Gradinita
Cunoasterea grupei de copii prescolari-element esential in managementul grupeiCUNOASTEREA GRUPEI DE COPII PRESCOLARI-ELEMENT ESENTIAL IN MANAGEMENTUL GRUPEI Cunoasterea concreta ,corecta si adecvata a grupului de copii trebuie sa ne conduca spre actiune, spre interventia in grup pentru ameliorarea activitatii lui ,pentru antrenarea membrilor si nu doar a citorva dintre ei, indeosebi a conducatorilor si coordonatorilor grupului ,la realizarea tuturor secventelor activitatii ,incepand cu elaborarea scopurilor ,cu luarea deciziilor si terminind cu indeplinirea lor, constituie conditia sine qua non a existentei grupului si a sporirii eficientei sale sociale si umane. Astfel, cunoasterea caracteristicilor si problemelor grupului de copii reprezinta o premiza necesara pentru interventia in structura ,in dinamica si comportamentul sau ca grup. Grupa de copii prescolari face parte din categoria grupurilor informale pentru ca : dezvolta unele norme de comportament admisibil; dezvolta spontan relatii de simpatie si solidaritate; consolideaza unele norme prin alegerea unui lider de catre membrii grupului; are loc o schimbare a credintelor si a normelor; actiunile sunt bogate si se bazeaza pe spontaneitate si puncte de vedere comune; grupul este susceptibil sa devina agent de schimbare sociala in ansamblul colectivitatii; Pentru cunoasterea grupei de 5-7 ani am utilizat ca metoda de cunoastere observatia iar ca tehnica testul sociometric si sociomatricea. OBSERVATIA Observatia este una dintre metodele cele mai des utilizate in cercetarile de tip psihosocial ,dat fiind faptul ca este relativ usor de organizat si de aplicat, poate fi rapid adaptata si folosita in cele mai diverse situatii din evolutia grupurilor ,permite folosirea unor forme variate si suple in functie de natura grupului ,dispune de nenumarate valente pozitive si avantaje. Ea presupune urmarirea si consemnarea manifestarilor de comportament individual, psihosocial, interactional in diferite situatii de joc sau invatare precum si analiza particularitatilor psihologice ale copilului sau ale grupei. Pentru ca observatia sa fie sistematica am utilizat in calitate de "revelatori"ai fenomenelor psihosociale din cadrul grupei ,o serie de categorii comunicational-informationale care incearca sa raspunda la intrebari precum: ce se intampla in grupa la nivelul microinteractiunilor dintre copii , cine cu cine comunica ,ce comunica ,care este sensul si valoarea celor communicate ,cum participa fiecare copil din grupa in ansamblul grupului , cum debuteaza si cum evolueaza comunicarea? Categoriile interactionale utilizate in cadrul observatiei realizata la grupa de 5-7ani sunt: Manifestarea solidaritatii-contine toate comportamentele care exprima solidaritatea: -cine adreseaza cuvinte agreabile copiilor, in special celor nou veniti; -cine se ofera sa acorde ajutor celor care-l solicita ; -cine participa la concilierea grupului atunci cand se iveste o neantelegere; Manifestarea destinderii-contine acte ce vizeaza diminuarea tensiunilor din grupa: -cine participa la rezolvarea conflictelor ; -cine manifesta bucurie,voiosie,placere; -cine emite glume,lipsite insa de ironie la adresa altor copii; -cine manifesta reactii de bucurie si multumire la propunerile grupului; Aprobarea pasiva-exprima acordul dat de copil la cele ce se discuta: -copilul este de accord cu ceea ce se discuta; -copilul este de aceeasi parere fara sa aiba tendinta de a se afirma, de a se pune in valoare; Emiterea de sugestii-contine sugestiile aduse de un copil in diferite situatii: -copilul propune solutii fara a-si impune punctul de vedere; -copilul nu depreciaza si nu pune in inferioritate alti copii sau alte puncte de vedere emise de alti copii; Emiterea de informatii-se refera la actele prin care se aduc informatii noi sau suplimentare care faciliteaza intelegerea: -vreau sa iti spun ca. -trebuie sa stii ca. -a trecut ceva timp de cand discutam si nu am ajuns la nici un rezultat; Solicitarea de informatii-cuprinde actele care solicita aducerea in grup a unor informatii noi sau