) este identic ca forma cu mai mult ca perfectul indicativ:

I had asked (cu) sa fi intrebat, you had asked (tu) sa fi intrebat etc. si este folosit in conditii asemanatoare cu cele ale subjonctivului preterit (v. mai sus):

I wish I had been there.

Ce pacat ca nu am fost acolo, imi pare rau ca nu am fost acolo. As fi vrut sa fiu acolo.

Suppose (that) he had forgotten his cue.

Sa ne inchipuim ca si-ar fi uitat replica.

He speaks English as if/though he had been born and brought up in England.

Vorbeste englezeste de parca s-ar fi nascut si ar fi fost crescut in Anglia.

Subjonctivul analitic (The Analytical Subjunctive)

§ 186. Subjonctivul analitic, adesea cunoscut si sub denumirea ele „echivalenti ai subjonctivului' (Subjunctive Equivalents), reprezinta imbinari de verbe modale transformate in auxiliare (auxiliare „pure' sau implicand o usoara nuanta modala, ceea ce face ca in asemenea cazuri ele sa devina „semiauxiliare') cu infinitive:

a. Shall+inf.

Dintre functiile auxiliare ale lui shall in structuri subjonctivale, cea mai frecventa se intalneste in propozitiile interogative la persoana I si a III-a cand are valoarea conjunctiei „sa':

Shall I reply to his letter?

Sa-i raspund la scrisoare?

Shall we go now?

Sa plecam acum?

What shall they say?

Ce vor spune ei?

b. Should inf.

Should (la toate persoanele) cu valoare de „sa' si, uneori, de „(ca) sa' si infinitivul scurt este folosit:

a) in propozitii interogative (directe si indirecte):

Why should you waste your time?

De ce sa-ti pierzi timpul/vremea?

How should I begin?

Cum sa incep?

b) in propozitii subordonate de diferite tipuri, dupa verbe sau alte parti de vorbire exprimand necesitatea, dorinta, ordinul etc.:

The officer ordered that the prisoner should be set free.

Ofiterul ordona ca prizonierul sa fie eliberat.

I don't think it's necessary that you should warn him.

Nu cred ca este necesar sa-1 previi.

It is desirable that we shouldn 't interfere.

E de dorit sa nu ne amestecam.

It was but natural that she should aci like that.

Era cat se poate de firesc ca ea sa procedeze astfel.

c) in propozitii subordonate temporale:

He decided to stay indoors till he should feel better.

Lua hotararea sa stea in casa pana cand se va face bine.

d) in propozitii subordonate finale negative, dupa conjunctiile lest ca nu cumva sa, de teama sa nu, ca sa nu, for fear (that) de teama sa nu etc.:

We were afraid lest he should fail.

Ne temeam sa nu dea gres.

c. May inf.

May cu valoare de „sa' formeaza impreuna cu infinitivul scurt un subjonctiv analitic care se foloseste:

a) in propozitii exclamative, pentru a exprima o urare etc.:

May you live long! Sa traiesti multi ani!

Long may you live! Iti doresc viata lunga!

b) in propozitii subordonate finale, daca vcrbu din principala este la un timp prezent, la viitor sau la imperativ (may - „ca sa' etc.)

I'm afraid it may rain.

Ma tem ca va ploua. Ma tem sa nu ploua.

<nota>

In cazul propozitiilor conditionale, formele de tipul asked etc. sunt adesea tratate ca preterit al indicativului.

</nota>

We'll send her a telegram so that she may wait for us at the station.

Ii vom trimite o telegrama ca sa ne astepte la gara.

Get up earlier (so) that you may catch the train.

Scoala-te mai devreme ca sa prinzi trenul.

c) Dupa it is possible se poate, e posibil:

It is possible that he may come too.

Se poate sa vina si el. E posibil sa vina si el.

d) in propozitii subordonate concesive (traducerile variaza):

Try as he may, he won't succeed in winning the game.

Oricat ar incerca, nu va reusi sa castige partida.

d. Might + inf.

Might cu valoare de „(ca) sa' insotit de un infinitiv scurt se intalneste:

a) in propozitii exclamative, pentru a exprima o urare etc.:

O that he might com soon!

O, de-ar veni mai repede!

b) in propozitii subordonate finale, daca verbul din principala este la un timp trecut:

He made this sacrifice that the others might live.

A facut acest sacrificiu ca sa traiasca ceilalti.

c) in propozitii subordonate completive dupa to be afraid a se teme, a-i fi teama/frica:

She was afraid I might be denied admittance.

Se temea ca mi se va refuza accesul/ca nu voi fi primit.

d) Dupa it was possible se putea, era posibil:

It was possible that he might come.

Era posibil ca el sa vina. Se putea (ca el) sa vina.

e. Will + inf.

Will cu infinitivul scurt se foloseste uneori in loc de may + inf. (in propozitii finale):

Close the door so that it will be warm in the room.

Inchide usa ca sa fie cald in camera.

f. Would inf.

Would cu infinitivul scurt se foloseste uneori in loc de might + inf. sau should + inf. (in propozitii finale):

The plane flew high lest the storm would overrate it.

Avionul zbura sus ca sa nu-1 surprinda furtuna.

Modul imperativ (The Imperative Mood)

§ 187. Modul imperativ este reprezentat in limba engleza de persoana a II-a singular si plural - ambele forme fiind omonimice cu infinitivul scurt (de regula, neinsotit de subiect): ask! 1) intreaba (tu)!

2) intrebati (voi)!

Forma negativa se construieste cu verbul auxiliar do si negatia not (contras: don't): do not (don't) ask!

1) nu intreba (tu)!

2) nu intrebati (voi)!

Pe de alta parte se poate vorbi despre forme ale modului imperativ si la celelalte persoane (unele gramatici ale limbii engleze denumesc aceste forme „conjunctiv analitic'). Acestea sunt alcatuite din auxiliarul let, pronumele personal sau substantivul in acuzativ si verbul de conjugat la infinitivul scurt:

Let me think - Sa ma gandesc.

