Morfosintaxa substantivului intre traditional si modern

1. definitie

G.P.Dindelegan considera ca substantivul este o clasa lexico-gramaticala care, din pdv morfologic, in limbile care au flexiune se caracterizeaza prin declinare, din pdv sintactic, se distinge prin aparitia in contextul determinantilor (articole, adj. dem.si posesive), iar, din pdv semantic, prin caracteristica de a denumi clase de obiecte/indivizi si, mai rar, obiecte/indivizi unici. De asemenea, cercetatoarea remarca sinonimia sa cu termenul nume, termen preferat in gramaticile franceza, engleza etc., si uneori cu nominal, termen al gramaticii moderne, utilizat ca termen generic pt. subst., pron., numeral care pot fi centru al GN. Definitia substantivului difera de la o gramatica la alta, osciland intre definitiile predominant notionale (v. M.Avram , Gpt) si definitii strict formale.

2. criterii de clasificare:

natura denumirii:

a) substantive comune care denumesc obiecte de acelasi fel, fara a le individualiza: elev, scaun, carte. Se scriu cu initiala minuscula cu exceptia cazurilor in care majuscula este ceruta de alte reguli gramaticale sau necesitati stilistice.

b) substantive proprii care numesc anumite fiinte, lucruri, considerate izolate, cu scopul de a le distinge de celelalte din aceeasi sfera de notiuni: Cluj, Ana, Mihai, Dunare. Substantivele proprii se scriu cu initiala majuscula. Ele sunt opuse celor comune prin proprietatile lor semantice si gramaticale.

psihologico – empiric[1]:

a) substantivele concrete care denumesc obiecte sau substanta constitutiva a unor obiecte: telefon, pantof, lampa, tablou.

b) substantivele abstracte care denumesc abstractiuni: noroc, idee, fericire, atitudine, pace, liniste.

Aceste tipuri de substantive sunt incadrate de D.Irimia in clase semantice de substantive, alaturi de cele continue (substantive care denumesc obiecte-clasa, nedetasabile si nefinite; sunt continue subst care denumesc substanta ca unt, lapte, branza si cele care denumesc concepte ca adevar, libertate etc.) si discontinue (denumesc obiecte finite, detasabile din multimea nedeterminata de obiecte de acelasi fel: basm, baiat, ceas etc.)[2] individuale (substantive care denumesc obiecte, entitati finite) si colective, comune si proprii

structura :

a) substantive simple (nederivate, derivate cu sufixe, derivate cu prefixe, sau prin derivare regresiva, precum si prin conversiune)

b) substantive compuse care sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar. Ele se pot compune dupa mai multe procedee:

-prin alaturare cu cratima: cal-de-mare, argint-viu.

-prin alaturare fara cratima: Mihai Viteazul, Stefan cel Mare.

-prin contopire sau sudare: binefacere, bunastare, bunavointa.

-prin abreviere: FMI(fondul monetar international), OPC(oficiul pentru protectia consumatorului), IMM (intreprinderi mici si mijlocii).

c). locutiuni substantivale: ex. bagare de seama, luare in ras, bataie de joc, luare-aminte, loc comun, punct de vedere, parere de rau, tinere de minte, bagator de seama, dare de seama etc.

flexiune (regulate si neregulate)

etimologie : mostenite, imprumutate, formate pe teren lingvistic romanesc

3. categorii gramaticale : gen, numar, caz, determinarea minimala (nedeterminarea, determinarea minima, determinarea maxima ). Genul natural (realizeaza distinctii ca animat/vs/inanimat, mascul/vs/femela; el a constituit la origine baza distinctiilor gramaticale de gen), genul gramatical (categorie gramaticala a animatelor cuprinzand masculinul, femininul, neutrul). Nu intotdeauna genul natural corespunde celui grammatical (ex. cuvantul ordonanta are genul gramatical feminin si genul natural masculin); genul personal. 3.1.Clasificarea substantivelor in functie de

gen: -masculine

- feminine

- neutre

-epicene(substantive care denumesc fiinte, dar care au o singura forma pentru ambele sexe: peste, veverita, elefant,libelula, cuc, tantar)

-mobile (formeaza masculinul de la feminin si femininul de la masculin prin adaugarea unor sufixe motionale. Procedeul de formare se numeste motiune. Ex. pentru formarea masculinului curcan, ratoi; pentru formarea femininului: actrita, imparateasa, taranca, eleva, printesa

