Descoperiri ale culturii sumeriene

DESCOPERIRI ALE CULTURII SUMERIENE

Pornind axiomatic de la adevarul ca conglomeratul de popoare care cu cateva

mii de ani inainte a trait in Mesopotamia a avut un destin ctitorial, el creand o cultura

cu totul remarcabila pe acea indepartata treapta a istoriei terestre, sa precizam ca

scrierea cuneiforma a fost una dintre principalele surse de cunoastere a dezvoltarii

civilizatiei cu incepere de prin mileniul al II-lea i. Hr. De aici scrierea cuneiforma, de

tip analitic, s-a raspandit in Antichitate la toate popoarele din Mesopotamia si din

vecinatate. Nu este mai putin adevarat ca la aceasta s-a ajuns printr-o evolutie

indelungata, pornind din mileniul al IV-lea i. Hr. cand in Sumer comunicarea scrisa se

facea prin semne si desene ce reprezentau diferite obiecte, ca apoi prin succesive

stilizari sa se ajunga la caracterele numite cuneiforme.

Poporului cunoscut in istorie sub numele de sumerian ii revine si onoarea de a fi

realizat pentru prima data o forma de scriere in sistem fonetic. Intrucat in scrierea

sumeriana semnele grafice si sunetele sunt codificate, ele au putut fi descifrate cu un

grad de acuratete acceptabil doar dupa 4-5000 de ani. Se stie ca cele mai importante

descoperiri in domeniul descifrarii limbilor antice aveau sa se realizeze doar in secolul

al XIX-lea, asa cum se intampla nu numai cu limba sumerienilor ci si cu limbile

chineza, greaca, latina si ebraica.

Sa ne gandim pentru un moment la adevarul legat de istoria romanilor, anume

faptul ca limba vorbita de vechii romani ne este astazi la fel de putin cunoscuta ca si

cea vorbita de stramosii nostri daci, astfel ca nu este usor sa intelegem ca stravechile

culturii au avut tangente intre ele, producandu-se asociatii in timp si spatiu. Este cu

atat mai greu sa ne imaginam astazi ce apropieri au existat intre primii sumerieni si

popoarele vecine din aceeasi epoca, asa cum ne este aproape imposibil sa coboram in

Lucrare: Sunetul - caracteristici Lucrare: Ereditatea si variabilitatea organismelor

timp fie si numai in vremea lui Augustus, atat de celebra ca epoca de aur a culturii

romane.

In secolul al XIX-lea s-au facut cateva mari descoperiri in domeniul urmelor

materiale ramase de la sumerieni, care au imbogatit muzee din intreaga lume,

devenite astfel celebre.

Extinderea geografica a culturii sumeriene a pornit din spatiul marginit de

Golful Persic, udat de apele Tigrului si Eufratului. Cu 5000 ani in urma, aria aceasta

geografica era un teren destul de arid, fara pomi si fara minerale de valoare. In acest

spatiu sumerienii au pus bazele primei civilizatii avansate. Ei au folosit caramida arsa

si au construit orase, au canalizat apa celor 2 fluvii, ridicand gradini in desert. Ei au

pus bazele primului cod de legi si a primei guvernari regionale. Astfel, in Sumer

comertul surplusului de grane s-a facut prin schimb cu metale si alte materiale, pe

care localnicii nu le aveau in pamanturile lor. Efectul culturii sumeriene s-a facut

simtit din India pana la Marea Mediterana. In acel timp in cea mai mare parte, cultura

lor a inflorit, ramanand intacta si infiltrandu-se in cultura babiloniana ce i-a urmat.

Se presupune ca sumerienii au venit in aceste locuri inainte de anii 3000 i. Hr.

si ca o prima etapa a vietuirii lor s-a incheiat in 1720 i.Hr. cand Hamurabi, regele

babilonian, a luat conducerea in aceasta regiune. Sumerienii erau un popor inventiv si

viguros, preocupat sa exploreze teritoriile apropiate. Samuel Noah de la Universitatea

din Pennsylvania a scris in 1957 un studiu Sumerienii, publicat in revista 'Scientific

American' unde a comentat faptul ca "datele despre istoria veche a Sumerului au fost

intotdeauna invaluite de incertitudine si ele n-au putut fi stabilite satisfacator prin

noua metoda cu radiocarbon. Potrivit celor mai recente estimari, primii locuitori au

ocupat zona cu circa 4000 de ani i.Hr. Noile date geologice indica faptul ca Valea

Joasa a Tigrului si Eufratului, candva acoperita de Golful Persic, a devenit locuibila

cu mult inainte de aceasta data. Chiar si asa fiind, pare ca poporul numit sumerian nu

a sosit in regiune pana aproape de 3000 de ani i.Hr. De unde au venit este dubitabil,

dar exista unele ratiuni de a crede ca locul lor originar fusese in vecinatatea orasului

Aratta, aproape de Marea Caspica. Poetii epici sumerieni au cantat orasul Aratta,

laguna sumeriana si se spunea ca poporul acesta vorbea limba sumeriana'. (1)

(1) Apud: Donald M. Anderson, Origins of Writing, in vol. The Art of Written forms.

The Theory and practice of calligraphy, Mold, Rinebard and Wiston, Inc., New

York, (1969) p. 16

Intre descoperirile semnificative in domeniul scrisului s-a gasit, de exemplu, o reteta

medicala sumeriana datata in anul 2000 i. Hr, ea fiind realizata diferit ca scriere de

registrul din Uruk, care este mai vechi cu 1300 de ani. Registrul va fi servit ca

inspiratie ucenicilor care lucrau in lut pentru ca era un bun model al elegantei

scrisului. Numarul semnelor de margine marcate este impresionant, intrucat doar

cateva semne sunt realizate cu un singur stil. Daca profesorii experti in domeniu ar fi

putut calcula timpul cerut numai pentru realizarea acestei piese, atunci ar putea da

savantilor unele indicii privind schimbarile semnificative produse intre metoda

folosita in reteta sumeriana, pe de o parte, si registrul din Uruk, pe de alta. Acesta din

urma, datorita metodelor detaliate folosite, cerea prea mult timp. Sumerienii care

pastrau asemenea registre au fost nevoiti sa gaseasca o metoda de scriere mult mai

rapida.