Let him come at once! Sa vina imediat!

Let John do it John sa faca asta.

Let us inquire into the matter - Sa cercetam cazul.

Forma negativa a imperativului cu let se construieste cu do:

Do not (Don't) let her go there. (Ea) sa nu se duca acolo.

In felul acesta, conjugarea verbului to ask la toate persoanele imperativului devine:

let me ask

sa intreb (eu)

ask

intreaba (tu)

let him, her, it ask

sa intrebe (el, ea)

let us ask

sa intrebam (noi)

ask

intrebati (voi)

let them ask

intrebati (voi)

sa intrebe (ei, ele)

Formele nepersonale ale verbului

(The Non-Personal/ Non-Finite Forms of the Verb)

§ 188. Generalitati. Formele nepersonale ale verbului englez se deosebesc de formele personale printr-o serie de trasaturi, dintre care trebuie amintite: valoarea lor semantica „generala' sau „vaga' (lipsita de elemente „concrete'), absenta persoanei, a numarului si a modului (deci si absenta „modalitatii', a „atitudinii vorbitorului fata de enunt'), precum si imposibilitatea lor de a indeplini singure functia sintactica de predicat al propozitiei (desi, in anumite situatii, ele pot reprezenta constructii predicative - elemente sintactice asemanatoare, dar nu identice cu propozitiile, de exemplu:

Weather permitting we'll go for a walk - Daca ne va ingadui vremea, vom face o plimbare). Ele sunt:

1) infinitivul;

2) forma in -ing (participiul nedefinit, participiul perfect, gerund-ul nedefinit, gerund-ul perfect);

3) participiul trecut.

Infinitivul si participiul trecut din limba romana sunt intru totul comparabile cu cele din limba engleza (ca functii), dar se considera moduri (nepredicative). Participiului nedefinit ii corespunde modul gerunziu. Participiul perfect, gerund-ul nedefinit si gerund-ul perfect nu au corespondent in gramatica limbii romane, dupa cum modul supin nu are corespondent in gramatica limbii engleze (se reda adeseori prin infinitiv etc.).

Infinitivul (The Infinitive)

§ 189. Generalitati. Infinitivul este numele unei actiuni sau stari. El este reprezentat de infinitivul hmg (the Long Infinitive), adica de o forma precedata de particula to (to go a merge, to write a scrie, to assure, a asigura, a incredinta) sau de infinitivul scurt (the Short Infinitive), fara aceasta particula (go ca in I shall go eu voi merge, write ca in Can he write? Stie sa scrie?)

Infinitivul are forme delerminate de aspect, diateza si timpuri, dupa cum se poate vedea din schema de mai jos:

<Schema 21 >

Infinitivul (aspect, diateza, timp)

*Timp

*Aspect

nedefinit

*continuu

diateza activa

diateza pasiva

*diateza activa

*Inf. Nedefinit

to ask a intreba

*to be asked a fi intrebat

to be asking a intreba

Inf. perfect

to have asked a fi intrebat

to have been asked a fi fost intrebat

to have been asking a fi intrebat

Infinitivul arc atat caracteristici verbale cat si substantivale, ceea ce se poate demonstra prin analiza functiilor sale sintactice.

Caracteristicile verbale ale infinitivului reies din functiile sale de:

a) Parte a unui predicat verbal simplu (cand, din punct de vedere morfologic, intra in alcatuirea unui timp compus):

Absolve yourself and you will have the suffrage of the world.

Daca te ierti (tu), vei intruni sufragiile intregii lumi / te va aproba lumea intrega.

Though the hen should sit all day, she could lay only one egg, and, besides, would not have picked up materials for another.

Cu toate ca gaina se intampla sa sada (in cuibar) o zi intreaga, nu face mai mult de un ou si nici nu strange („ciuguleste') materiale pentru un alt ou.

Did you find a rhyme to 'niche'?

Ai gasit o rima pentru „niche'?

(Henry David Thoreau)

b) Parte a unui predicat verbal compus modal:

A gem cannot be polished without friction, nor a man perfected without trials.

Piatra scumpa nu poate fi lustruita fara frecare, nici omul desavarsit fara incercari/ispitiri.

c) Parte a unui predicat verbal compus aspectiv:

They began to count the absentees.

Incepura sa numere absentii.

d) Parte (predicativa) a unui complement complex:

I want him to act less rashly.

Vreau sa actioneze mai putin pripit.

e) Parte (predicativa) a constructiei For-To-Infinitive (care indeplineste mai multe functii sintactice, v. § 195):

This is for him to account for.

El trebuie sa explice asta.

f) Atribut (apropiat de valoarea unei propozitii atributive):

He was the last to come.

El a fost ultimul care a venit.

Comparati cu:

He was the last who came. (aceeasi traducere)

g) Complement circumstantial de scop etc. (apropiat de valoarea unei propozitii circumstantiale):

Byron went to Greece to fight for her independence.

Byron a plecat in Grecia sa lupte pentru independenta ei.

Comparati cu:

B. went to Greece in order that he might fight for her independence.

(aceeasi traducere)

h) Constructie sau parte dintr-o constructie incidenta (aceste constructii se pot cu usurinta transforma in propozitii in care infinitivul se transforma in forme verbale personale-predicate):

to begin with

din capul locului; ca sa incepem cu inceputul

to tell/to say the truth

ca sa spun adevarul, ca sa spunem lucrurilor pe nume

to make/to cut a long story short

pe scurt, ca sa nu mai lungim vorba

<nota>

In gramatica limbii romane printr-un infinitiv lung se intelege cu totul altceva (mergere, venire, incredintare etc.)

