Propozitiile subordonate

TIPUL PROPOZITIEI SUBORDONATE / DEFINITIE

TERMENI REGENTI

ELEMENTE DE RELATIE

INTREBARI

CONTRAGERE / EXPANSIUNE - EXEMPLE

Predicativa (PR) – indeplineste in fraza functia de nume predicativ al unui verb copulativ din propozitia regenta.

Verbul copulativ (a fi, a deveni, a se face, a ajunge, a ramane, a insemna, a parea).

a. pronume relative: cine, ce, a cui, cui.

b. adjectiv pronominal relativ: carui

c. pronume nehotarat: oricine, orice etc.

d. adj. pronominale nehotarate: orice, oricare etc.

e. adverbe relative: unde, cand, cum (precum), cat.

f. conjunctii subordonatoare: ca, sa, ca . sa, daca, de etc.

g. locutiuni conjunctionale subordonatoare: ca si cum, ca si cand, dupa cum, de parca.

cum este (ce este), cine este subiectul?, care este lucrul, fiinta, ideea etc. desemnata de subiect?

El va ajunge ce si-a dorit.

Nelamurirea lui cui sa-i ceara socoteala.

Subiectul era a cui compunere este mai reusita.

Intrebarea mea era carui copil sa-i dau aceasta carte.

Cartea este a oricui o citeste.

Castigatorul este orice copil ajunge primul.

Intrebarea este cat vei cheltui acolo.

Intrebarea este daca va reusi.

El a ramas ca si cand n-ar fi auzit de asta niciodata.

Observatii

1. Propozitia subordonata predicativa sta, de obicei, dupa verbul din regenta, dar poate sta si inainte, daca se insista asupra celor comunicate prin PR.

Cum e floarea de cires era fata mosului.

Subiectiva (SB) – indeplineste in fraza functia de subiect al propozitiei regente.

a. verb personal

Castiga cine alearga mai bine.

b. verb impersonal la orice diateza: trebuie, este, se intampla, se zice, se cuvine, se cade, se spune, se pare, (ii) este dat, (ii) este scris etc.

c. verb personal devenit impersonal: place, ramane, ajunge, pasa, vine etc.

d. expresie verbala impersonala: e bine, e rau, e frumos, e usor, e greu, e posibil, e cu putinta etc.

e. adverb sau locutiune adverbiala predicativa: desigur, bineinteles, fireste, probabil, poate, fara-ndoiala, de buna seama, cu siguranta etc.

a. pronume relative: cine, ce, a cui, cui.

b. adjectiv pronominal relativ: carui

c. pronume nehotarat: oricine, orice etc.

d. adj. pronominale nehotarate: orice, oricare etc.

e. adverbe relative: unde, cand, cum (precum), cat.

f. conjunctii subordonatoare: ca, sa, ca . sa, daca, de etc.

g. locutiuni conjunctionale subordonatoare: ca si cum, ca si cand, dupa cum, de parca.

cine?, ce?

Observatii:

. Regenta unei subiective poate fi intercalata in subordonata:

Urmele lasate in zapada e posibil sa se vada si maine.

Fiecare elev trebuie sa-si pregateasca zilnic lectiile.

Observatii:

Subiectiva poate sta atat inaintea regentei, cat si dupa aceasta.

Cine va incerca, acela va castiga.

Daca nu zice nimic inseamna ca este de parerea noastra.

Ceea ce facea el era sa ne anunte data plecarii.

Atributiva (AT) – are in fraza functia sintactica de atribut al unui substantiv, a unui pronume sau al unui numeral din prop. regenta.

1. substantiv
2. pronume
3. numeral

a. pronume relative: cine, ce, a cui, cui.

b. adjectiv pronominal relativ: carui

c. pronume nehotarat: oricine, orice etc.

d. adj. pronominale nehotarate: orice, oricare etc.

e. adverbe relative: unde, cand, cum (precum), cat.

f. conjunctii subordonatoare: ca, sa, ca . sa, daca, de etc.

g. locutiuni conjunctionale subordonatoare: ca si cum, ca si cand, dupa cum, de parca.

care?, ce fel de?,

al, a, ai, ale cui?

Observatii:

1. Atributiva sta intotdeauna dupa termenul regent, de obicei imediat dupa acesta, fiind deseori intercalata.

2. Atributiva nu se desparte prin virgula de regenta.

In situatia in care aduce o explicatie suplimentara (atributiva explicativa), atributiva se desparte prin virgula de regenta.

