Subiectul si subiectiva

Subiectul

I. Definitie – partea principala de propozitie care arata:

- cine face actiunea exprimata de P.V.;

- cui i se atribuie caracteristica exprimata de N.P.;

- cine sufera actiunea exprimata de un P.V. prin verb la diateza pasiva.

Ex. Colegul meu citeste.

El este atent.

Studentii sunt ajutati de profesori.

II. Subiectul poate fi exprimat prin:

1. Substantive:

- in N. - Vecinul meu este inginer.

- in G. - Ai casei au plecat.

- in A. - A venit la lume! Au cazut la mere! Erau in scoala la oameni!

2. Pronume:

- in N. - Acesta stie totul.

- in G. - Ai lui au plecat.

- in D. - Scrieti ¹/cui va iubeste ²/.

- in A. - Cu totii au plecat.

3. Numerale cu valoare substantivala in N:

Trei au plecat. Amandoi lipsesc. Al doilea e bolnav.

4. Verbe la infinitiv si supin:

E usor a gresi. E greu de muncit.

5. Interjectii: Deodata se aude trosc.

III. Clasificare:

1. Dupa autorul actiunii:

- gramatical: Ioana citeste carti politiste. (autorul actiunii verbelor la diateza activa)

Maria se gandeste la prieteni.

Mircea este chemat de parinti.

- logic:  Mircea este chemat de parinti. (C. Ag.)

Ii place ¹/sa cante²/. Le este frig.

2. Dupa numarul de componenti:

- simplu: Copiii au primit vacanta.

- multiplu: Mircea, Radu si Vasile sunt ingineri constructori.

- reluat: Virtutea pentru dansii ea nu exista.  ea = sb. reluat

3. Dupa prezenta sau absenta din propozitie:

- exprimat: Ea scrie o scrisoare.

- neexprimat:

- inclus – este subiectul la persoanele I si a II-a singular si plural ale verbelor predicative.

Ex. Mananc paine. Mananci paine. Mancam paine. Mancati paine.

Observatie: Acolo unde exista omonimii intre persoanele verbelor (aceleasi forme) este obligatorie folosirea pronumelor personale: eu apropii – tu apropii; eu stiu – ei stiu;

In proverbe subiectul inclus se mai numeste si subiect gnomic.

- subinteles – la persoana a III-a singular si plural, cand subiectul nu mai apare, caci a aparut in propozitii anterioare.

Ex. Vasile intra in sala si se asaza la masa. (el se asaza)

- nedeterminat – nu este indicata precis persoana care face actiunea verbului.

Referat: Ioan Slavici - opera, viata si activitatea literara Referat: Motiv literar - o componenta structurala a textului oricarei opere literare

Ex. Bate la usa. Suna. Scrie in ziare. Folositi ascensorul! Bate fierul cat e cald!

S-a spus la radio ; S-a scris in ziar ; S-a transmis la televizor.

- inexprimabil – la verbele si la expresiile verbale impersonale a caror actiune nu poate fi atribuita unei persoane sau unui obiect.

Ex. Afara ploua. Ninge mereu. Imi sta bine cu haina aceasta.

Obs.

1. Subiecte ale verbelor la moduri nepersonale:

- infinitiv: Inainte de a incepe meciul, el a fost la medic. Inainte de a pleca tu, noi te-am vizitat.

- gerunziu: Plecand el, am venit eu. Venind tu, noi ne-am bucurat.

2. Subiectul in alt caz decat nominativul (exceptii reale): Dorinta (ori)cui iubeste este sa . ;

Ofer cartea (ori)cui mi-o cere.; Trimit pe (ori)cine vrea sa se duca. Acorda mai multa atentie la ceea ce se intampla in jurul tau.

3. Subiectul in alt caz decat nominativul (exceptii aparente): Au mai plecat dintre invitati. Vor sosi de-ai vostri. Ai casei lipsesc. Ce de oameni au venit! A venit la lume! Au venit peste / in jur de / sub o mie.

IV. Topica si punctuatie:

1. De regula sta inaintea predicatului:

- subiectul verbului predicativ sau copulativ personal:

Ex. Cursurile incep la ora opt.

- in propozitii interogative sau subordaonete, cand subiectul este exprimat prin pronume relativ sau interogativ:

Ex. Cine a venit? Nu stiu /¹cine a venit ²/.