</nota>

Valoarea de verb a infinitivului este demonstrata si de faptul ca el poate fi insotit de un complement direct sau circumstantial:

(compl. direct)

To pain the lily,

Sa zugravesti crinul,

To throw a perfume on the violet,

Sa zvarli miresme peste toporas,

To smooth the ice, or add another hue

Sa netezesti gheata sau sa mai adaugi o culoare

Unto the rainbow, or with taper-light

Curcubeului, sau cu lumina lumanarii

To seek the beauteous eye of heaven to garnish,

Sa incerci a impodobi frumosul ochi al soarelui,

Is wasteful and ridiculous excess.

Este o irosire prea risipitoare si caraghioasa. (Shakespeare, King John)

(compl. circumst.)

He used to walk in the morning.

Obisnuia sa se plimbe dimineata.

Insusirile substantivale ale infinitivului apar din functiile sale sintactice identice cu ale substantivului:

a) Subiect: To know is to be powerful.

Comparati cu: Knowledge is power.

A sti inseamna a fi puternic.

b) Nume predicativ: To be or not to be, that is the question.

Stiinta inseamna putere.

A fi sau a nu fi, aceasta-i intrebarea. (Shakespeare, Hamlet)

c) Parte dintr-un subiect complex:

He was known to be an expert in these matters.

Era cunoscut ca un expert in aceste probleme.

Infinitivul lung si scurt (The Long and the Short Infinitive)

§ 190. Infinitivul lung se foloseste intr-un mare numar de cazuri si, dupa cum se poate vedea din paragraful anterior, in cele mai multe dintre functiile sale sintactice.

Infinitivul scurt apare:

a) Dupa verbele auxiliare:

I shall be

(eu) voi fi

they don't mind

putin le pasa (lor)

didn't he see?

n-a vazut (el)?

b) Dupa verbele modale-defective (cu exceptia lui to have (to), to be (to) si aught (to)):

may I ask! pot sa intreb?

he cannot sing nu stie sa cante

c) Dupa combinatiile modale ca had better / rather/ sooner, cannot but etc.:

You had better start now.

Ai face mai bine sa incepi acum.

I had rather wail.

As prefera sa astept.

He cannot but admire your decision.

Nu poate decat sa admire hotararea dumitale.

He cannot choose but hear.

Nu are incotro, trebuie sa asculte.

(Coleridge, Rime of the Ancient Mariner)

d) in cadrul acuzativului cu infinitiv, dupa verbe ca to see a vedea, to hear a auzi etc. (dar nu si la pasiv):

I heard them come. I-am auzit venind.

dar:

They were heard to come.

Fura auziti pe cand veneau.

e) Dupa verbul to make in sensul de „a face', „a convinge', „a hotari', „a determina' (odinioara, to make + inf. lung):

I couldn't make him apologize.

Nu 1-am putut face/determina sa-si ceara scuze.

dar:

He was made to apologize, (pasiv).

A fost convins sa-si ceara scuze.

Which made the ship to go. (inv.)

Care facea corabia sa mearga. (Coleridge, ibid).

f) in engleza vorbita, mai ales in S.U.A., dupa to help a ajuta:

Did you help him solve the riddle?

Tu l-ai ajutat sa rezolve enigma?

g) in anumite propozitii interogative cu un pronuntat colorit emotional, mai ales dupa why si wherefore (inv.) de ce, pentru ce:

Why tell him?

De ce sa-i spui sau sa-i spun sau sa-i spuneti etc.?

Men of England, wherefore ploug

Barbati ai Angliei, de ce sa arati

For the lords who lay ye low?

Pentru stapanii care va asupresc?

(P.B. Shelley, Men of England)

h) Dupa un infinitiv lung de care este legat printr-o conjunctie copulativa (mai ales and):

He asked me to advise and help him.

M-a rugat sa-1 sfatuiesc si sa-l ajut.

Pentru accentuare, contrast etc. particula to se poate insa pastra:

But midst the crowd, the hum, the shock of men

Dar in mijlocul multimii, al zarvei, al ciocnirii cu oamenii

To hear, to see, to feel, and to possess,

Sa auzi, sa vezi, sa simti si sa posezi

And roam along, the world's tired denizen,

Si sa ratacesti mereu, obosit cetatean al lumii,

With none who bless us, none whom we am bless;

Cu nimeni care sa te binecuvanteze sau pe care sa-l binecuvantezi;

This is to be alone; this, this is solitude!

Aceasta inseamna sa fii singur; aceasta, aceasta inseamna singuratate!

(Byron, Childe Harold's Pilgrimage)

Nota. In anumite cazuri, mai ales in raspunsurile date la intrebari, particula to poate tine locul unui infinitiv lung:

He intended to go, but forgot to.

Intentiona sa se duca, dar a uitat.

Infinitivul cu adverb intercalat (The Split Infinitive)

§ 191. Intre particula to a infinitivului lung si elementul verbal se pot intercala anumite adverbe (mai ales adverbe de mod), structura ce rezulta astfel fiind cunoscuta sub numele de Split Infinitive - „infinitiv despicat' sau „infinitiv cu adverb intercalat'. Nerecomandata de gramaticieni multa vreme, ea se intalneste destul de frecvent in limbii engleza de astazi, indeosebi sub formele:

to clearly understand

a intelege clar/limpede

to fully realize

a-si da pe deplin seama

to flatly refuse

a refuza categoric/net

to fully appreciate

a aprecia pe deplin/ cum trebuie

to thankfully receive

a primi cu recunostinta

In cazul infinitivului perfect, adverbul se intercaleaza dupa primul auxiliar (have):

to have clearly understood

a fi inteles clar/limpede

Constructii cu infinitivul (Infinitive/Infinitival Constructions)

§ 192. Generalitati. Constructiile cu infinitivul sunt niste alaturari de parti de vorbire pe baza unor norme gramaticale specifice si cuprinzand infinitive. Aceste constructii sunt de tip predicativ, structura lor sintetica putandu-se dezvolta in forme analitice - propozitii (deci elemente sintactice cu predicat), de exemplu:

I saw him come (=I saw when lie came; I saw that he came).