Isi va cumpara cartea, pe care si-o doreste.

Completiva directa (CD) – indeplineste functia sintactica de complement direct in fraza.

1. verb tranzitiv:

Spune-i ce vrei.

2. locutiune verbala

N-a bagat de seama ca ai plecat.

c.   interjectie predicativa

Uite ca vine.

a. pronume relative: cine, ce, a cui, cui.

b. adjectiv pronominal relativ: carui

c. pronume nehotarat: oricine, orice etc.

d. adj. pronominale nehotarate: orice, oricare etc.

e. adverbe relative: unde, cand, cum (precum), cat.

f. conjunctii subordonatoare: ca, sa, ca . sa, daca, de etc.

g. locutiuni conjunctionale subordonatoare: ca si cum, ca si cand, dupa cum, de parca.

ce?, pe cine?

Observatii:

Propozitia subordonata completiva directa sta, de obicei, dupa regenta. Pentru evidentiere, poate fi asezata si inaintea regentei.

Pe oricine intalnea, intreba despre accident.

Completiva indirecta (CI) – indeplineste in fraza functia sintactica de complement indirect.

a.      verb predicativ

Ma gandesc la ce ma intereseaza.

b.      locutiune verbala

Imi pare rau ca n-ai venit.

c. adverb

E rau de cine minte.

d. adjectiv

El este mandru de ce a realizat.

e. interjectie

E vai de cine nu invata carte.

a. pronume relative: cine, ce, a cui, cui.

b. adjectiv pronominal relativ: carui

c. pronume nehotarat: oricine, orice etc.

d. adj. pronominale nehotarate: orice, oricare etc.

e. adverbe relative: unde, cand, cum (precum), cat.

f. conjunctii subordonatoare: ca, sa, ca . sa, daca, de etc.

g. locutiuni conjunctionale subordonatoare: ca si cum, ca si cand, dupa cum, de parca.

cui?

pentru cine / ce?; de cine / ce?; despre cine /  ce?; la cine / ce?; cu cine / ce?

Observatii:

1. Propozitia subordonata completiva indirecta sta, de obicei, dupa termenul regent. Pentru evidentierea ei poate fi asezata inaintea regentei.

. Cand sta dupa regenta nu se desparte prin virgula de aceasta, iar daca sta inaintea acesteia se desparte prin virgula.

Circumstantiala de loc, (locala, CL) - indeplineste in fraza functia sintactica de complement circumstantial de loc.

1. verb

Plec unde mi-ai spus.

b. locutiune verbala:

Ai luat-o la fuga unde ai vazut cu ochii.

c.       interjectie:

Hai unde am stabilit.

a. pronume relative: cine, cui.

b. adjective pronominale relative: ce, oricine, oricare etc.

c. pronume si adjective pronominale nehotarate: oricine, oricare

d. adverbe relative: unde, incotro.

e. adverbe nehotarate: oriunde, oriincotro.

unde?, de unde?, pana unde?, incotro?, pe unde?

Observatii:

1. Propozitia subordonata locala poate avea in regenta ca element corelativ adverbul de loc acolo.

Ne vom plimba pe acolo pe unde au fost plantate flori.

2. In mod obisnuit, propozitia subordonata locala sta dupa propozitia regenta. Ea poate fi intercalata sau sa stea inaintea regentei.

. Cand se afla dupa regenta, locala nu se desparte prin virgula de aceasta. Inaintea regentei se desparte prin virgula atunci cand nu se insista asupra ei si are in regenta un adverb corelativ. Intercalata in regenta, locala se desparte prin virgula, doar daca este inaintea predicatului.

Alerg pe unde s-au trasat liniile albe.

Circumstantiala de mod (modala, CM) - indeplineste in fraza functia sintactica de complement circumstantial de mod.

1. verb

El vorbeste cum a fost invatat.

2. locutiune verbala:

Ea se da de-a rostogolul precum i-a vazut pe colegii ei.

3. adverb

El canta frumos dupa cum stie mai bine.

4. adjectiv

El este destept precum este si tatal lui.

a. adverbe relative: cum, precum, cat.

b. locutiuni conjunctionale subordonatoare: dupa cum, ca si cum, ca si cand, de parca, pe masura ce, fara sa etc.

cum?, in ce fel?, in ce mod?, in ce chip?, cat?