suplimentare menite a facilita intelegerea: -ce copil cere clarificari ca urmare a unui deficit de informare; -ce copil cere informatii ca urmare a lipsei de cunoastere; -aceste acte sunt neutre din punct de vedere afectiv,nu cuprind evaluari de tipul:"Ce vrei sa spui cu asta?","Ce ai mai aflat in legatura cu.?". Solicitarea de opinii-se refera la actele prin care se cere cpoiilor sa-si spuna propria lor parere,propriile lor aprecieri si judecati de valoare: -ce gandesti despre asta? -ce parere ai despre aceasta solutie? -cum apreciezi modul lui de a se purta? -nu inteleg de ce reactionezi asa;ai putea sa-mi spui? Solicitarea de sugestii-presupune solicitarea formularii unor directii de actiune ,fixarea unor scopuri noi: -ce crezi ca ar trebui facut? -la ce solutie de rezolvare te-ai gandit? -ce propuneri poti sa faci pentru a iesi din impas? Dezaprobarea pasiva-cuprinde actele de dezacord pasiv ale unor copii fata de propunerile facute de grup: -cine nu doreste sa se angajeze si ramane indiferent sau imbufnat; -cine face afirmatii de genul "nu sunt de acord"; Manifestarea tensiunii-contine actele care induc tensiune in grup si dau nastere la atmosfere grupale greu de suportat: -ce copil se autoacuza si cedeaza in favoarea altuia; -ce copil spune "faceti ca el ca este mai destept decat mine"; -ce copil exagereaza unele atitudini pentru a demonstra ca el este umilit ,neanteles, ignorat; Manifestarea antagonismului-presupune prezenta opozitiei nete ,deschise, dezacordul activ,violent, afirmarea de sine prin injosirea altora, tendinta de a dirija fara a se sinchisi de parerea altora: -ce copil isi impune punctele de vedere prin furie,amenintare; -ce copil manifesta violenta verbala sau fizica pentru a-si impune punctul de vedere; Utilizand aceste categorii in procesul observational am reusit sa valorific informatiile recoltate pe baza carora am desprins o serie de aspecte cu privire la dinamica grupei.Analizand procesul comunicational-interactional am obtinut informatii de genul: Care copii sunt subiectii comunicarii? Cine cu cine comunica in mod direct si concret? Care sunt copiii care aduc informatii,sugestii? Care copii isi exprima deschis opiniile ? Ce copii sunt capabili sa emita judecati de valoare? Ce copii aduc solutii de rezolvare a unor probleme in situatii concrete de lucru? Care sunt copiii care manifesta neancredere ,sunt taciturni ,brutali,violenti? TESTUL SOCIOMETRIC Testul sociometric incearca sa realizeze "masurarea"relatiilor interpersonale afectiv-simpatetice dintre copii si stabilirea rolului lor in dinamica si evolutia grupei. Relatiile afectiv-simpatetice dintre copii sunt mult mai importante decat s-ar parea la prima vedere.Ele actioneaza ca un catalizator ,ca un factor ce dinamizeaza permanent comportamentul copiilor introducand directii diverse si uneori imprevizibile de evolutie a acestuia. In faza aplicari acestuia se atrage atentia copiilor asupra urmatoarelor aspecte:sa nu comunice intre ei;sa raspunda exact la intrebare;sa raspunda prin nominalizari;sa-i ia in considerare pe toti copiii din grupa chiar daca vreunul din ei nu este prezent in momentul aplicarii testului;sa fie sinceri in raspunsuri. Testul sociometric aplicat copiilor din grupa mare contine intrebari de genul: Daca ai aduce la gradinita jucaria ta preferata de acasa pe cine ai lasa sa se joace cu ea? Pe cine nu ai lasa sa se joace cu ea? Cu cine iti place cel mai mult sa te joci? Cu cine nu iti place sa te joci? Dupa ce am avut toate raspunsurile copiilor am intocmit sociomatricea .Ea are forma unui tabel cu dubla intrare,in care se trec toti copiii din grupa care au fost investigati ,cu alegerile si respingerile emise si primite de fiecare.Pe orizontala ,in dreptul fiecarui copil figureaza alegerile sau respingerile facute ,iar pe verticala alegerile si respingerile primite de fiecare copil de la toti ceilalti copii din grupa.Insumarea datelor de pe orizontala indica gradul de expansivitate afectiva a fiecarui copil in timp ce, cele de pe verticala-locul ocupat de copil in cadrul grupei,deci statutul sau sociometric.