L-am vazut venind. ( = L-am vazut pe cand venea. Am vazut ca vine).

He is reported to have been appointed manager It is reported that he has been appointed manager).

S-a anuntat ca (el) a fost numit director.

Constructiile cu infinitivul sunt reprezentate de:

a) acuzativul cu infinitiv;

b) nominativul cu infinitiv;

c) infinitivul cu For-To;

d) infinitivul absolut.

Acuzativul cu infinitiv (The Accusative with the Infinitive)

§ 193. Acuzativul cu infinitiv („complement complex' din punct de vedere sintactic, v. § 246) este o imbinare de substantiv sau pronume in acuzativ si un infinitiv (lung sau scurt, in functie de verbul care preceda acuzativul):

Hear a brother sailor

Ascultati pe-un frate marinar

Sing the dangers of the sea.

Cantand primejdiile marii.

(George Stevens)

Constructia „acuzativ cu infinitiv' se foloseste dupa anumite categorii de verbe tranzitive:

a) Verbe care exprima activitati ale simturilor: to see a vedea, to hear a auzi, to feel a simti, to watch a urmari, to observe, to notice a observa, to perceive a zari.

Cu exceptia lui to perceive, dupa aceste verbe urmeaza infinitivul scurt.

Exemple:

Did you see them leave?

I-ai vazut plecand?

Watch me do it.

Uita-te cum procedez.

I'd like to hear her play on the violin.

As vrea s-o aud cantand la vioara.

On entering his house, we at once perceived him to be a man of taste.

Intrand in casa lui, ne-am dat seama imediat ca este un om de gust.

<nota>

Pentru o lista mai cuprinzatoare, v. W.Whiuen si F.Whilaker, Good and Bad English, London, 1946, p. 55-57 si B.Kvans si C. Evans, A Dictionary of Contemporary American Usage, New York 1957, p. 470.

</nota>

We noticed the car stop at the gate.

Am observat ca masina s-a oprit la poarta.

I have never observed her do otherwise.

Nu am vazut-o niciodata procedand altfel.

b) Verbe care exprima activitati mintale: to consider, to think a socoti, a considera, to suppose a banui, a presupune, to imagine a-si inchipui, a-si imagina, to think, to believe a crede, to expect a se astepta la, to understand a intelege, to know a sti, to feel a simti, a i se parca ca, to admit a recunoaste etc. Dupa aceste verbe se foloseste infinitivul lung.

Exemple:

We expected N. to be invited to the conference.

Ne-am asteptat ca N. sa fie invitat la conferinta.

I knew him to be a good piano-player.

Stiam ca este un bun pianist.

He fell the idea to be hazardous.

Ideea i se paru hazardata.

We proved Tom to be wrong.

Am dovedit ca Tom nu are dreptate.

I understood him to be unwilling to go.

Am inteles ca nu e dispus sa mearga.

I consider you to be responsible for it.

Te consider pe dumneata raspunxator de aceasta.

c) Dupa verbe care exprima dorinta, intentia, nemultumirea etc.: to like a-i placea, to want a vrea, a dori, to desire, to wish a dori, to hale a nu vrea, a-i displacea, to intend a intentiona, a avea in vedere, I won't have nu vreau ca, nu inteleg ca etc. Cu exceptia constructiei I won't have si a verbului to leave, infinitivul care urmeaza este lung.

Exemple:

I'd like you to slaw down before you reach the crossroads.

As dori sa incetinesti viteza inainte de a ajunge la intersectii.

Wishing him to finish the work in time I gave him a helping hand.

Dorind ca el sa-si termine lucrarea la limp, i-am dat o mana de ajutor.

I intend John to draw the sketch.

Pentru desenarea schitei il am in vedere pe John.

I won't have you do it again.

Nu vreau sa mai faci asa ceva. Sa nu se mai intample.

She can't bear the child to cry.

Nu suporta sa auda copilul plangand. I se face rau cand aude copilul plangand.

d) Dupa verbele care exprima determinarea: to make, to cause, to induce, to get a face, a determina.

Infinitivul care urmeaza dupa aceste verbe, cu exceptia lui to make este lung:

Exmple:

You make me laugh. Ma faci sa rad.

I made him understand his mistake. I-am facut sa-si inteleaga greseala.

e) Dupa verbe ale declararii: to declare, to pronounce a declara; a declara solemn; to report a raporta, a relata, a anunta etc. (toate urmate de infinitive lungi):

The doctor had pronounced him to be out of danger.

Doctorul stabilise ca e in afara de pericol.

The expedition reported the weather to keep fine.

Expeditia a anuntat ca vremea se mentine frumoasa.

Acuzativul cu infinitiv apare si dupa unele verbe cu propozitii obligatorii: to wait for a astepta, to rely on / upon, to count on /upon:

I waited for them to return.

I-am asteptat sa se intoarca.

Nota. Constructia „acuzativ cu infinitiv' este un subiect controversat in literatura de specialitate, urmarea fiind ca gramaticile „practice' folosesc clasificari dintre cele mai diferite, in manualul de fata s-a pornit de la ideea ca nu orice „acuzativ' urmat de un „infinitiv' este o consiructie „specifica', ci numai acuzativele care sunt foarte strans legate semantic de infinitive reprezinta transformari ale unor propozitii in care acuzativul ar indeplini functia de subiect, iar infinitivul functia de predicat; si ca, pe de alta parte, unul din cele doua acuzative, in cazul cand este luat separat, isi modifica sensul (sau uneori nu are nici un sens), de exemplu:

I hate you lo do it.

Nu vreau (ca tu) sa faci asta.

Comparati cu:

I hale you.

Te urasc.

I hate to do it.

Nu vreau sa fac asta.