Observatii:

1. Propozitia subordonata modala poate avea in regenta ca elemente corelative adverbe si locutiuni adverbiale: asa, astfel, atat, intocmai.

2. Topica modalei este libera: poate sta inaintea regentei, dupa regenta sau poate fi intercalata in regenta. Modalele introduse prin locutiunile conjunctionale de parca si de cum stau intotdeauna dupa regenta.

Atunci cand modala sta inaintea regentei, se desparte prin virgula, daca are un corelativ in regenta, iar atunci cand este intercalata se izoleaza prin virgule, daca este asezata inaintea predicatului.

Circumstantiala de timp (temporala, CT) - indeplineste in fraza functia sintactica de complement circumstantial de timp.

1. verb

Plec la tara cand voi fi in concediu.

b.       locutiune verbala

Va fi bagat in seama cand va fi matur.

c.        adverb

Acum cand citeste are imaginatie bogata.

d.       adjectiv

Suparat de cand era mic cauzeaza neplaceri celor din jur.

a. adverbe relative: cand, cat, cum.

b. adverbe nehotarate: oricand, oricat.

c. conjunctia pana:

d. locutiuni conjunctionale subordonatoare: inainte ca . sa, indata ce, imediat ce, dupa ce, pe data ce, in timp ce, cat timp, cata vreme, ori de cate ori etc.

e. pronume si adj. pronominale relative si nehotarate: cine, cui, cat, oricine, oricare.

cand?, de cand?, pana cand?, cat timp?

Observatii:

1. Propozitia subordonata temporala poate avea in regenta ca elemente corelative adverbe si locutiuni adverbiale: atunci, si, cum, imediat.

Atunci a sosit cand tu tocmai ai iesit.

2. Propozitia subordonata temporala are topica libera: poate sta inaintea regentei, dupa aceasta sau poate fi intercalata in regenta.

3. Circumstantiala temporala se desparte prin virgula atunci cand nu exprima o circumstantiala esentiala, atunci cand este antepusa si are un corelativ sau atunci cand este intercalata si este asezata inaintea predicatului din regenta.

Circumstantiala de cauza (cauzala, CZ) - indeplineste in fraza functia sintactica de complement circumstantial de cauza.

a.      verb

Nu a reusit, fiindca nu a invatat deloc.

b.      locutiune verbala

Nu a bagat de seama, deoarece a fost neatent.

c.       adjectiv

Maria este bucuroasa, pentru ca a obtinut punctaj mare la olimpiada.

a. conjunctii subordonatoare: fiindca, ca, deoarece, caci, intrucat, daca.

b. locutiuni conjunctionale subordonatoare: din cauza ca, din pricina ca, de vreme ce, din moment ce, pentru ca.

c. adverbe relative: cum, unde.

din ce cauza?, din ce pricina?

Observatii:

1. Propozitia subordonata cauzala poate avea in regenta ca elemente corelative adverbe si locutiuni adverbiale: apoi, atunci, de aceea, pentru aceea, de asta, de aceasta.

2. Circumstantiala de cauza poate sta inainte sau dupa regenta.

3. Cauzala se desparte, in general, prin virgula de regenta, indiferent de locul pe care il are fata de aceasta.

Circumstantiala de scop (finala, CS) - indeplineste in fraza functia sintactica de complement circumstantial de scop.

1. verb

El s-a dus in oras ca sa cumpere fructe.

2. locutiune verbala

A luat-o la goana ca sa nu fie prins.

c. interjectie

Hai ca sa nu ne vada nimeni.

a. conjunctii subordonatoare: sa; ca sa; de

b. locutiuni conjunctionale pentru ca sa

cu ce scop?, in ce scop?

Observatii:

1. Propozitia subordonata finala poate avea in regenta ca elemente corelative adverbe si locutiuni adverbiale: anume, inadins, de asta, pentru aceea.

2. Circumstantiala de scop sta inainte sau dupa regenta.

3. Cand sta inaintea regentei, finala se desparte prin virgula de aceasta. Cand este dupa regenta, se desparte prin virgula doar daca se subliniaza ca nu este un element esential in fraza.

4. Circumstantialele de scop introduse prin de si sa nu se despart prin virgula de regenta. Intotdeauna se desparte prin virgula, indiferent de topica, finala care detine in regenta un corelativ.