- corelative (intra in cupluri masculin-feminin: barbat/femeie

- controverse referitoare la formarea genului neutru (dintre limbile romanice, romana este singura care mai pastreaza categoria gramaticala a genului neutru, majoritatea specialistilor vazand in neutrul romanesc o continuare a situatiei din limba latina; argumentul fundamental ca neutrul romanesc continua neutrul din latina, si prin aceasta pe cel din indo-europoeana, il constituie faptul ca subst. neutre romanesti releva, in marea lor majoritate, tendinta initiala de motivatie specifica genului, desemnand inanimate ); ambigenul (cand pluralul nu corespunde direct sg., ci rezulta din dominatia masc. asupra fem.; ex frati-un frate, o sora) ; arhigenul (subst. care concentreaza in sfera lor semantica amandoi termenii opozitiei masculin-feminin; ex. arhigenul copil cuprinde termenii opozitiei baiat/fata ; termen utilizat pentru caracterizarea genului unor subst. defective, care, in absenta din paradigma a unei forme de nr., nu satisfac decat unul dintre cele doua contexte definitorii pentru stabilirea genului, pe cel nespecific, nepermitandu-se, astfel, incadrarea lor neechivoca intr-un gen; de ex., subst. defective lapte, unt satisfac la sg. contextul de masc.- acest lapte/unt gras- insuficient pentru a preciza daca apartin masculinului sau neutrului)

numar

-cu forme pentru singular si plural (fata, fete)

- defective de plural (singularia tantum): oxigen, nisip, sete, unt, lapte;

-defective de singular (pluralia tantum): zori, tarate, plete, viscere, mezi, memorii.

-dublete de singular cu acelasi sens in care doar unul este cel correct (coale, coli, scoale, scoli, chibrituri, chibrite)

Lucrare: MAITREEYI COMENTARIU – romanul Maitreeyi de Mircea Eliade Proiect: Rondelul rozelor de august de al

- dublete de plural cu acelasi sens, substantive cu mai multe forme de plural dar cu intelesuri diferite (cot, colt, cap, corn, fus etc)

-colective (substantive cu forma de singular si inteles de plural; pot fi simple (primare): herghelie, stol, turma, trib, grup, multime si derivate: alunis, frunzis, taranime, stejaris, tineret, canepiste)

-cazurile si functiile sintactice ale substantivelor; cazuri directe si oblice; observatii cu privire la cazul vocativ (este cazul numelui de persoana ocurent in pozitia sintactica de adresare; alocutiv interdependent cu verbul predicat la persoana a II-a; independenta V. trebuie inteleasa in sensul ca functia de aresare este diferita de celelalte functii sintactice, avand ca referinta exclusiva persoana a II-a, vizand conativ si direct pe destinatar[7])

4. declinarea articulata si nearticulata a substantivelor comune (simple si compuse) si proprii (simple si compuse)

5. ortografia si ortoepia substantivelor

Test de autoevaluare

Indicati formele de plural ale urmatoarelor cuvinte si sensul acestora: arc, banda, centru, corp, cristal, curent, element, raport, timp. cot, corn, chibrit, succes, nivel, fus, arc, roata.

Indica seria in care toate substantivele sunt nearticulate:

a.            basma, baclava, campia, trufanda

b.            consilii, familii, lalea, pasarele

c.     armonii, campii, fii, mecanicii

d.            caii, ideile, randunele, scatii

1. Precizati genul urmatoarelor cuvinte: mass-media, tenis, auz, vaz, nord, ianuarie, denar, vest, penalty, baschet, oina, minge, meci, sut, est, sud, euro, handbal, volei.

2. Scrieti formele de GD: moneda, parada, brigada, drept-credincios, schija, colinda, buna-credinta, ulita, teroare, bunavointa, rea-vointa, prima-doamna, prim-ministru.

3. Selectati cuvintele formate cu sufixe motionale: mireasa, doctorita, fetita, leoaica, contesa, voioasa, ratoi, gascan, pietroi, craiasa.

4. Precizati cazul urmatoarelor cuvinte:

pahar de cristal; lupta impotriva umanitatii; a reusit gratie straduintei; vorbesc despre ploaie; cade zapada; se aud lucruri; fiul tatalui; iubirea inseamna suferinta.

7. Sunt corect scrise toate substantivele cu articol hotarat din seria:

1. vizitiii, arbitriii, oualele, lalelele;
2. vizitii, arbitrii, oualele, lalele;
3. vizitiii, arbitrii, ouale, lalelele;
4. vizitii, arbitrii, ouale, lalele;

8. Sunt corecte toate formele de genitiv-dativ ale substantivelor din seria:

1. unei azalee, unei scantei
2. unei azalei, unei scantei

9. Precizati cazul si functia sintactica a substantivelor subliniate:

I-am spus Ioanei sa ma astepte.