Altfel stau lucrurile cand este vorba despre o propozitie ca:

I asked him to come. L-am invitat sa vina.

In aceasta propozitie, him, complement direct la asked, raspunde la intrebarea whom? pe cine? si nu-si modifica sensul in combinatie cu to come, al doilea complement direct, raspunzand la intrebarea what did I ask him to do?

<titluL> Nominativul cu infinitiv (The Nominative with the Infinitive)

§194. Nominativul cu infinitiv („subiect complex' din punct de vedere sintactic) este o imbinare de substantiv sau pronume in cazul nominativ si

un infinitiv (de care sunt despartite printr-un verb la o forma personala), impreuna cu predicatul, nominativul cu infinitiv reduce doua propozitii, si anume o propozitie subiectiva si una predicativa, la una singura, de exemplu:

It is known that he paints.

Se stie ca picteaza.

in care:

that he paints este propozitia subiectiva

iar (it) is known este propozitia predicativa. Ele se reduc la: He is known to paint, (aceeasi traducere)

Nominativul cu infinitiv se foloseste:

a) Cu formele de pasiv ale unui numar de verbe dupa care este posibila constructia acuzativ cu infinitiv, astfel: to know a sti, to consider a considera, to think a considera, a socoti, to expect a se astepta la, to see a vedea, to hear a auzi etc., precum si cu o serie de alte verbe, cum ar fi to say a spune etc.

Exemple:

He had been seen to leave the office at three o'clock.

Fusese vazut plecand de la birou la ora trei.

You are expected to fill in the application form.

Trebuie sa („se asteapta de la dumneata sa ') completezi formularul de cerere.

They were heard to rehearse several times.

Au fost auziti repetand (piesa, rolurile) de mai multe ori.

Jack is said to be a good driver.

Se spune ca Jack e un sofer bun.

b) Cu verbele to seem, to appear a (se) parea, to happen, to chance a se intampla, to prove, to turn out a se dovedi:

I happen to know him.

Intamplarea face sa-l cunosc, intamplator, il cunosc.

She appears to have graduated ten years ago.

Se pare ca a absolvit acum zece ani.

c) Cu verbul copulativ to be si unul din adjectivele sure, certain sigur, likely probabil si unlikely improbabil, putin probabil:

He is sure to come off victorious.

Este sigur ca va iesi victorios.

They are unlikely to succeed.

Este putin probabil ca vor reusi.

<tilu> Infinitivul cu for-to (The For-To Infinitive)

§ 195. Constructia for + substantiv sau pronume + infinitiv lung reprezinta un complex care indeplineste diferite functii sintactice (subiect complex, nume predicativ complex etc.), relatia dintre substantiv sau pronume si infinitiv fiind aceea de subiect secundar si predicat secundar: It is necessary for you to be more economical.

Este necesar sa fii mai econom.

(For you to be more economical este subiect complex si poate fi dezvoltat in asa fel incat sa devina o propozitie subiectiva: It is necessary that you should be more economical).

Here are some poems for him to study.

Iata cateva poezii pe care (urmeaza etc.) sa le studieze.

He asked for the letter to be sent off at once.

A cerut ca scrisoarea sa fie expediata neintarziat.

Infinitivul absolut (The Absolute Infinitive)

§ 196. Aceasta constructie este formata dintr-un substantiv la nominativ si un infinitiv care il insoteste nemijlocit, substantivul reprezentand un subiect diferit de cel al propozitiei respective:

They sent him a telegram, the details to he explained in a letter.

I-au expediat o telegrama, urmand ca detaliile sa fie explicate intr-o scrisoare.

Forma in -ing (The -ing Form)

§ 197. Generalitati. Forma in -ing reprezinta uns dintre cele mai dificile probleme ale gramaticii engleze datorita numeroaselor functii pe care le poate le indeplini la nivelul contemporan al limbii precum si celor pe care le-a putut indeplini in cursul indelungatei sale istorii, inclusiv de la epoca renasterii incoace (unele din aceste functii au disparut, altele s-au modificat etc.). Intrucat, pe de alta parte, este o forma extrem de frecvent folosita atat in limba vorbita cat, mai cu seama (in anumite functii), in limba scrisa, se impune sa-i acordam o atentie deosebita, subliniind, totodata, diferentele fata de gerunziul din limba romana, cu care, desigur, are cele mai mari contingente.

Cuvintele terminate in -ing pot fi impartite in trei clase distincte, dupa cum urmeaza:

1) Cuvinte care nu au (sau nu mai au) nici o legatura cu verbul, astfel:

nothing (pronume) nimic

beginning (subst. indiv.)

inceput (antonim al lui end)

hireling (subst. indiv.)

mercenar

duckling (sitbst. indiv., diminutiv)

ratusca

2) Cuvinte care au o origine verbala, dar reprezinta parti de vorbire de sine statatoare (nu au functii verbale), si anume:

a) Substantive verbale (Verbal Nouns), respectiv forme sau cuvinte in -ing indeplinind functia de substantive (mai exact, substantive din categoria a V-a potrivit clasificarii substantivelor dupa ideea de numar), dupa cum se poate demonstra cu usurinta cu ajutorul determinantilor si al functiei sintactice:

His coming was quite unexpected.

Sosirea lui a fost cu totul neasteptata.

(Coming este substantiv pentru ca este insotit de determinantul substantival his - adjectiv posesiv si, sintactic, indeplineste functia de subiect, ocupand locul I intr-o propozitie enuntiativa; un sinonim apropiat al lui coming este arrival, a carui functie substantivala este evidenta).

Reading maketh a full man; conference a ready man; and writing an exact man.

