ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI
Indigestia este cea mai stanjenitoare dintre toate
problemele de ali-mentatie infantila. Principala cauza este o
bila toxica, acida, in loc de a fi alcalina. Simptome:
gaze, colici, durere, nervozitate, insomnie. Este important pentru mama
sa cunoasca originea si cauza acestei bile toxice (de culoare
verde, in loc de galben-auriu), pentru a intelege mai bine
tulburarile sugarului.
Sangele care serveste drept hrana
fatului este mentinut pur prin ac-tiunea a trei filtre: ficatul
mamei, membrana care inconjoara fatul (pla-centa) si care
actioneaza ca o a doua linie de aparare impotriva materii-lor
toxice care circula catre copil, precum si propriul sau
ficat, pe care il traverseaza sangele venit prin cordonul ombilical
inainte de a intra in circulatia generala a corpului sau.
Bila toxica ce ramane in ficatul
sugarului va fi eliminata treptat in primii trei ani de viata.
La intervale regulate, bila verde se varsa in in-testin pentru a fi
eliminata. Atunci cand are loc acest proces, apar toate simptomele
indigestiei infantile. Laptele se incheaga si il gasim in
mate-riile fecale sub forma de cocoloase intarite.
Fainurile si zaharurile fer-menteaza producand gaze, colici
si violente dureri intestinale. Chiar si cel mai bun lapte matern
este digerat prost. Responsabilitatea revine chimiei ficatului sugarului,
si nu hranei absorbite. Prea des atentia este concentrata asupra
regimului alimentar al sugarului si nu asupra proce-selor chimice din
organismul sau. Drept urmare, o cantitate uluitoare de preparate sunt propulsate
ca hrana pentru sugarul bolnav. De obicei, acestea sunt incercate unele
dupa altele si copilul, daca nu moare din cauza lor, va
reusi sa elimine suficienta bila toxica ca sa fie
capabil sa digere produsele comerciale preparate sintetic, ultimului
intrebuintat acordandu-i-se meritul de a fi adus vindecarea.
Nu exista decat un aliment natural pentru
copii: laptele. El trebuie sa fie pur,
proaspat, nealterat. Laptele matern este intotdeauna cel
mai bun, cu conditia sa nu fie toxic. Urmeaza laptele de
capra si cel de vaca, la care trebuie sa se adauge apa
si zahar pentru a se apropia cat mai mult de compozitia laptelui
matern. Laptele care a stat 24 ore, fie chiar in frigider, a pierdut multe
dintre calitatile lui folositoare. Cu cat este incalzit de mai
multe ori si tratat, valoarea sa nutritiva scade. Vita-minele
naturale nu pot fi niciodata inlocuite de vitamine sintetice.
Pas-teurizarea, desi pagubitoare, nu este intr-adevar
nociva pentru ca anu-mite calitati raman neschimbate.
Necesitatea pasteurizarii este un atribut platit vietii
citadine. Laptele fiert, conservat, uscat sau praf pastreaza o
valoare nutritiva foarte mica.
Pe masura ce creste si se
fortifica, copilul dispune de mai multa energie pentru eliminarea
toxinelor; ele sunt expulzate prin ficat im-preuna cu bila. O bila
normala este compatibila cu toate felurile de ali-mente care se pot
gasi in intestin; o bila toxica produce un efect iritant pentru
delicatul perete intestinal. Deoarece bila toxica impiedica diges-tia
normala a proteinelor, zaharurilor, fainurilor si
grasimilor, simpto-mele alarmante ale indigestiei nu intarzie sa
apara sub forma de gaze, colici, constipatii sau diaree,
instabilitate nervoasa si agitatie generala.
In faza acuta a crizei biliare, nu este
posibila nici un fel de digestie si este de preferat sa se
reduca alimentatia la apa distilata, sucuri de fructe
diluate, supa de legume alcaline, excluzandu-se orice zeama de carne.
Acest regim trebuie mentinut intre una si trei zile. Cand criza a
trecut, sugarul va fi alimentat cu lapte de vaca crud, diluat intr-un
volum egal cu apa.
In primele sase luni de viata,
sugarul trebuie sa primeasca cel putin 500 ml de lapte in 24
ore. Pentru sugarii hraniti cu biberonul, laptele trebuie diluat cu
apa distilata. Daca laptele indulcit este tolerat, sunt pre-ferabile
zaharul nerafinat si mierea siropurilor sintetice, melaselor,
lac-tozelor sau glucozelor comerciale. Daca zaharul produce gaze
si colici, eruptii si o agitatie generala, trebuie
eliminat din regim pana in momen-tul in care reactia bilei devine
normala. Fainurile si grasimile sunt intot-deauna digerate
greu in primul an de viata; chiar si apoi, daca
persista semne de indigestie, este de preferat sa fie evitate din
hrana sugarului.
Dilutia completa a laptelui si
numarul de mese sunt o arta care soli-cita ingrijirile constante
ale unei mame atente. Se poate sa fie nevoie de o variatie
constanta a proportiilor de lapte si apa. Singurul criteriu
este atitudinea si reactia sugarului.
Este bine ca mama sa stie ca, in
timp, bila isi pierde toxicitatea si simptomele de indigestie se
atenueaza. Zaharurile si sucurile, fructele si legumele sunt atunci
tolerate si usor digerate. In orice caz insa, este pe-riculos
sa se incerce stoparea crizei biliare cu produse chimice si medi-camente.
Colaborarea cu natura va ajuta sugarul sa elimine toxinele pe care le-a
mostenit. Tratamentele paleative temporare risca sa
influenteze negativ sanatatea viitorului copil si sa-i
deformeze dintii si oasele. Rab-darea, ingrijirile atente
si hotararea eroica de a suporta unele perturbari ale
orelor de masa si somn vor fi marinimos recompensate prin
satisfac-tia de a avea un copil sanatos, frumos si voinic.
Am vorbit atat de mult de bolile copilariei,
pentru a va face sa in-telegeti ce inseamna in mod
real un copil „care se simte bine” si de cate boli este amenintat.
Sunt convins ca daca ar exista mai multi copii
sana-tosi as vedea defiland in cabinetul meu mai
putini adulti bolnavi. Pentru ca adevarata
sanatate nu incepe in copilarie, ci in pantecele mamei.