Ioana, croitoreasa mea, este o buna profesionista.

Vine, ea, mama.

Tortul este cu crema.

Ion s-a asezat in fata masinii.

Mergem cu masina.

Vorbim despre vreme.

Marito, unde ti-e gandul?

Cana lui Carmen e verde.

O stiam studenta in anul I.

Indicati substantivele epicene: hipopotam, soarece, elefant, liliac, caine, viespe, girafa, greier, bursuc, gasca, oaie.

Morfosintaxa adjectivului intre traditional si modern

3.1. concept

3. criterii de clasificare:

1.desinente [8], variabilitate (variabile, invariabile)

sens [10](calificative, determinative)

3.provenienta[11] (propriu- zise sau primare, secundare sau care provin din alte parti de vorbire)

4. forma (simple, compuse)

5. etimologic (mostenite, imprumutate, formate pe teren lingvistic romanesc)

Observatie:

D. Irimia clasifica adjectivele in:

1. clase lexico- gramaticale de adjective: constante, mobile

clase semantice de adjective: calificative, categoriale

3. clase morfologice de adjective: simple, compuse, locutiuni adjectivale

4. clase flexionare de adjective: variabile, invariabile (cu o terminatie si cu doua terminatii)

si propune sapte tipuri de flexiune

3. 3. categorii gramaticale :

-specifice : categoria comparatiei ( morfemele prin care se exprima categoria comparatiei; mijloace expresive de redare a superlativului) si a intensitatii (a. gradul intensitatii minime, b. gradul intensitatii scazute, insuficiente, c. gradul intensitatii suficiente, d. gradul intensitatii mobile actualizate progresiv si regresiv, e. gradul intensitatii maxime, f. gradul intensitatii depasite sau excesive; morfemele prin care se realizeaza ; intensitatea obiectiva sau comparativa realizata prin patru termeni corelativi-echivalenta, superioritatea, inferioritatea, superlativul- si un termen neutru, pozitivul; intensitatea subiectiva sau apreciativa;morfemele prin care se exprima );

- imprumutate de la nume ( genul, numarul si cazul, si determinarea in caz de postpunere a substantivului fata de adjectiv)

declinarea adjectivelor simple si compuse (prin contopire, alaturare) acordul si determinarea adjectivului

topica adjectivului

sintaxa adjectivului; observatii privind atributul circumstantial si complementul predicativ[14]

probleme de ortografie si de ortoepie (v. Indreptarul ortografic, ortoepic si de punctuatie)

schimbarea valorii gramaticale in substantiv, adverb a adjectivului si conversiunea substantivului, pronumelui, numeralului, verbului la gerunziu acordat si participiu, adverbului in adjective

valori stilistice ale adjectivului

Test de autoevaluare

Sunt corecte toate formele pronominale din seria:

a.      mamei insasi, fetele insesi;

b.      mamei insesi, fetele insesi;

c.       mamei insasi, fetele insele;

d.      mamei insisi, fetele insesi.

Adjectivul pronominal de intarire este acordat corect in enuntul:

a.      Ea insesi m-a rugat.

b.      Tu insuti iti doresti sa ajungi profesoara.

c.       Insesi prietenele tale ti l-au recomandat.

d.      Insasi Emil te-a sfatuit in acest sens.

3. Locutiunea cu sufletul deschis este sinonima cu:

a. vesel

b. cumsecade

c. franc

d. generos

4. Completati cu  adjectivele de intarire potrivite:

Mariei . i-am spus sa vina. El . a afirmat aceste lucruri. Noua . ne-a spus ca suntem frumoase. Fetelor . le-am cerut sa ne insoteasca. Voi . ar trebui sa fiti mai vigilente, iar ceilalti . sa va ajute in demersul vostru.

5. Precizati functia sintactica si valoarea morfologica a cuvintelor subliniate:

Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,

Prin care trece alba regina noptii moarta

Draga prietene, bine ai venit!

Femeia canta trista.

Femeia este trista.

Frumosul este o categorie estetica

Mihai este frumos.

Mihai ne saluta frumos.

Este curios ca inca nu ne-a anuntat.

6. Dati exemple in care urmatoarele cuvinte sa fie pe rand adjective si adverbe: corect, simplu, limpede, vesel, usor.

Ex. exercitiu corect (adj.) / vorbeste corect romaneste (adv.)