Lectura / Citilul il face pe om multilateral; discutia, prompt la raspunsuri; si notarea (luarea de notite, de insemnari), exact (precis, corect). (Francis Bacon, Of Studies)

(Reading si writing sunt substantive, pentru ca sunt insotite de determinantul generic zero - articolul zero - indeplinesc functia sintactica de subiect si sunt intru totul comparabile cu conference, substantiv, impreuna cu care alcatuiesc o serie notionala).

b) Adjective verbale (Verbal Adjectives), derivate din verbe, clar indeplinind o fuctie adjectivala prin aceea ca exprima o insusire si, sintactic, sunt atribute asezate inaintea substantivelor:

the coining year anul care vine

(Coming este adjectiv, valoarea sa semantica este de determinant temporal - poale fi comparat cu future in the future year anul viitor - sta inaintea substantivului ca majoritatea adjectivelor atributive engleze, indeplineste functia sintactica de atribut).

3) Cuvinte care au atat o origine cat si o functie verbala sau o origine verbala si o functie nominativ-verbala. Ele formeaza categoria care ne intereseaza aici si sunt reprezentate de:

participiul in -ing

gerund

Participiul in -ing (The -ing Participle)

§ 198. Participiul in -ing are o origine si o functie verbala si este reprezentat de l) participiul nedefinit si 2) participiul perfect.

§ 199. 1) Participiul nedefinit (the Indefinite Participle) denumeste o actiune continua sau o stare si, in linii mari, corespunde gerunziului din limba romana: going mergand, flying zburand, lying zacand, El poate avea forme ale diatezei: asking (dial, activat intreband, being asked (dial, pasiva) fiind intrebat.

Functia verbala a participiului nedefinit apare cu deosebita claritate atunci cand este folosit ca element care intra in alcatuirea unor timpuri compuse:

I am singing (eu) cant etc.

Mai putin evidenta este functia verbala a participiului nedefinit intr-o serie de alte situatii, unde, totusi, ea poate fi demonstrata prin posibilitatea transformarii participiului nedefinit in forme verbale personale, conditionate de functia sa sintactica:

a) Parte dintr-un atribut:

A poet is a man speaking to men.

Poetul este un om care vorbeste oamenilor.

(William Wordsworth, Preface to the 'Lyrical Ballades')

(A poet is a man who speaks to men).

b) Complement circumstantial sau parte dintr-un complement circumstantial de timp:

Seeing me, he slopped.

Vazandu-ma, se opri.

(When he saw me, he stopped.)

c) Complement circumstantial sau parte dintr-un complement circumstantial cauzal:

Feeling tired, the boy went to bed.

Simtindu-se obosit, baiatul se duse la culcare.

As he felt tired, the boy went to bed.)

d) Complement circumstantial sau parte dintr-un complement circumstantial de „imprejurari insotitoare':

He entered the room singing.

Intra in odaie cantand.

(He entered the room, lie was singing.

e) Parte de complement circumstantial de comparatie:

(He spoke in a loud voice, as if he were alone.)

He spoke in a loud voice, as if being alone.

Vorbea cu voce tare, de parca ar fi fost singur.

f) Parte dintr-o constructie participiala (v. § 201-204).

g) Parte din constructii participiale incidente:

roughly speaking

in linii mari/generale, in general

strictly speaking

de fapt

judging by appearances

judecand dupa aparente

granting that

admitand ca

beginning with the 1^st of June

incepand cu l iunie

talking of

vorbind despre

§ 200. 2) Participiul perfect (The Perfect Participle) este format din participiul nedefinit having si participiul trecut al verbului de conjugat, avand forme ale diatezei, [de exemplu: having asked (diat. act.) intreband, having been asked (dial, pasiva) fiind intrebat. Spre dosebire de participiul nedefinit, participiul perfect denumeste intotdeauna o actiune sau o stare ce are loc inaintea actiunii sau starii exprimate de verbul personal:

Having signed the article, he handed it to the reporter.

Semnand/ Dupa ce semna articolul, i-l inmana reporterului.

Functia verbala a participiului perfect se poale deduce din functiile sale sintactice:

a) Complement circumstantial sau parte dintr-un complement circumstantial de timp:

Having finished his home-task, Mike went to the pictures.

Terminandu-si/dupa ce-si termina tema/temele, Mike se duse la cinema.

(After / When he had finished his home-task, Mike went to the pictures.)

b) Complement circumstantial sau parte dintr-un complement circumstantial cauzal:

Having been warned of the low temperatures there, he clothed warmly. (As he had been warned)

Deoarece fusese prevenit/Fiind prevenit impotriva temperaturilor scazute din acea regiune, se imbraca in haine calduroase.

Nota. Functia temporala sau cauzala a participiului perfect se deduce din sensul general al contextului, dest uneori identificarea este destul de dificila.

<Schema 22>

Participiul in –ing

*Timpul

Diateza activa

*Diateza pasiva

*Nedefinit

asking intreband

*being asked fiind intrebat

*Perfect

having asked intreband

having been asked fiind intrebat

</schema 22>

Constructii participiale (Participial Constructions)

§ 201. Generalitati. Constructiile participiale, comparabile cu constructiile cu infinitivul, sunt reprezentate de

a) acuzativul cu participiu;

b) nominativul cu participiu;

c) nominativul absolut cu participiu.

Acuzativul cu participiu ( The Accusative with the Participle)

§ 202. Format dintr-un substantiv sau pronume in acuzativ si un participiu nedefinit, acuzativul cu participiu este un sinonim al acuzativului cu infinitiv, de care se deosebeste prin aceea ca, de obicei, implica idcea de durata, de desfasurare a actiunii sau starii:

I heard him singing.

L-am auzit cantand. L-am auzit in timp ce canta. L-am auzit cum canta.

Comparati cu:

I heard him sing.

L-am auzit cantand. (Aici intereseaza faptul ca atare, nu durata)

Acuzativul cu participiu se foloseste dupa verbele care exprima activitati ale simturilor (to see etc.), precum si dupa to find a gasi:

When I returned home, I found our guest reading.

Cand m-am intors acasa, l-am gasit pe musafirul nostru citind.

