Eseu - text poetic din perioadapasoptista

ESEU - TEXT POETIC DIN PERIOADAPASOPTISTA

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini in care sa prezinti tema si viziunea despre lume, reflectate intr-un text poetic din perioada

pasoptista In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

- evidentierea trasaturilor care fac posibila incadrarea textului poetic intr-o tipologie, intr-un curent cultural/ literar, intr-o

perioada sau intr-o orientare tematica;

- prezentarea temei, reflectata in textul poetic ales, prin referire la doua imagini/ idei poetice;

- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de  

exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta, simbol central, figuri

semantice - tropii, elemente de prozodie etc.);

- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul in care tema si viziunea despre lume sunt reflectate in textul poetic

ales

Introducere: pasoptismul

Poezia si proza pasoptista raspund in general directiilor si principiilor formulate de Mihail Kogalniceanu in articolul Introductie din primul numar al revistei Dacia literara, in sensul ca este opera e influenta sociala, adaptata la momentul istoric si chiar politic, conforma cu idealurile de libertate, egalitate si unire. Acum se afirma cu putere spiritul national, increderea in valorile traditionale, populare, in istoria, natura si folclorul romanesc care devin acum, alaturi de evenimentele social-politice ale momentului, teme predilecte ale poetilor. Reprezentanti precum Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Costache Negruzzi sunt receptati de catre Paul Cornea "oamenii inceputul de drum". Pasoptismul romanesc este varianta autohtona a Romantismului Biedermeier care are caracteristici precum: idilismul, intimismul, temperarea pasiunilor, inclinatia spre moralitate, resemnarea, valorile domestice, confortul spiritual, de asemenea elementele clasice si iluministe se combina si se confunda cu cele romantice.

Universul liric

Vasile Alecsandri este cel mai de seama reprezentant al perioadei pasoptiste a literaturii romane, supranumit de Mihai Eminescu, in arta poetica 'Epigonii', 'rege al poeziei'. Creatia sa este ampla si contine atat elemente romantice, cat si clasice. Debuteaza in 1840, cu nuvela 'Buchetiera de la Florenta'; abordeaza, pe parcursul indelungatei activitati literare, toate cele trei genuri: genul liric (volumele de versuri 'Doine si lacramioare', 'Margaritarele', 'Pasteluri', 'Ostasii nostri'), genul epic ('Istoria unui galban si a unei parale', 'Balta Alba', 'Vasile Porojan', 'Dridri' s.a.), genul dramatic ('Farmazonul din Harlau', 'lorgu de la Sadagura', 'Coana Chirita in lasi', 'Chirita in provintie', 'Despot - Voda', 'Sanziana si Pepelea' s.a.). Calitatea sa de scriitor este dublata de aceea de folclorist; Alecsandri publica prima culegere de poezii populare, intitulata 'Poezii populare ale romanilor'(1852).

Ciclul 'Pasteluri'- prezentare generala

Ciclul 'Pasteluri' a fost publicat in revista 'Convorbiri literare'(1868-1869), constituind etapa deplinei maturitati artistice a autorului, dominata, la nivelul formei, de rigorile clasice. Pastelul este specia literara a genului liric in versuri, creata si dusa la celebritate, in literatura romana, de Vasile Alecsandri, in care se
descrie un tablou de natura; in mod direct, poetul exprimandu-si sentimentele fata de peisajul zugravit. Termenul de 'pastel' este preluat din pictura, desemnand un peisaj in creion moale, usor colorat. Poezia preia trasaturile operei plastice, bazandu-se pe descriere, la care se adauga profunda corespondenta
intre sentiment si tabloul de natura schitat si prezentarea peisajelor in miscarea ciclica a anotimpurilor. Din cele aproximativ treizeci de poezii - pastel scrise de Alecsandri, se pot desprinde toate 'fazele color patru anotimpuri: 'Oaspetii primaverii', 'Cucoarele', 'Plugurile', 'Concert in lunca', 'Baraganul', 'Serile de la
Mircesti', 'Sfarsit de toamna', 'Gerul', 'Viscolul', 'Mezul iernei', 'lama' s.a. In ceea ce priveste universul lor tematic, G.Calinescu afirma: '<Pastelurile> sunt un calendar al spatiului rural si al muncilor campenesti.'