4 5 3 3 5 2 5 5 1 2 2 5 1 4 8 1 2 1 3 Gradul de expansivitate afectiva a fiecarui copil din grupe este : AN-6; SA-6; VD-5; TT-4; FD-4; BT-4; BA-4; SA-3; NA-3; GA-3; CV-3; CJ-3; BR-3; AT-2; BD-2; DC-2; HS-2; IA-2; SM-1; Statutul sociometric al fiecarui copil este: SA-8; AN-5; BR-5; CJ-5; CV-5; HS-5; AT-4; NA-4; BD-3; BA-3; VD-3, BT-2; FD-2; GA-2; TT-2; DC-1; SA-1; IA-1; SM-1; Dupa cum am aratat, raporturile dintre copii in cadrul grupei pe care o conducem, reprezinta un sistem complex si relativ stabil de relatii afective care isi gasesc reflectarea in: comunicarea si activitatea comuna, legaturile interpersonale dintre copii si in trairile lor care au un caracter selectiv.Aceste relatii personale pot fi de simpatie, antipatie sau indiferenta, cu diferente de intensitate.In acelasi timp, diferitele calitati ale colegilor se apreciaza de prescolar in functie de modul lor de manifestare, de particularitatile, capacitatii lor de orientare, precum si dupa etalonul evaluativ, dupa care se conduce un prescolar sau altul.In cadrul acestor aprecieri un rol deosebit il are capacitatea de realizare a sarcinilor ce le au de indeplinit in activitatea comuna. Statornicirea unui climat socio-afectiv propice dezvoltarii armonioase a copiilor in cadrul grupei depinde de trasaturile si volumul relatiilor interpersonale dintre acestia care au fost urmarite din mai multe puncte de vedere: -obiective, care se stabilesc intre copii in activitatea comuna si comunicarea reala, directa, nereglementata de educatoare; -selective, ce se formeaza atat in cadrul activitatilor desfasurate sub conducerea si indrumarea educatoarei, cat si in afara acestora, la baza carora sta simpatia sau antipatia; -apreciative, existente la cea mai mare parte a copiilor fata de colegii lor; Pe acest fond se grefeaza si se pot explica fenomenele pozitive si negative ce vizeaza grupa in ansamblu si fiecare copil in parte. La varsta prescolara componenta emotionala ,afectiva a comunicarii joaca un rol esential in stabilirea relatiilor interpersonale. In acelasi timp trebuie avut in vedere, ca alaturi de relatiile cu valente pozitive, educative apar nu rareori si unele negative care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei.Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea raporturilor personale conduce adesea la neancrederea in sine, in cei din jur, culminand cu stari de agresivitate. Deosebit de complexa este si natura cauzelor , greutatilor care fac ca unii copii sa se gaseasca intr-o stare conflictuala permanenta.Desi atat de diferite la prima vedere , aceste manifestari pot avea la baza cauze comune.Dintre acestea ne-am permite sa subliniem: -necunoasterea unor modalitati de lucru care sa le permita realizarea in timp si in conditii foarte bune a rolurilor in joc sau a sarcinilor incredintate; -imposibilitatea reglarii conduitei, datorita unui exces de vioiciune; -trebuinte, interese personale nesatisfacute; -insuficienta dezvoltare a trebuintei de comunicare interpersonala; -dezvoltarea insuficienta a capacitatii de a stabilii relatii cu copiii; -existenta unor motive negative ale conduitei; O analiza atenta a acestor cauze releva faptul ca ele sunt de doua tipuri:operationale-cele care sunt legate de insuficienta dezvoltare a laturii executorii a activitatii si motivationale-cele ce stau la baza orientarii negative, individualiste, egoiste a conduitei. Educatoarea are datoria sa cunoasca varietatea mare in care se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea componenta a executarii activitatii care este mai slab dezvoltata la anumiti prescolari. BIBLIOGRAFIE Dragomir,M -"Managementul activitatii didactice-eficienta si calitate",Ed.Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002; Iucu, R.,-"Managementul si gestionarea clasei de elevi",Ed.Polirom, Iasi, 2000; Vrajmas,T.,"Scoala si educatia pentru toti"., Ed. Miniped, Bucuresti,2004; Revista Invitamantul Prescolar,Nr.1-2007.
|