Nominativul cu participiu (The Nominative with the Participle)

§ 203. Format dintr-un substantiv sau pronume la nominativ si un participiu nedefinit, nominativul cu participiu este un sinonim al nominativului cu infinitiv, de care se deosebeste prin sublinierea ideii de durata (comparati cu § 202). Se foloseste cu verbe care exprima activitati ale simturilor:

They were seen watering the horses.

Au fost vazuti adapand / in timp ce adapau/cum adapau caii.

Nominativul absolut cu participiu (nedefinit sau perfect)

(The Absolute Nominative with the Participle)

§ 204. In cadrul acestei constructii, participiul se gaseste in relatie predicativa cu un substantiv sau pronume in nominativ, fara ca acestea sa fie subiect al propozitiei:

There being no other passenger in the compartment, F. lit his pipe.

Nefiind nici un alt pasager in compartiment, F. isi aprinse pipa.

(As there was no other)

All the candidates having been examined, the examiners left the classroom.

Toti candidatii fiind examinati, examinatorii parasira sala.

(After all the candidates had been examined sau: Since all the candidates had been examinated)

Gerund-ul (The Gerund)

§ 205. Generalitati. Spre deosebire de participiul in -ing care, asa cum s-a aratat, are o origine si o functie verbala, gerund-ul, identic ca forma cu participiul in -ing, are o origine verbala, dar functia sa nu este numai verbala, ci si substantivala. Functia substantivala poate fi demonstrata cu ajutorul determinantilor caracteristici substantivului ( de exemplu, adjectivele demonstrative si posesive) si al prepozitiilor, iar functia verbala cu ajutorul determinantilor verbali (adverbe, substantive si pronume in acuzativ etc.). Un indiciu il pot constitui si modificatorii specifici. Astfel, in exemplul

He had an aptitude for mimicking people.

Avea darul de a-i imita pe oameni.

mimicking este un gerund: functia sa substantivala este demonstrata de prepozitia for (verbele nu pot fi precedate de prepozitii), iar cea verbala de complementul diced people (substantivele nu pot avea (complemente directe).

De asemenea, in exemplul

He has a bad habit of smoking before breakfast.

Are prostul obicei de a fuma inainte de micul dejun.

smoking este precedat de prepozitia of si urmat de complementul circumstantial before breakfast ceea ce demonstreaza functia verbala a cuvantului smoking).

Gerund-ul este reprezentat de gerund-ul nedefinit si de gerund-ul perfect.

Gerund-ul nedefinit (The Indefinite Genind)

§ 206. Gerund-ul nedefinit este identic ca forma tu participiul nedefinit: coming venind, trying incercand, having avand. Partile de vorbire cu care asociaza in mod caracteristic sunt:

a) Anumite verbe:

to avoid (ex. I avoid seeing him.)

a evita (de exemplu: Evit sa-1 vad.)

to bear

a suferi, a suporta

to begin

a incepe

to finish

a termina

to hate

a nu-i placea, a nu putea suferi

to intend

a intentiona, a avea de gand

to keep

a continua

to prefer

a prefera

to start

a incepe

to stop

a inceta

I can't help

nu pot sa nu etc.

b) Anumite verbe cu prepozitii:

to acuse of

a acuza, a invinovati de

to agree on

a cadea de acord sa/asupra

to aim at

a tinti la/sa

to believe in

a crede in

to consist in

a consta in

to prevent from

a impiedica sa

to result in

a avea drept rezultat

to succeed in

a reusi sa/in etc.

c) Anumite substantive cu prepozitii:

art of

arta de a

disappointment at

dezamagire cauzata de

experience in

experienta in

fear of

teama de

habit of

obicei de a

hope(s) of

speranta de (a)

idea of

idee de a

importance of

importanta de a

objection to

obiectie fata de

process of

proces de

reason for

motiv de (a)

right of

drept de (a)

surprise at

surprindere de a

way of

mijloc de (a) etc.

d) Anumite adjective si adjective cu prepozitii:

afraid of

caruia ii este teama de/sa

capable of

capabil de (a)

conscious of

constient de

proud of

mandru de

responsible for

raspunzator pentru

De asemenea:

worth

care merita sa etc.

Gerundul nedefinit poale indeplini numeroase functii sintactice, si anume functiile substantivului, precum si functia de parte a unui predicat verbal compus aspectiv. Exemple: It's no use crying (subiect).

Nu are nici un rost sa plangi.

I intend going (compl. direct) to the exhibition.

Intentionez sa ma duela expozitie.

He prevented me from doing (compl, prepozitional) it.

M-a impiedicat sa fac asta.

Stop teasing the dog! (parte a pred. aspectiv)

Nu mai necaji cainele!

Gerund-ul perfect (The Perfect Gerund)

§ 207. Gerund-ul perfect este identic ca forma cu participiul perfect: having come venind, having been seen fiind vazul, having solved rezolvand. Spre deosebire de gerund-ul nedefinit, gerund-ul perfect exprima intotdeauna o actiune sau o stare ce a avut loc inaintea unei alte actiuni sau stari exprimate de verbul personal:

I remember having met her.

Imi amintesc ca am cunoscut-o.

Don't you regret having said that?

Nu regreti ca ai spus asta?

Mai putin numeroase decat cele ale gerund-ului nedefinit, functiile sintactice ale gerund-ului perfect sunt urmatoarele:

a) Complement direct sau prepozitional:

He denies having spoken with them.

Neaga ca ar fi vorbii cu ei.

Thank you for having contributed to the first issue of the magazine.

Va multumim pentru colaborarea dv. la primul numar al revistei.

b) Complement circumstantial de limp:

After having glanced over the letter he put it back into the envelope.

Dupa ce-si arunca ochii pe scrisoare, o puse inapoi in plic.

c) Complement circumstantial de cauza (rar):

Owing to his having staged the play, the performance was a success.