Aparitie. Tema. Titlu

Poezia 'Malul Siretului' a fost publicata in 'Convorbiri literare', in mai 1869. Tema ei este prezentarea naturii, considerata de autor spatiul vital al eternei regenerari Vasile Alecsandri este cel mai de seama reprezentant al perioadei pasoptiste a literaturii romane, supranumit de Minai Eminescu, in arta poetica 'Epigonii', 'rege al poeziei'. Creatia sa este ampla si contine atat elemente romantice, cat si clasice. Debuteaza in 1840, cu nuvela 'Buchetiera din Florenta'; abordeaza, pe parcursul indelungatei activitati literare, toate cele trei genuri: genul liric (volumele de versuri 'Doine si lacramioare', 'Margaritarele', 'Pasteluri', 'Ostasii nostri'), genul epic ('Istoria unui galban si a unei parale', 'Balta Alba', 'Vasile Porojan', 'Dridri' s.a.), genul dramatic ('Farmazonul din Harlau', 'lorgu de la Sadagura', 'Coana Chirita in lasi', 'Chirita in provintie', 'Despot - Voda', 'Sanziana si Pepelea' s.a).

Calitatea sa de scriitor este dublata de aceea de folclorist; Alecsandri publica prima culegere de poezii populare, intitulata 'Poezii populare ale romanilor'(1 852).

Titlul denumeste o locatie reala foarte draga autorului, malul raului Siret, pe care are posibilitatea sa-l admire Jn plimbarile prin imprejurimile mosiei sale de la Mircesti. Poezia este alcatuita din patru catrene cu versuri lungi (15-16 silabe), ritm trohaic si rima imperecheata, structurate in doua secvente lirice. Ea contine descrierea unui peisaj matinal feeric.

Compozitie

Prima secventa lirica surprinde momentul inganarii dintre noapte si zi: 'aburii usori' ai intunericului sunt comparati cu 'fantasme', care dispar pe nesimtite. Atmosfera creata este dominata de mister, completat de imaginea 'raului luciu' personificat ('se-ncovoaie sub copaci') si comparat cu 'un balaur' cu 'solzii de aur'. Imaginea vizuala este deosebita, autorul reusind sa zugraveasca sugestiv felul in care
elementele naturii ('lunca', 'ramuri', 'raul', 'copaci') sunt puse in evidenta de o lumina aparte, 'in faptul zilei'. Peisajul este de o frumusete rara, vestind parca victoria luminii, a stralucirii (redata prin
epitetele 'luciu', 'de aur') in lupta cu intunericul.

In a doua secventa lirica, discursul devine subiectiv, prin prezenta marcilor gramaticale specifice ('eu', 'ma duc', 'ma asez', 'privesc'). Omul, un intrus in spatiul mirific al naturii, este surprins intr-o stare de
contemplatie, admirand apa raului, 'o salcie pletoasa', 'o mreana', 'salbaticele rate', elemente care, prin frumusetea si simplitatea lor, incanta sufletul uman si stimuleaza imaginatia. In descrierea apei Siretului, autorul porneste de la concret ('apa curge') catre planul imaginar, in care aceasta este redata artistic prin intermediul personificarii ('ea se perde', 'adoarme la bulboace', 'sapand malul nisipos'). Personificata este si 'salcia pletoasa', care 'lin pe balta se coboara'. Toate aceste elemente statice din natura sunt insufletite de catre imaginatia poetica. Aparitia vietuitoarelor este redata prin intermediul imaginilor motorii: o mreana care vrea sa prinda o 'viespe sprintioara', 'salbaticele rate' care poposesc pe luciul apei si care o intuneca pentru o clipa, fiind comparate cu 'un nour trecator'. De la planul naturii perceputa contemplativ de catre eul liric, se trece la
un plan al meditatiei asupra frumusetii inepuizabile a ceea ce ne inconjoara. La fel ca 'nourul trecator' din strofa anterioara, 'gandirea' omului captivat de peisajul din jur 'se tot duce-ncet la vale', urmand cursul
raului. Nostalgia eternitatii, dorinta omului de a imprumuta o farama din vesnicia naturii reprezinta esenta meditatiei poetice ('si gandirea mea furata se tot duce []/ Cu cel rau care-n veci curge, far-a se opri din cale').

Forfota vietuitoarelor din lunca este redata prin verbul 'clocoteste' si culmineaza cu ivirea unei soparle de smarald care contempla, la randul ei, omul care admira frumusetea din jurul sau. Imaginea vizuala
sugereaza comuniunea dintre fiinta umana si elementele naturii.

Cadrul natural constituie, pentru Alecsandri, spatiul prielnic pentru a crea, locul linistii sufletesti, al incetarii timpului obiectiv si al instalarii duratei imaginare.

Concluzie

Asadar, Pastelurile sunt [] cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii romane indeobste.' (Titu Maiorescu), si raspund orientarii pasoptiste care incearca sa contureze un proiect cultural. Bazat pe intuitie, Kogalniceanu reclama o autonomie a esteticului caci daca literatura nu trebuie sa se izoleze de realitatile social-politice, este obligatoriu ca macar sa se delimiteze de acestea. Prin inspiratia din natura, din frumusetile plaiurilor, Vasile Alecsandri se inscrie pe prima treapta a literaturii originale, care lasa in urma "mania traductiilor".