2. Poate sta si dupa predicat in situatiile:

- din motive de expresivitate: Ne-am adunat toti copiii.

- subiectul unui P.V. sau P.N. exprimat prin verb sau expresie verbala impersonala.

Ex. Ti se cuvine respect. E usor de constatat.

- in propozitii principale incidente: Am plecat! zise el.

- subiectelele verbelor la infinitiv sau gerunziu:

Ex. Ai plecat inainte de a veni noi. Venind el, am plecat noi.

Nota: Subiectul nu se desparte de predicat niciodata prin virgula, indiferent de topica.

V. Propozitii fara subiect

Ex. E bine de noi. E rau de ei. E vai de el. Ii arde de joaca. (e bine, e vai = P.N.; ii = subiect logic)

Se vine tarziu acasa. Se doarme putin. Se alearga mult.

Propozitia subordonata subiectiva

I. Definitie – indeplineste functia de subiect al verbului din regenta, deoarece axesta n-are subiect.

II. Elementul regent poate fi:

1. Verb personal (subordonata raspunde la intrebarea „cine”?)

SB          PP

Ex. Cine se scoala de dimineata ¹/ departe ajunge ²/. (1 = SB; 2 = PP)

2. Verbe impersonale: a trebui, a reiesi, a rezulta, a decurge, a deriva, a-i placea, a-i conveni, a se spune, a se zice

PP                  SB

Ex. El ¹/ trebuie ²/ sa plece la scoala ¹/. (1 = PP, 2 = SB)

PP   SB

Se zice ¹/ ca vom face o excursie ²/. (1 = PP; 2 = SB)

Alte verbe impersonale: se afirma ca, se adevereste ca, se dovedeste ca, se intelege ca, se cunoaste ca, se stie ca

3. Expresii verbale impersonale: e bine, e rau, e necesar, e de mirare, e firesc, e ciudat, e placut, e primejdios, e greu sa, e sigur ca, e posibil sa, e obligatoriu sa, e musai sa, e destul ca, e de la sine inteles,

Ex. E de mirare ¹/ ca si-a amintit de mine ²/. (1 = PP; 2 = SB)

Problema aceasta ¹/este greu ²/sa fie rezolvata.¹/ 2 = PP; 1 = SB

4. Adverbe si loc. adv. predicative: fireste, desigur, bineinteles, probabil, posibil, normal, poate, pesemne, de buna seama

Ex. Desigur ¹/ ca s-a rezolvat problema ²/. (1 = PP; 2 = SB)

N.B. Adverbul predicativ este urmat de o conjunctie subordonatoare.

Ex: Poate vine si el. Poate /ca vine si el.

desigur – adv. predicativ; De sigur, e sigur. de sigur = prep. + adj./adv

Atentie! – daca adv. pred. poate primi verbul „a fi” → P.N

– daca adv. pred. nu poate primi verbul „a fi” → P.V.

5. Verbe copulative care n-au subiecte in propozitiile lor:

Daca tace ¹/inseamna ²/ca este vinovat.³/

Ex. Daca se ingrijeste ¹/ pare mai elegant ²/. (1 = CDT; 2 = PP)

III. Exceptii de la subiectiva

Exista cateva expresii verbale impersonale, care, desi n-au subiect in propozitia lor, nu cer subiectiva in fraza, deoarece acestea n-au trebuinta de subiect.

- imi pare bine

- imi pare rau

- imi arde

- imi este penibil

- imi pasa

- imi merge bine

- imi sta bine

- mi se face (de plimbare)

- mi se uraste

- mi se acreste

- mi se casuneaza

- mi se abate

- e bine de cineva ¹/ ca .²/ 2 = Cz

- e bine de cineva ¹/ sa²/ 2 = Condt

IV. Topica si punctuatie

SB este asezata, de obicei, dupa regenta. Ma deranjeaza /ca nu are incredere.

SB nu se desparte, in general, prin nici un semn de punctuatie de regenta ei.

Urmeaza /sa-l caut mai tarziu.

SB se desparte prin virgula de regenta ei cand sta inaintea acesteia. In regenta se afla un subiect reluat.

Cine nu greseste, ¹/acela nu este om ²/. (acela = subiect reluat)