Datorita faptului ca el a regizat piesa, spectacolul a fost un succes.

<Schema 23>

Gerund-ul

*Timpul

*Diateza

*activa

*pasiva

*Nedefinit

*asking intreband

*being asked fiind intrebat

*Perfect

*having asked intreband

*having been asked fiind intrebat

</schema 23>

Participiul trecut (The Past Participle)

§ 208. Generalitati. Participiul trecut intra in alcatuirea unor timpuri si forme verbale compuse:

I have asked (perf. prezent)

am intrebat

I had asked (m. m. ca perf.)

intrebasem

I shall have asked (viit. anterior)

voi fi intrebat

I was asked (preterit pasiv) to have asked (inf. perf.

am fost intrebat

have been asked (part. perf. sau gerund perf. pasiv)

a fi intrebat (pe cineva etc.) fiind intrebat etc.

Nota. Pentru forma participiului trecut, v. § 13 .

Adeseori participiul trecut apare in propozitie ca o forma eliptica:

The sentence underlined (= which was underlined) by the teacher is an independent clause

Propozitia subliniata de profesor este o propozitie independenta.

The phrase mentioned above which was mentioned above) is slangy.

Expresia amintita mai sus tine de slang.

Astfel de elipse sunt posibile atunci cand participiul trecut tine de un timp al diatezei pasive cand este un participiu trecut pasiv (a Passive Past Participle). Atunci cand participiul trecut pasiv nu este insotit de complementul de agent sau cand acesta din urma nu se subintelege din context (fara a deci exprimat), participiul devine adjectiv (atributiv sau predicativ):

a broken cup - o ceasca sparta

a written exercise - un exercitiu scris

The ship is unloaded. - Vasul este descarcat.

Exista si participii trecute active (Active Past Participles) care pot deveni adjective:

a travelled man - un om calatorit

Participiul trecut al unor verbe are forme paralele de adjectiv:

Participiu trecut / Adjectiv

cleft – despicat cloven – despicat

died - murit dead - mort

drunk - baut drunken - beat

loved - iubit beloved - iubit, scump

struck - lovit striken - lovit

sunk - cufundat sunken - afundat

Participiul trecut poate indeplini urmatoarele functii sintactice:

a) Nume predicativ:

In spite of himself, he was impressed.

b) Atribut:

the problems discussed at the conference

c) Parte dintr-un complement circumstantial (de timp, conditional, comparativ, concesiv), fiind precedat de conjunctiile when cand, if daca, as is/though ca si cum, de parca, though desi etc.

When examined, he always answered perfectly.

Cand era examinat, dadea intotdeauna raspunsuri perfecte.

As if driven by the wind the ship sailed northwards.

Ca impinsa/De parca ar fi fost impinsa de vant, corabia plutea spre miazanoapte.

Though taken aback he kept silent.

Desi surprins peste masura, continua sa taca.

d) Parte dintr-o constructie cu participiu (trecut).

Constructii cu participiul trecut (Past Participle Constructions)

§209. Participiul trecut intra in alcatuirea urmatoarelor constructii:

a) Predicatul complex;

b) Nominativul absolut cu participiu (trecut).

Predicatul complex (The Complex Predicate)

§210. Participiul trecut poate constitui un element predicativ suplimentar (a Predicative Adjunct) dupa un numar de verbe notionale ca: to come a veni, to get, to have, a face etc., to leave a lasa etc., in cadrul asa-numitului predicat complex.

The envelope has come unstuck.

Plicul s-a deslipit.

You must have your hair cut.

Trebuie sa-i tai parul.

<Schema 24>

Conjugarea verbului „to ask”

Timpul

Diateza activa

Diateza pasiva

Aspect nedefinit

*Aspect continuu

*Aspect nedefinit

*Aspect continuu

*Prezent Indicativ

I ask

I am asking

I am asked

I am being asked

*Perfect prezent

I have asked

I have been asking

I have been asked

*Preterit

I asked

I was asking

I was asked

I was being asked

*M. mult ca perfect

I had asked

I had been asking

I had been asked

*Viitorul apropiat

I am going to ask

I am going to be asking

I am going to be asked

*Viitorul perfect

I shall/will have asked

I shall/will have been asking

I shall/will have been asked

*Viitorul simplu

*I shall/will ask

I shall/will be asking

I shall/will be asked

*Viit. in trecut si cond. Prezent

I should/would ask

I should/would be asking

*I should/would be asked

*Conditional trecut

I should/would have asked

I should/would have been asking

*I should/would have been asked

Subjonctiv

I ask; I should ask etc.

I be asking

*I should be asking etc.

I be asked I should be asked etc.

*Imperativ

let me ask! ask!

let me be asking! be asking!

let me be asked! be asked!

*Infinitiv nedefinit

to ask

to be asking

to be asked

*Infinitiv perfect

to have asked

to have been asking

to have been asked

*Participiu si gerund nedefinit

asking

being asked

*Participiu si gerund perfect

having asked

having been asked

*Participiu trecut

asked

</schema 24>

Nominativul absolut cu participiu (trecut)

[The Nominative Absolute with the (Past) Participle]

&211. Nominativul absolut cu participiu trecut este comparabil cu nominativul absolut cu participiu nedefinit (v. §204). Participiul se gaseste in relatie predicativa cu un substantiv sau pronume in nominativ, fara ca acestea sa fie subiect al propozitiei:

(compl. circ. de timp)

Our work done, we returned. Ispravind munca, ne-am intors (When our work had been done, we returned).

He stood still, (with) his eyes fixed on the ground.

Statea nemiscat/locului cu ochii in pamant.

Contact \|- ia legatura cu noi -\|
Adauga document \|- pune-ti documente online -\|
Termeni & conditii de utilizare \|- politica de cookies si de confidentialitate -\|
Copyright © \|- 2024 - Toate drepturile rezervate -\|